Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Art.342 NCP. Decizia nr. 78/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 78/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-01-2016 în dosarul nr. 78/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 78/2016
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2016
PREȘEDINTE T. M. Judecător
M. E. P. Judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul T. V. V. împotriva sentinței penale nr. 48 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat N. A., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat N. A., pentru apelantul inculpat a depus motivele scrise de apel.
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat N. A., pentru apelantul inculpat Tămâș V., având cuvântul, a solicitat admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea în parte a sentinței pronunțate Judecătoria Baia de A., în sensul înlăturării măsurii de confiscarea a armei de vânătoare, având în vedere că au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante, respectiv, imposibilitatea fizică a acestuia de a reînnoi autorizația, ori de a preda arma, întrucât a imobilizat la pat ca urmare a unor intervenții chirurgicale, în număr de cinci, la care a fost supus pe parcursul a 2 ani de zile și ședințelor de chimioterapie. A mai precizat că acesta este posesor autorizat de armă de vânătoare din anul 1968 și dorește ca dreptul de proprietate asupra armei să-l transfere fiului său.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat de inculpat și menținerea sentinței, întrucât măsura confiscării este legală, având în vedere că permisul de port-armă nu mai era valabil și nu a mai fost prelungit, situație în care deținerea acesteia era nelegală, justificându-se astfel, confiscarea acesteia.
În replică, avocat N. A., a arătat că depunerea armei se realizează personal prin intermediul unui armurier autorizat, care nu există pe raza orașului Baia de A..
Apelantul inculpat Tămâș V., având cuvântul, a arătat că își însușește concluziile apărătorului, precizând că datorită stării de sănătate, nu a putut să prelungească permisul pentru anul 2014 sau depună la armurier arma de vânătoare, care este unicat în Oltenia, și are o vechime de peste 100 de ani, fiind o piesă unică, de patrimoniu pe care dorește să o lase moștenire fiului său, vânător.
CURTEA,
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 48 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._, în baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. s-a renunțat la aplicarea pedepsei față de inculpatul T. V., fiul lui V. și Nicolița, născut la data de 07.04.1944 în Padeș, județul Gorj, domiciliat în localitatea Baia de A., ., CNP_, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, faptă prevăzută de art. 342 alin. 6 C. pen.
În baza art. 81 C. pen. s-a aplicat inculpatului un avertisment.
În baza art. 404 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. s-a confiscat de la inculpat arma de vânătoare marca BOK SUHL, seria_, de calibru 16 și a unui număr de 12 cartușe marca NIKE de calibru 16 mm aflate la camera de corpuri delicte din cadrul IPJ M..
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 286,60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. nr. 371/P/2014 din 19.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută și pedepsită de art. 342 al. 6 Cp.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A. nr. 371/P/2014 din 19.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută și pedepsită de art. 342 al. 6 Cp.
Coroborând planșele foto și declarația din dosarul de urmărire penale, cu actele aflate la dosarul cauzei precum și cu declarația dată de inculpat în cursul judecății instanța de fond a reținut că, rezultă în mod indubitabil la data de la data de 15.07.2014, inculpatul T. V. din Baia de A., . deținea la locuința sa o armă marca BOK SUHL, seria_, precum și un număr de 14 cartușe aferente acesteia, fiind deținător de permis de armă ., care purta ultima viză de prelungire din data de 03.02.2009.
S-a constatat că, fapta inculpatului T. V. care, în data de 15.07.2014, deținea la locuința sa o armă marca BOK SUHL, seria_, precum și un număr de 14 cartușe aferente acesteia, având permisul de armă ., expirat din data de 03.02.2014, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 342 al. 6 Cp.
Astfel, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
Nu a fost reținută apărarea inculpatului că a fost în eroare cu privire la obligația pe care o avea de a depune arma și muniția la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă întrucât, pe de o parte inculpatul este deținător legal de armă din anul 1968, iar pe de altă parte potrivit disp.art.279 alin.2 din vechiul cod penal constituia infracțiune și nedepunerea armei sau a muniției în termenul fixat de lege la organul competent, de către cel căruia i se respingea cererea pentru prelungirea valabilității permisului, ceea ce înseamnă că inculpatul cunoștea că avea obligația de a-și prelungi perioada de valabilitate a permisului de armă.
Instanța a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpat prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse și împrejurările în care a fost comisă.
Instanța a reținut că, disp. art.396 alin. 3 Cp.p. statuează că ,,Renunțarea la aplicarea pedepsei se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în condițiile art. 80-82 din Codul penal.”
Având în vedere conduita inculpatului avută anterior săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul T. V. V. prin care solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul înlăturării măsurii de siguranță a confiscarii speciale a armei de vânătoare.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prev. art. 417, 418 și 420 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Măsurile de siguranță sunt prevăzute în legislația penală română ca sancțiuni de drept penal, distincte de pedepse.
Ele pot însoți sau nu pedeapsa, scopul lor fiind prevenția postdelictuală, respectiv, înlăturarea stării de pericol sau preîntâmpina săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală.
Astfel, temeiul luării măsurilor de siguranță este starea de pericol a celui care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Pentru stabilirea stării de pericol, legea penală nu prevede criterii de care organele judiciare trebuie să țină seama, așa cum prevede pentru individualizarea pedepsei.
De aceea, pentru a trage concluzii cu privire la starea de pericol pe care o prezintă o persoană, organul judiciar trebuie să țină seama de împrejurările în care s-a comis fapta, de persoana infractorului, de înclinațiile lui specifice, de antecedentele lui penale, și conduita sa după săvârșirea faptei.
Măsura de siguranță a confiscării speciale este o măsură de siguranță patrimonială, ce constă în confiscarea unor bunuri a căror deținere de către persoana care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală prezintă pericol social.
În speță apelantul T. V. V. este membru vânător al AJVPS MH filiala Baia de A. din anul 1968 și până în prezent nu a avut nicio abatere și nicio sancțiune contravențională sau amendă în această calitate. De asemenea, apelantul în vârstă de este la primul conflict
La data de 1 februarie 2014 permisul său de vânătoare a expirat, inculpatul nefiind în măsură să se prezinte pentru prelungirea acestuia și nici nu a depus arma și muniția în cauză la armurierul autorizat, arma fiind deținută de acesta în continuare până la 15 iulie 2014.
Motivarea inculpatului a fost că a suferit această perioadă numeroase intervenții chirurgicale, la data de 1 februarie 2014 fiind internat conform biletelor de ieșire din spital.
Faptul că ulterior nu a depus arma la armurier, a fost motivat de faptul că a suferit numeroase ședințe de chimioterapie fiindu-i interzică deplasarea și arma nu putea fi depusă la armurierul autorizat la Dr. Tr. S. decât personal. În sprijinul apărărilor sale a invocat actele medicale existente la dosarul cauzei.
Ori adeverința medicală eliberată de medicul de familie la 18 februarie 2015 recomandă pentru 2015, și nu anterior, imobilizarea la pat 6 luni pe durata tratamentului de chimioterapie.
Inculpatul în cadrul apelul a declarat că pușca este o moștenire de familie, are o vechime de 100 ani, fiind o piesă unică, de patrimoniu și intenționează să o lase moștenire fiului său care este tot vânător.
Totodată din actele dosarului se reține că inculpatul a plătit contribuția pentru anul 2014 la AJVPS M. pentru prelungirea permisului.
Soluția de renunțare la aplicarea pedepsei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 342 alin. 6 C. pen. de către inculpat este legală și temeinică.
Față de natura și scopul preventiv postdelictual special al confiscării speciale, cum față de inculpat s-a luat măsura renunțării la aplicarea pedepsei, instanța de apel apreciază că în raport de persoana inculpatului și starea de pericol pe care acesta o reprezintă, măsura confiscării puștii de vânătoare nu este proporțională cu gravitatea acuzării, date fiind împrejurările săvârșirii faptei și persoana inculpatului și nu este necesară, numai confiscarea muniției fiind suficientă pentru a preîntâmpina o eventuală stare de pericol.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 alin.2 lit. a cod pr.penală, se va admite apelul inculpatului, se va desființa în parte sentința apelată, numai cu privire la măsura confiscării speciale, va fi înlăturată dispoziția privind confiscarea armei de vânătoare marca Bok Suhl, seria_, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței apelate ce nu sunt contrare prezentei.
Văzând și disp. art. 275 alin.3 cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul T. V. V. împotriva sentinței penale nr. 48 din 10 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Baia de A. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința apelată, numai cu privire la măsura confiscării speciale.
Înlătură dispoziția privind confiscarea armei de vânătoare marca Bok Suhl, seria_.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate ce nu sunt contrare prezentei.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Ianuarie 2016.
T. M. M. E. P.
Grefier,
M. V.
Red.jud. T.M.
j.f.C.A.U.
I.B.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
