Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 204/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 204/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-06-2012 în dosarul nr. 204/2012

Dosar nr._ - Art.20 rap.la art.174 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE APEL

SENTINTA PENALĂ NR.204

Ședința publică de la 14 Iunie 2012

PREȘEDINTE M. M. Șeleajudecător

L. Balacijudecător

Grefier M. V.

Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

c.c.c.

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 6 iunie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelurile declarate de P. de pe lângă T. D., părțile civile B. I. și D. M. și inculpatul T. F. C., împotriva sentinței penale nr.523 din 22 noiembrie 2011, pronunțată de T. D., în dosarul nr._ .

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.523 din 22 noiembrie 2011, T. D., în baza disp.art.334 Cod pr.penală, a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.174 ,175 lit.i, art.176 lit.b Cod penal, în infracțiunile prev.de art.20 rap. la art.174 ,175, lit.i Cod penal și infracțiunea prev.de art.180 alin.2 Cod penal (fapte aflate în concurs)

În baza disp.art.20 rap.la art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplic.art.73 lit.b Cod penal și art.74 lit.a Cod penal, art.76 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. C. F. - fiul lui R. V. și A., născut la data de 25.03.1988 în C.,cu domiciliul în C., ., nr.79, ..1,., CNP_, la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II, lit.b Cod penal pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară ( faptă săvârșită împotriva părții vătămate D. M. I.).

În baza disp.art.180 alin.2 cod penal, cu aplicarea art. 73 lit.b și art.74 lit.a și art.76 lit. e cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare (faptă săvârșită împotriva părții vătămate B. I.).

În baza disp.art. 321 alin.2 cod penal cu aplic.art.73 lit.b cod penal, art.74 lit.a cod penal și art.76 lit. d cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza disp.art.33 lit.a, art.34 cod penal, inculpatul T. C. F. va executa pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II, lit.b cod penal pe durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.

În baza dispozițiilor art. 86¹ Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani.

În baza art. 86³ Cod penal, pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă T. D.;

- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cp privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II, lit. b Cp.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cu începere de la 06.03.2011 la zi.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de S. Clinic Județean de Urgență C. și a fost obligat inculpatul T. C. F. la plata către S. Clinic Județean de Urgență C. a sumei de 818,32 lei reprezentând cheltuielile efectuate pentru spitalizarea părții vătămate D. M. I. și respectiv la plata sumei de 720,82 lei reprezentând cheltuieli efectuate pentru spitalizarea părții vătămate B. I.( reduse ca urmare a reținerii prevederilor art.73 lit.,b cod penal) sume ce vor fi reactualizate la data plății.

S-a admis în parte acțiunile civile formulate de părțile vătămate D. M. I. și B. I. și a fost obligat inculpatul T. C. F. la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea vătămată D. M. I. și la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale către aceeași parte vătămată.

A fost obligat același inculpat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de daune materiale către partea vătămată B. I. și la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale către aceeași parte vătămată.

În baza disp.art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea cuțitului - corp delict.

În baza art. 350 alin. 3 lit. b Cpp, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului T. C. F., fiul lui R. V. și A., născut la data de 25.03.1988 în C.,cu domiciliul în C., ., nr.79, ., CNP_, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 13 din data de 06 martie 2011, dacă nu este reținut în altă cauză.

A fost obligat inculpatul la 2.500 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 12 iulie 2011 a fost înregistrat rechizitoriul nr. 432/P/2011 al Parchetului de pe lângă T. D., din data de 12 iulie 2011, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului T. C. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat și deosebit de grav, prev.de art.20/174, 175 lit.i, art. 176 lit.b din Cp.; ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; prev.de art.321 alin.2 din Cp., cu aplic.art.33 lit.a din Cp.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că:

La începutul lunii martie 2011, inculpatul T. C. F., în vârstă de 23 ani, locuia la adresa de domiciliu din C., împreună cu părinții și se afla în relații de prietenie cu martora N. M..

În seara de 05.03.2011, în jurul orelor 21,00, inculpatul și prietena sa au consumat o sticlă de 700 ml whisky într-un apartament din cartier Rovine, unde N. M. locuia fără forme legale.

În jurul orelor 00,30, au mers la barul Cave din apropierea blocului unde locuia martora N. M. și s-au așezat la o masă, situată în apropierea tejghelei barului.

În timp ce consumau bere, sus numita l-a observat lângă tejgheaua barului pe amicul ei B. I. ce era însoțit de prietenul său D. M. I. zis T..

Martora l-a invitat pe B. I. să stea cu ei la masă și i-a făcut cunoștință cu T. C. F.. Ulterior, B. I. l-a chemat și pe prietenul său, care s-a așezat pe un scaun lângă inculpat.

În contextul discuțiile care le-au avut, D. M. I. i-a solicitat inculpatului să-i permită prietenei sale să-l însoțească în sala alăturată, unde se desfășura un program de karaoke, însă acesta l-a refuzat.

În jurul orelor 02,00, inculpatul T. C. F. aflat în stare avansată de ebrietate, a spart din greșeală un pahar, împrejurare în care s-a tăiat la degetele de la mâini.

Inculpatul a observat că D. M. I. i-a spus administratorului barului, martorul Simionov G. M., că a spart paharul și deranjat de acest lucru a început să-l împingă cu mâinile. Martorul a intervenit pentru aplanarea conflictului și a încercat să-l scoată afară din bar pe inculpat.

Acesta a reacționat violent și a scos din buzunar un cuțit cu lama rabatabilă, pe care îl luase de acasă, iar apoi l-a înjunghiat în coapsa dreaptă pe D. M. I..

. a fost percepută în mod direct de martorul B. S. M. care se afla la o masă din apropiere.

După aplicarea loviturii, T. C. F. a fost prins de mâini de martorul Simionov G. M. care l-a împins până în apropierea ușii de acces în bar. La ieșirea din bar, inculpatul l-a lovit cu cuțitul în zona temporal stânga și comisura bucală stânga pe B. I. care venise după el, întrucât observase că prietenul său fusese tăiat la coapsă.

După recepționarea celor două lovituri, B. I. a ieșit afară în urma inculpatului și l-a doborât pe carosabil, intenționând să-l deposedeze de cuțit, împrejurare în care i-a produs mai multe leziuni corporale.

B. I. nu a reușit să ia cuțitul din mâna inculpatului, iar după ce s-a ridicat de pe carosabil, a fost înjunghiat în zona toracică stânga.

După agresiune, inculpatul T. C. F. a plecat de la locul faptei și a aruncat cuțitul într-un canal de scurgerea apelor pluviale din apropierea blocului C8b de pe ., unde a fost găsit de organele de anchetă.

În urma scandalului provocat de inculpat, consumatorii au părăsit în grabă barul, fiind indignați de comportamentul acestuia, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor N. M., B. S. M., Simionov G. M., F. G., A. I. A., C. Sorm C., U. E. A., V. O., Mihart M. M..

Martorii Simionov G. M. și F. G. au relatat cu ocazia audierii că o parte dintre consumatori au plecat fără să plătească consumația, iar alții au lăsat banii pe masă și au părăsit barul în grabă.

Din raportul de constatare medico-legală nr.965/Al/2011 emis de Institutul de Medicină Legală C. rezultă că, D. M. I. a fost internat în S. Clinic Județean de Urgență C. cu diagnosticul: plagă tăiată profundă aproximativ 20 cm față internă 1/3 medie coapsă dreapta cu interesare musculară și vasculară.

În concluziile actului medico-legal s-a menționat că leziunea s-a putut produce în data de 05/06.03.2011 prin lovire cu obiect tăietor înțepător (posibil cuțit) și a necesitat pentru vindecare 16-18 zile îngrijii medicale, cu punerea în primejdie a vieții victimei.

Aceste concluzii au fost menținute prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1361/A1/2011 avizat de Comisia de Control și Avizare Actelor Medico-Legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală C..

Din raportul de constatare medico-legală nr. 966/A1/2011 emis de aceeași instituție a rezultat că victima B. I. a fost internată în S. Clinic Județean de Urgență C. cu diagnosticul: agresiune fizice TCF mediu. Plagă tăiată regiunea temporală stânga. Plagă tăiată comisura bucală stânga. Plagă tăiată hemitorace stâng față posterioară. Anemi secundară.

In concluziile actului medico-legal s-a precizat că leziunii s-au putut produce în data de 05/06.03.2011 prin lovire cu obiect tăietor- înțepător (posibil cuțit) și au necesitat pentru vindecare 16-18 zile îngriji medicale, cu punerea în primejdie a vieții victimei.

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1362/A1/2011 și raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 1649/A5/2011 avizate de Comisia de Control și Avizare a actelor Medico - Legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală C. s-a concluzionat că, leziunile suferite de victima B. I. nu au fost de natură să - i pună în primejdie viața.

Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul Institutului de Medicină Legală „ M. Minovici „ București a avizat raportul de nou expertiză medico-legală nr. 1649/A5/2011, după cum rezultă din adresa cu nr. E_ .

În timpul conflictului pe care l-a avut cu B. I. în fața barului, inculpatul a suferit mai multe leziuni corporale, constând în echimoze și plăgi pentru a căror vindecare a necesitat 7-8 zile îngrijiri medicale, aș cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr.963/Al/2011, întocmit de Institutului de Medicină legală C..

Cu ocazia audierii în data de 06.03.2011, inculpatul a declarat că nu înțelege să formuleze plângere pentru leziunile suferite, fapt pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de B. I. pentru infracțiunea de loviri sau alte violențe, prevăzute de art.180 alin. 2 din Cp.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesinceră în ceea ce privește derularea conflictului și împrejurările în care i-a agresat fizic pe D. M. I. și B. I..

Astfel, cu ocazia audierii a relatat că după o discuție pe care avut-o cu D. M. I. în legătura cu prietena sa, acesta l-a lovit cu pumnul la urechea dreaptă, iar în urma agresiunii și-a pierdut cunoștința pentru câteva secunde. Totodată, a precizat că imediat au sărit asupra sa mai multe persoane, între care și cele două victime, iar B. I. l-a înțepat în mâna stângă în zona cotului cu un cuțit, pe care îl avea asupra sa.

În aceste împrejurări, a scos cuțitul din buzunar și a lovit la întâmplare, cu intenția de a se apăra.

Faptele expuse mai sus au fost probate în faza de urmărire penală cu :procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă; actele medico-legale; declarațiile martorilor;și declarațiile inculpatului.

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, D. M. I. și B. I. au declarat că se constituie părți civile în procesul penal, iar cuantumul despăgubirilor îl vor preciza la instanța de judecată.

Prin adresele cu nr._/01.06.2011 și nr._/01.06.2011 S. Clinic Județean de Urgență C. a comunicat că se constituit parte civilă cu sumele de 1.441,65 lei și 1.636,64 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu părțile vătămate B. I. și D. M. I..

Audiat în instanță T. C. F. a recunoscut agresarea celor două părți vătămate însă a relevat un alt mod de derulare a incidentului, arătând că în noaptea de 5 martie 2011 a mers cu prietena sa N. M. în acel bar, după ce în prealabil consumase alcool acasă, s-au așezat la o masă și la un moment dat, prietena sa a observat o cunoștință, respectiv pe partea vătămată B. I. pe care l-a invitat la masa lor iar acesta din urmă și-a chemat un alt prieten – pe partea vătămată D. M..

A mai arătat inculpatul, că D. M. a început să facă gesturi obscene față de prietena sa,i-a reproșat comportamentul și au început o discuție contradictorie, s-au îmbrâncit și D. M. l-a lovit în zona urechii acesta căzând la pământ, s-a ridicat iar partea vătămată l-a lovit din nou și atunci ,de frică a scos un briceag pe ca îl avea întâmplător în buzunar și a lovit, la întâmplare ,mai ales că în jur se adunaseră mai multe persoane .După aceasta, a ieșit afară din bar urmărit de B. I. care l-a urmărit în parcarea din fața barului și la un moment dat i-a pus piedica trântindu-l la pământ și a început să îl lovească cu pumnii și picioarele și atunci, mai mult pentru a se apăra și a scăpa de lovituri a scos din nou din buzunar acel briceag și a aplicat o lovitură ușoară tot la întâmplare fără să știe în ce zonă la lovit pe B. I..

S-au audiat în instanță și părțile vătămate, respectiv D. M. care a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 20.000 lei din care 5.000 lei daune materiale constând în cheltuielile cu tratamentul, diferența dintre salariu și banii pe concediu, contravaloarea hainelor distruse și 15.000 lei daune morale precum și partea vătămată B. I. care a solicitat despăgubiri civile tot în cuantum de 20.000 lei din care 5.000 lei daune materiale și 15.000 lei daune morale.

Totodată, s-au audiat și martorii N. M., B. S. M., F. G., R. A., C. C. C., Simionov G., L. I. I.,S. I. I. ale căror declarații au fost anexate la dosarul cauzei.

Inculpatul a solicitat prin apărător schimbarea încadrării juridice a uneia din faptele deduse judecății, respectiv din tentativă la omor calificat și deosebit de grav prev. de art.20/174,175 lit.i cod penal și art.176 lit.b cod penal în infracțiunea prev. de art.182 alin.1 cod penal în ceea ce o privește pe partea vătămată D. M. și în infracțiunea prev.de art.180 alin.2 cod penal săvârșită asupra părții vătămate B. I., arătând că inculpatul din modul cum a aplicat acele lovituri nu a avut nici o clipă intenția să suprime viața părților vătămate.

S-a invocat că în cazul părții vătămate D. M. lovitura a fost aplicată în coapsa piciorului unde nu sunt amplasate organe vitale și deci doar din întâmplare a fost secționată artera femurală și cu atât mai mult în cazul părții vătămate B. când inculpatul a aplicat lovitura cu cuțitul în timp ce era căzut la pământ și lovit de partea vătămată, lovitura fiind una ușoară, la întâmplare, nu s-au intersectat organe vitale și ca atare, nu a fost pusă în primejdie viața victimei, așa cum rezultă din noua expertiză medico –legală efectuată în cauză și avizată de comisia superioară.

Analizând această cerere prin prisma întregului probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală cât și nemijlocit în instanță, tribunalul a constatat următoarele:

În literatura și practica judiciară s-a statuat că pentru a se reține existența omorului sau a tentativei la această infracțiune este necesar a se stabili forma și modalitatea de vinovăție cu care s-a săvârșit fapta

Pe de altă parte, dacă în cazul vătămării corporale grave făptuitorul acționează cu intenția generală de vătămare, în cazul tentativei la omor acesta acționează cu intenția de ucidere.

Este adevărat că infracțiunea prev de art 182 Cod penal, poate avea ca element subiectiv și intenția depășită, însă în acest caz făptuitorul acționează nu cu intenția de omor ci cu intenția generală de vătămare corporală, iar rezultatul mai grav –punerea în primejdie a vieții persoanei este imputat acestuia pe baza culpei, ipoteză caracteristică pentru praeterintenție .

Ca atare, pentru delimitarea infracțiunii de vătămare corporală gravă de tentativa la infracțiunea de omor trebuie avute în vedere toate împrejurările în care a fost săvârșită fapta, natura obiectului vulnerant folosit, intensitatea și efectele loviturilor, zona corpului vizată și urmările produse.

Cu toate acestea nu este suficient ca obiectul cu care s-a cauzat leziunea să fie apt de a ucide fiind necesar ca din împrejurările cauzei să rezulte în mod neechivoc că inculpatul și-a reprezentat posibilitatea morții victimei și că el a urmărit sau a acceptat acest rezultat.

În cauza de față, în ceea ce privește . săvârșită asupra părții vătămate D. M., probatoriile administrate în special depozițiile martorilor au relevat că între inculpatul T. C. și partea vătămată D. M. a izbucnit un conflict determinat de faptul că partea vătămată după ce a fost invitat la masa unde se afla inculpatul și prietena sa, a început să aibă un comportament necuviincios față de prietena inculpatului, în sensul că i-a pus mâna în unele zone ale corpului, respectiv în partea dorsală, iar când inculpatul i-a reproșat acest aspect, între ei a izbucnit o discuție contradictorie și chiar au început să se îmbrâncească.

Astfel, martora N. M., a declarat în instanță că după ce părțile vătămate au fost invitate de martoră la masa inculpatului, D. M. i-a pus mâna în zona dorsală și inculpatul i-a cerut să o lase în pace și din întâmplare a spart și un pahar, iar D. M. s-a dus și a reclamat incidentul barmanului.

În același sens a declarat și barmanul respectiv martorul Simionov G., acesta relatând că a observat la o masă din apropierea barului pe părțile vătămate, pe inculpat și o fată și la un moment dat D. M. a venit la el și i-a cerut să îl dea afară pe inculpat deoarece a spart un pahar și să îl pună să îl plătească.

Același martor, a mai relatat că s-a îndreptat spre masa respectivă, mai ales că a observat cum inculpatul și D. M. se aflau în picioare, față în față și l-a prins pe inculpat de mână, spunându-i să meargă afară, însă acesta a reușit să scape și s-a apropiat din nou de D. M..

O altă persoană care a fost prezentă în acel bar, respectiv martorul S. I. I. a declarat că se afla chiar la bar așteptând să îi fie servită o cafea pe care o comandase, când a văzut că în apropierea barului se aflau două persoane care gesticulau și se împingeau reciproc, respectiv inculpatul și o persoană mai robustă ( aceasta era partea vătămată D. M.) și la un moment dat a precizat martorul, a observat cum persoana mai robustă l-a lovit pe inculpat cu pumnul în zona feței, acesta chiar a căzut jos și pentru că în jur s-a iscat o învălmășeală nu a văzut ce s-a mai întâmplat.

Din raportul de constatare medico –legală și din raportul de expertiză rezultă că prin lovitura aplicată de inculpat i s-a produs părții vătămate D. M. o plagă tăiată profund, aproximativ 20 cm fața internă,1/3 medie coapsa dreaptă cu interesare musculară și vasculară, că lovitura a fost aplicată din față, lateral stânga dreapta și a fost pusă în primejdie viața victimei ca urmare a secționării de vase vasculare și mușchi.

Aceste probatorii relevă că inculpatul - tulburat de gestul indecent săvârșit de partea vătămată D. M. asupra prietenei sale, de aspectul că partea vătămată a mers la barman și a cerut să îl scoată pe inculpat din bar - când acesta i-a reproșat comportamentul și au început să se certe, după care partea vătămată l-a lovit pe inculpat cu pumnul în zona feței posibil în zona urechii ( așa cum rezultă din certificatul medico –legal emis inculpatului ) și atunci inculpatul a scos acel briceag și a lovit-o pe partea vătămată, însă lovitura a fost aplicată într-o zonă care conținea vase sanguine și musculatură, lovitura fiind una puternică din moment ce a avut o adâncime de 20 cm, secționând mușchii și vasele sanguine producând șoc hemoragic grad II.

Chiar dacă se presupune că inculpatul din poziția în care se afla, fiind posibil să fi căzut la pământ (când la rândul său a fost lovit de partea vătămată ) atunci când a aplicat aceea lovitură cu cuțitul ar fi acționat la întâmplare, totuși din actele medicale rezultă că lovitura a fost aplicată cu intensitate, în coapsa piciorului –deci într-o zonă puternic vascularizată, producând părții vătămate D. M. un soc hemoragic ca urmare a intersectării masei musculare și vaselor sanguine, punându-i în primejdie viata

În consecință, instanța de fond a apreciat că lovitura aplicată cu intensitate acestei părți vătămate în zona anatomică menționată, punându-i se în primejdie viata –așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală impun concluzia că inculpatul a prevăzut posibilitatea suprimării vieții părții și chiar dacă nu a urmărit acest rezultat, l-a acceptat, acționând deci cu intenție indirectă.

În ceea ce privește actele de agresiune comise împotriva părții vătămate B. I., probatoriul administrat relevă că după ce inculpatul a aplicat aceea lovitură cu cuțitul părții vătămate D., a fost scos afară din bar, însă cealaltă parte vătămată l-a urmărit cu intenția probabil de a se răzbuna .

Astfel, martorul Simionov G. care l-a condus spre ieșire pe inculpat a declarat că l-a observat pe B. I. în spatele lor și când inculpatul a ajuns afară și chiar a început să se îndepărteze, l-a văzut pe B. cum s-a luat după el, inculpatul a început să fugă printre mașini urmat îndeaproape de partea vătămată. .

Martorul a mai relatat că la un moment dat inculpatul s-a întors și l-a lovit pe B., dar pentru că era în continuare urmărit s-a mai întors și l-a mai lovit o dată.

De asemenea, deși partea vătămată B. I. în instanță a dat declarații oscilante cu privire la modul cum s-a derulat incidentul dintre el și inculpat, în faza de urmărire penală a relatat că văzându-l pe prietenul său D. la pământ după ce a fost tăiat la picior de inculpat s-a luat după acesta și la un moment dat inculpatul a făcut un gest cu mâna în direcția acestuia și a realizat că l-a tăiat pe obraz însă a continuat să-l urmărească și după ce inculpatul a ieșit din bar .

A mai relatat această parte vătămată că în timp ce fugea după inculpat acesta s-a mai întors spre el și i-a mai aplicat o lovitură în zona parietală și atunci pentru a-l prinde i-a pus piedica trântindu-l la pământ .

De fapt, partea vătămată a menționat că a sărit pe inculpat, l-a imobilizat ținându-l de mână și chiar l-a lovit de mai multe ori cu piciorul și când s-a ridicat a simțit că inculpatul l-a lovit cu acel cuțit în partea stângă spate .

Aceste relatări ale părții vătămate au fost confirmate și de raportul de constatare medico legală din care rezultă că inculpatul T. C. a prezentat numeroase echimoze și excoriații în diverse zone ale corpului produse prin lovire cu un corp dur .

Analizând aceste probatorii, instanța a apreciat că fapta inculpatului care era urmărit de partea vătămată B. I. ce intenționa să-i ceară socoteală pentru agresarea prietenului său D. și pentru a-l împiedica să-l prindă a lovit-o ușor în zona fetei, după care fiind trântit la pământ și lovit de partea vătămată cu picioarele peste corp și chiar în zona capului, pentru a scăpa de imobilizare și de . exercitată asupra sa, a lovit-o și acesta la întâmplare pe partea vătămată B. I. cu acel cuțit, fără a viza o anumită zona, lovitura fiind una ușoară, nu întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor .

În acest sens noua expertiză medico-legală efectuată în cauză și care a fost avizată de Comisia de avizare și control a actelor medico-legale din cadrul IML C. a concluzionat că prin lovitura aplicată părții vătămate B. I. i s-a produs o plagă penetrantă toracică stângă minimă care nu a necesitat pentru vindecare vreo intervenție chirurgicală și această leziune de violentă a necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale fără a pune în primejdie viata părții vătămate.

Deci, în condițiile acestui mod de derulare a incidentului între inculpat și partea vătămată B. I., nu poate fi reținută intenția de a ucide, deoarece inculpatul nu a aplicat lovitura de briceag cu intensitate și nu a vizat o zonă vitală, acesta fiind imobilizat și agresat de partea vătămată și a lovit pentru a reuși să se ridice și să scape și deci nu pentru a suprima viața victimei, rezultat care nici măcar nu a fost acceptat de către acesta.

Față de toate considerentele mai sus expuse, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiune de omor deosebit de grav prev de art 20 rap la art 174, 175 lit i, art 176 lit b cpen, în infracțiunile prev de art 20 rap la art 174, art 175 lit i cpen, în ceea ce o privește pe partea vătămată D. M. și în infracțiunea prev. de art 180 alin 2 cpen săvârșită împotriva părții vătămate B. I. .

De asemenea, probatoriile administrate mai atestă că starea conflictuală și incidentul în urma cărora cele două părți vătămate au suferit leziunile arătate în actele medico-legale a fost generat de comportamentul părților vătămate.

Astfel, martorii au relevat că partea vătămată D. M. a invitat-o mai întâi pe prietena inculpatului să-l însoțească în sala alăturată unde avea loc un karaoke, după care a săvârșit unele gesturi indecente și când inculpatul i-a reproșat comportamentul, D. M. a chemat barmanul pentru a-l scoate afară din bar

De asemenea, deși inculpatul după ce a fost scos afară chiar a intenționat să plece spre domiciliu, cealaltă parte vătămată – B. I. l-a urmărit cu intenția de se răzbuna, i-a pus piedica și a început să-l lovească cu picioarele, aspect care l-a determinat pe inculpat să-l lovească cu acel briceag .

În consecință, inculpatul a săvârșit actele de agresiune împotriva celor două părți vătămate datorită tulburării și emoției determinate de comportamentul celor două părți vătămate .

Astfel încât în favoarea sa au fost reținute prevederile art. 73 lit b cpen, aceste fapte fiind deci săvârșite în stare de provocare.

De asemenea, probatoriile administrate mai atestă că incidentul produs în bar a produs panică în rândul consumatorilor care au prăsit localul, unii chiar fără să plătească, fiind deci întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice .

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere prevederile art. 72 cod penal, relativ la gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările în care au fost comise consecințele produse., dar și circumstanțele personale ale inculpatului.

Avându-se în vedere că inculpatul a recunoscut atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței activitatea infracțională dedusă judecății așa cum a perceput acesta că s-au derulat evenimentele, că a colaborat cu organele de urmărire penală, indicând locul unde de frică a aruncat acel briceag, că nu a suferit condamnări anterioare având deci o bună comportare, fiind o persoană integrată social, absolvent al unei instituții de învățământ superior, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar și din referatul de evaluare s-a apreciat că o pedeapsă de 3 ani închisoare, dar cu privire la care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere va fi în măsură să realizeze scopul social al pedepsei la care face referire art.52 cod penal.

De altfel, nu trebuie ignorat faptul că pedeapsa aplicată unei persoane acuzate de săvârșirea unei infracțiuni pe lângă funcția de constrângere trebuie să aibă și aceea forță care se arată inculpatului că a greșit, să îl determine la reflecție și să stimuleze dorința ca pe viitor să aibă o conduită perfectă și să respecte toate valorile sociale ocrotite de legea penală.

Ca atare, pedeapsa nu trebuie percepută de inculpat ca o răzbunare din partea societății pentru a că a greșit, ci trebuie să conducă în final la redarea inculpatului societății, funcția coercitivă a pedepsei putând fi realizată numai dacă se ține seama de natura morală a individului și de capacitatea acestuia de a-și analiza faptele și de a –și îndrepta conduita.

Sub aspectul laturii civile s-a constatat că în cauză părțile vătămate B. I. și D. M. s-au constituit părți civile cu câte 20.000 lei fiecare din care 5.000 lei daune materiale și câte 15.000lei daune morale.

Pentru dovedirea pretențiilor solicitate D. M. a depus la dosar copie după certificatul de concediu medical solicitând ca în cuantumul daunelor materiale să fie inclusă și diferența dintre indemnizația de concediu și salariu, contravaloarea medicației, contravaloarea hainelor distruse, cheltuielile pentru obținerea certificatului medico-legal .

A fost audiat și martorul C. C. C. care a declarat că l-a vizitat pe D. M. la spital aflând că acesta a făcut o intervenție chirurgicală, că i-a cumpărat unele medicamente și alimente, iar după externare, partea vătămată a făcut numeroase controale.

A mai precizat martorul că partea vătămată urma să fie recrutat de unitatea militară unde era angajat pentru o misiune în străinătate, dar în urma incidentului din acel bar nu a mai fost recrutat .

Totodată, partea Vătămată B. I. a depus la dosar acte medicale din care rezultă că a fost examinat în legătură cu acele plăgi cauzate de loviturile aplicate de inculpat în zona fetei din care rezultă că i s-a recomandat tratament cu unguente cicatrizante, existând și posibilitatea efectuării unor intervenții chirurgicale,, dacă într-un termen de 6 lui tratamentele nu vor fi eficace, precum și o adeverință din care rezultă că era instructor sportiv la un club.

Analizând cererile formulate de părțile vătămate, în raport de probatoriile administrate și de reținerea culpei comune în proporție de ½ a părților vătămate și a inculpatului ca urmare a reținerii prev art 73 lit b cpen, instanța în baza art. 14 cpr pen rap la art 998-999- c civil, a admis în parte acțiunile civile.

În consecință, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei către partea civilă D. M. cu titlu de despăgubiri materiale(1/2 din suma de 5000 lei ) constând în diferența dintre salariu și indemnizația de concediu medical pe o perioadă de 14 zile, cheltuieli cu medicația, transport la spital pentru controalele efectuate după externare .

Este indubitabil că această parte vătămată care a fost supusă unei i intervenții chirurgicale, a stat internată o perioadă în spital, fiind scoasă din mediul social obișnuit a suferit și un prejudiciu nepatrimonial, astfel încât inculpatul a fost obligat și la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale către aceeași parte vătămată(această sumă rezultând în urma reducerii cuantumului proporțional cu culpa părții vătămate ).

În ceea ce o privește pe partea vătămată B. I. s-a constatat că și acesta a suferit un prejudiciu material, constând în cheltuielile efectuate cu medicația și controalele medicale după externare, cheltuieli de transport, cuantumul daunelor materiale fiind apreciat la suma de 1500 lei, ținându-se seama și de culpa părții vătămate

Deși această parte vătămată a invocat că pentru vindecarea leziunilor trebuie să efectueze în viitor unele intervenții chirurgicale care costă considerabil acest presupus prejudiciu viitor este unul incert și nu poate fi acordat de instanță .

De asemenea și această parte vătămată, care pentru vindecarea leziunii din zona toracică a stat internată o perioadă în spital, deci într-un alt mediu decât cel obișnui a suferit și un prejudiciu nepatrimonial astfel încât inculpatul a fost obligat, proporțional culpei sale și la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată B. I. .

S-a mai constatat că prin săvârșirea infracțiunilor de către inculpat părțile vătămate D. M. și B. I. au fost internate în S. Clinic de Urgentă C. iar unitatea spitalicească s-a constituit parte civilă încă din faza de urmărire penală cu suma de 1.441, 65 lei în ceea ce-l privește pe B. I., respectiv cu suma de 1.636,64 pentru D. M. I., reprezentând cheltuielile efectuate pe perioada spitalizării celor două părți vătămate așa cum rezultă și din deconturile de cheltuieli anexate la dosar solicitându-se de asemenea actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data plătii

În consecință, ținându-se seama și de disp. art 313 din Legea nr. 95/2006 modificată potrivit cărora, persoana care prin faptele sale aduce daune sănătății altor persoane, răspunde potrivit legii civile și are obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor efective ocazionate de asistența medicală acordată victimei.

Prin urmare, ținând seama și de starea de provocare în care s-a aflat inculpatul a fost obligat proporțional culpei sale( ½) la plata către S. Clinic Județean de Urgență a sumei de 818,32 lei reprezentând cheltuielile efectuate pentru spitalizarea părții vătămate D. M. și respectiv la plata sumei de 720,82 lei reprezentând cheltuielile efectuate pentru spitalizarea părții vătămate B. I., sume ce vor fi reactualizate la data plății.

În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive cu începere de la 23 decembrie 2010 la zi.

Conform art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea cuțitului corp delict.

Totodată în baza art.350 alin.3 lit.b Cod pr.penală, s-a dispus punerea de îndată a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă T. D., părțile civile B. I. și D. M. și inculpatul T. F. C..

În motivare, parchetul a solicitat desființarea sentinței și pronunțarea altei hotărâri, întrucât în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prev.de art.20 Cod penal rap.la art.174, 175 lit.i, art.176 lit.b Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.20 Cod penal rap.la art.174, 175 lit.i Cod penal și art.180 alin.2 Cod penal. Astfel, actele medicale privitoare la partea vătămată B. I., evidențiază faptul că acesteia i-au fost produse mai multe leziuni, printre care una pleuropulmonară (plagă penetrantă toracică stânga), pneumotorax stâng, inculpatul vizând o zonă vitală, lovind cu intensitate, astfel încât a prevăzut moartea victimei ca rezultat posibil al acțiunii sale.

Chiar dacă actele medicale ulterioare au evidențiat că nu a fost pusă viața în primejdie, nu are relevanță juridică sub aspectul încadrării juridice, practica judiciară fiind constantă în acest sens. În vederea stabilirii laturii subiective a infracțiunii de tentativă la omor, trebuie avut în vedere obiectul folosit, intensitatea aplicării loviturilor, regiunea vizată, urmările ce se puteau produce.

În mod greșit s-au reținut dispozițiile art.73 lit.b Cod penal, întrucât săvârșirea faptelor nu a fost determinată de un act de violență, o atingere gravă a demnității sau alte acțiuni ilicite grave, comise de părțile vătămate.

Argumentul prezentat că una dintre părțile vătămate ar fi pus mâna pe prietena inculpatului, ar putea conduce la aprecierea că a existat cel mult un sentiment de gelozie ce nu se impune a fi reținut ca circumstanță atenuantă.

Instanța de fond a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.7 din Legea nr.76/2008 și să dispună prelevarea probelor biologice de la inculpat, în condițiile în care acesta a fost condamnat pentru una din infracțiunile prevăzute în anexa legii mai susmenționate.

În cauză reținându-se prevederile art.321 alin.2 Cod penal, s-a omis să se rețină alin.1 ce reprezintă forma tip a infracțiunii.

Deși împreună cu dosarul cauzei au fost înaintate mai multe bunuri ce se află în plicul 2, instanța nu s-a pronunțat cu privire la acestea, pronunțându-se doar cu privire la cuțitul aflat în plicul nr.1.

Hotărârea este netemeinică, în mod neoportun făcându-se aplicarea dispozițiilor art.86¹ Cod penal, în raport de gravitatea faptelor comise și poziția adoptată de inculpat după săvârșirea faptei. Nu s-a avut în vedere aspectul că infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav prezintă un pericol social generic deosebit de ridicat. Totodată, a fost ignorată atitudinea nesinceră manifestată de inculpat, precum și faptul că după comiterea faptelor a plecat și a aruncat cuțitul într-un canal de scurgere a apelor pluviale.

Părțile civile, în motivare, au arătat în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea prev.de art.20 Cod penal rap.la art.174, 175 lit.i, art.176 lit.b Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.20 Cod penal rap.la art.174, 175 lit.i Cod penal și art.180 alin.2 Cod penal. Astfel, actele medicale privitoare la partea vătămată B. I., evidențiază faptul că acesteia i-au fost produse mai multe leziuni, printre care una pleuropulmonară (plagă penetrantă toracică stânga), pneumotorax stâng, inculpatul vizând o zonă vitală, lovind cu intensitate, astfel încât a prevăzut moartea victimei ca rezultat posibil al acțiunii sale.

Totodată, au arătat că nu se impunea aplicarea dispozițiilor art.86¹ Cod penal, având în vedere natura și gravitatea faptelor comise de inculpat, iar pedepsele aplicate sunt prea mici.

Pe de altă parte, trebuiau acordate în întregime daunele materiale și morale, daunele materiale fiind dovedite în totalitate, iar daunele morale fiind prea mici în raport cu traumele suferite.

Partea civilă B. are urme de tăieturi pe față, situație care impune operație estetică, iar partea civilă D. este militar.

Inculpatul, în motivarea apelului, a solicitat desființarea sentinței și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.20 rap.la art.174, 175 lit.i Cod penal, în art.182 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, în privința părții civile D. M..

Astfel, în rechizitoriu s-a acreditat în mod greșit ideea că el a lovit-o cu cuțitul pe partea civilă D. M. în timp ce ambii se aflau în picioare.

În realitate, el era căzut când a lovit cu cuțitul.

Martorul Simionov, deși a arătat la urmărirea penală (fila 64) că a văzut că inculpatul avea în mână un cuțit de 10 cm, la instanța de fond, martorul a retractat totul, afirmând că deși l-a prins de încheietura mâinii, nu a văzut cuțit în mâinile inculpatului.

Același martor a arătat la urmărirea penală că nu a văzut ce s-a întâmplat în acele momente, dar la interval de câteva secunde, l-a prins din nou de mâini pe inculpat și l-a scos afară. Totodată, martorul a arătat că în spatele lui se afla B. I., care intenționa să-l lovească cu pumnul pe inculpat, martorul declarând că l-a văzut pe inculpatul când îl lovea pe Bocroș în zona feței.

Din acest context a rezultat faptul că lovitura cu cuțitul a avut loc când inculpatul era căzut și lovit cu picioarele. Inculpatul a scos cuțitul când era căzut și l-a lovit pe D. M. la nivelul coapsei drepte. Prezența părții civile B. are loc chiar în momentul căderii inculpatului, iar când inculpatul a vrut să fugă, B. a vrut să-l lovească, moment în care inculpatul l-a lovit cu cuțitul în zona feței.

Chiar dacă atât el, cât și partea vătămată se aflau în picioare, deși avea posibilitatea să lovească cu cuțitul într-o zonă vitală (abdomen-torace), a lovit-o pe partea vătămată la nivelul coapsei.

La tentativa de omor latura subiectivă se realizează cu intenție directă sau indirectă, în timp ce la vătămare corporală gravă, latura subiectivă îmbracă forma praeterintenției, aplicarea loviturii făcându-se cu intenție, dar rezultatul periculos producându-se din culpă.

În sprijinul acestei idei s-a invocat practica judiciară: decizia penală nr.1126/84, decizia penală nr.257/83, decizia penală nr.2825/84 ale Tribunalului Suprem.

Privitor la latura civilă, în raport de provocarea reținută și de lipsa dovezilor pentru daunele materiale, a solicitat înlăturarea sau reducerea cuantumului acestora.

Totodată, a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale.

Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că sunt fondate în parte apelurile declarate de parchet și părțile civile, iar apelul declarat de inculpat este nefondat.

Din întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, în sensul că în timp ce inculpatul împreună cu prietena sa, N. M. se aflau la masă, au venit părțile civile B. I. și D. M..

La un moment dat, D. M. având un comportament provocator față de prietena inculpatului, atingând-o în zone intime ale corpului, motiv pentru care, inculpatul a intervenit, între acesta și D. M. începând o discuție contradictorie, în timpul căreia inculpatul i-a reproșat atitudinea necuviincioasă.

Pe fondul acestei discuții, cei doi au început să se îmbrâncească, la un moment dat, D. M. aplicându-i o lovitură inculpatului cu pumnul în zona urechii drepte, așa cum rezultă din declarația martorului S. I. I., coroborată cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr.963/A1 din 17 martie 2011, în care se arată că inculpatul a prezentat printre alte leziuni „echimoză violacee pavilion urechea dreaptă”. Imediat inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămate D. M. în zona coapsei drepte, partea vătămată căzând.

Martorul Simionov G. a intervenit în sensul că l-a prins de mână pe inculpat, conducându-l spre ieșirea din bar, partea vătămată B. I. luându-se după inculpat, urmărindu-l pe acesta îndeaproape. Inculpatul la un moment dat s-a întors și i-a aplicat acestei părți vătămate o lovitură cu cuțitul la nivelul comisurii bucale stângi, dar B. I. a continuat să-l urmărească pe inculpat, fiind lovit din nou de către acesta, în zona parietală stângă, așa cum rezultă din declarația martorului Simionov G. și raportul de nouă expertiză medico-legală nr.1649/A5 din 11 mai 2011.

În cele din urmă B. I. i-a pus piedică inculpatului, cei doi căzând, partea vătămată aplicându-i lovituri inculpatului, care la rândul său i-a aplicat o lovitură cu cuțitul la nivelul hemitoracelui stâng în dreptul spațiului X intercostal, așa cum rezultă din declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate și raportul de nouă expertiză medico-legală nr.1649/A5 din 11 mai 2011.

Privitor la încadrarea juridică a faptelor, Curtea apreciază că instanța de fond a procedat corect.

Astfel, s-au avut în vedere în cazul ambelor părți vătămate obiectul folosit, zona vizată, intensitatea loviturii, urmările produse sau care se puteau produce.

Referitor la partea vătămată B. I., deși obiectul folosit - cuțit și zona vizată – comisura bucală stângă, zona parietală stângă, hemitoracele stâng, spațiul X intercostal, ar conduce la ideea că suntem în prezența unei tentative la infracțiunea de omor, intensitatea loviturii a fost foarte redusă, astfel încât gravitatea leziunilor produse a fost minimă, așa cum rezultă din raportul de nouă expertiză medico-legală nr.1649/A5 din 11 mai 2011, aspect care justifică ideea că inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața părții vătămate B. I..

În privința gravității leziunilor produse la nivelul comisurii bucale stângi și zonei parietale stângi, semnificativ este faptul că partea vătămată B. I. după primirea celor două lovituri a continuat să-l urmărească pe inculpat, chiar alergând după acesta, deși constatase că fusese lovit.

Legat de gravitatea leziunii pleuropulmonare (plagă penetrantă toracică stângă), în concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.1362/A1 din 7 aprilie 2011, preluate în raportul de nouă expertiză medico-legală nr.1649/A5 din 11 mai 2011, se arată că gravitatea „a fost minimă”, partea vătămată nu a necesitat pentru vindecare intervenție chirurgicală (drenaj).

Faptul că în concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală nr.1649/A5 din 11 mai 2011, întocmit de IML C., avizat prin avizul nr.E_ de Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML M. Minovici, se arată că „leziunile traumatice prezentate au necesitat 16-18 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor, nu a interesat organe cu rol esențial în menținerea vieții și nu au pus în primejdie viața”, întăresc ideea că inculpatul nu a avut intenția de a o ucide pe partea vătămată B. I., astfel încât nu există tentativă la omor.

Situația este diferită în cazul părții vătămate D. M., intensitatea loviturii fiind ridicată – fiind secționați mușchii „sartorius și vast medial”, partea vătămată prezentând la nivelul coapsei drepte „față internă în 1/3 medie o plagă tăiată de aproximativ 20 cm, cu traiect oblic descendent anterior, profundă, cu sângerare activă”, zona vizată fiind una vitală cu interesare musculară și vasculară, având ca urmare punerea în primejdie a vieții victimei.

Prin urmare, obiectul folosit - cuțit, zona vizată – coapsa dreaptă, cu interesare musculară și vasculară, intensitatea mare a loviturii, urmarea produsă, punerea în primejdie a vieții victimei, duc la concluzia că, deși inculpatul nu a urmărit în mod direct uciderea părții vătămate D. M., a prevăzut și a acceptat posibilitatea ca leziunile produse prin fapta sa să conducă la decesul victimei, acționând cu intenție indirectă, fiind realizate elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și al laturii subiective ale tentativei la omor calificat.

Semnificativ este faptul că victima s-a aflat în șoc hemoragic gradul II, s-a intervenit chirurgical de urgență, astfel încât evoluția sănătății părții vătămate D. M. a fost favorabilă.

Privitor la circumstanța atenuantă prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a constatat că a existat o provocare din partea celor două părți civile, în cazul infracțiunilor prev.de art.20 Cod penal rap.la art.174 și 175 lit.i Cod penal (parte vătămată D. M.) și art.180 alin.2 Cod penal (parte vătămată B. I.).

Astfel, partea vătămată D. M. a venit la masa unde stătea inculpatul împreună cu prietena sa, N. M., inițial i-a solicitat inculpatului să-i dea voie prietenei sale să meargă în altă încăpere a localului, dar a fost refuzat, după care, a avut o atitudine provocatoare față de N. M., atingând-o în zone intime ale corpului, motiv pentru care inculpatul i-a reproșat părții vătămate acest comportament.

În timpul discuțiilor contradictorii purtate între inculpat și partea vătămată D. M., acesta i-a aplicat o lovitură cu pumnul în zona urechii drepte, așa cum rezultă din declarația martorului S. I. I., coroborată cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr.963/A1 din 17 martie 2011.

Faptul că partea vătămată D. M. a intenționat să-l provoace pe inculpat rezultă și din împrejurarea că, după ce inculpatul a spart un pahar, partea vătămată a mers la martorul Simionov G., solicitându-i să-l dea afară din bar, martorul spunând că nu este o pagubă faptul că s-a spart un pahar.

Referitor la partea vătămată B. I., acesta l-a urmărit pe inculpat, chiar a alergat după el, cu intenția de a-l agresa, așa cum rezultă din declarația martorului Simionov G., punându-i piedică.

Precizările făcute de martorul Simionov A. în fața instanței de fond, în sensul că nu a văzut în mâna inculpatului niciun cuțit, în momentul când l-a apucat de mână, se explică prin faptul că după ce inculpatul l-a lovit pe D. M., a introdus cuțitul în buzunarul pantalonilor, dar l-a scos după ce a văzut că este urmărit de B. I.. Astfel, inculpatul l-a lovit pe B. I. după ce acesta a început să-l urmărească cu intenția de a-l lovi, la un moment dat, partea vătămată punându-i piedică, cei doi căzând, împrejurare în care, partea vătămată i-a aplicat lovituri inculpatului.

În schimb, în mod greșit instanța a reținut circumstanța atenuantă, prev.de art.73 lit.b Cod penal, în cazul infracțiunii prev.de art.321 Cod penal, în condițiile în care obiectul juridic al acestei infracțiuni îl reprezintă relațiile privind conviețuirea socială, iar subiectul pasiv nu se limitează la o singură persoană, ci la o colectivitate.

Totodată, la încadrarea juridică a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, instanța de fond trebuia să rețină și alin.1 al art.321 Cod penal, ținând cont de faptul că forma agravată prevăzută de alin.2, face trimitere la alin.1, astfel încât Curtea în baza art.334 Cod pr.penală, va schimba încadrarea juridică a faptei, în art.321 alin.1 și 2 Cod penal.

Având în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările în care s-a săvârșit – inculpatul a fost provocat de cele două părți vătămate, suferind la rândul său leziuni în urma violențelor exercitate de părțile vătămate, urmările produse, circumstanțele personale – inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală, având un comportament bun înainte de săvârșirea faptelor ce constituie obiectul prezentei cauze, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate pentru infracțiunile săvârșite.

Totodată, ținând cont de persoana inculpatului, care este absolvent de studii superioare, este cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament foarte bun, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar, iar din concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă T. D. rezultă că inculpatul a avut un comportament adaptat normelor sociale, nu este cunoscut cu manifestări de agresivitate în comunitate, vecinii și familia afirmând că este un tânăr liniștit și interesat de educație, beneficiază de resurse interne (voință, capacitate de apreciere a pierderilor și câștigurilor ce decurg din acte antisociale), din comunitate fiind sprijinit de un grup de suport pentru a avea un comportament prosocial, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că scopul educativ-preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Privitor la art.7 din Legea nr.76/2008, din dispozițiile acestei legi rezultă că prelevarea probelor biologice este o posibilitate nu o obligație, hotărârea fiind luată de instanță în raport de persoana inculpatului.

Ori, în speță, Curtea apreciază că nu se impune prelevarea probelor biologice de la inculpatul T. C. F., ținând cont de împrejurările în care a săvârșit faptele, anterior nu a fost cunoscut cu antecedente penale, fapt ce demonstrează că săvârșirea acestor infracțiuni a fost o întâmplare nefericită în viața sa, bucurându-se de aprecieri pozitive din partea persoanelor cunoscute.

Instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la bunurile înaintate odată cu rechizitoriul, respectiv pardesiu de culoare neagră marca "Pull&Bear", blugi de culoare albastră marca "Z. M." cu curea de culoare neagră, o pereche de pantofi marca "Five" de culoare maro deschis (plicul nr.2), bunuri ce aparțin părții civile D. M. I., așa cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 10-16 dosar u.p.).

Sunt fondate apelurile părților civile în privința cuantumului daunelor morale, Curtea urmând să dispună majorarea acestora, având în vedere leziunile de natură fizică și traumele psihice produse prin faptele inculpatului.

Astfel, fiecare dintre părțile civile au suferit prejudicii de natură nepatrimonială, determinate de faptul că prin loviturile aplicate cu cuțitul de către inculpat li s-au produs, pe lângă leziunile fizice, emoții foarte puternice, ce au condus la înrăutățirea stării psihice, atât în timpul conflictului, cât și în perioada care a urmat.

Deși din actele medico-legale rezultă că părțile civile au beneficiat de un număr de zile de îngrijiri medicale relativ mic, faptul că au primit lovituri cu cuțitul și împrejurarea că în momentul săvârșirii faptelor, părțile civile nu aveau cum să știe ce rezultate negative vor avea loviturile respective asupra evoluției sănătății lor, reprezintă suficiente motive care justifică faptul că părțile civile au fost afectate puternic din punct de vedere psihic, suma de 7.500 lei pentru partea civilă D. M. și suma de 5.000 lei pentru partea civilă B. I. reprezentând o satisfacție echitabilă pentru prejudiciile de natură patrimonială, cu mențiunea că aceste sume au fost stabilite ținându-se cont și de faptul că s-a reținut pentru inculpat circumstanța atenuantă prev.de art.73 lit.b Cod penal, părțile civile având culpă în proporție de 1/2 în producerea incidentului.

Sunt nefondate criticile formulate de părțile civile cu privire la cuantumul daunelor materiale, instanța de fond având în vedere declarațiile martorilor R. A. (propus de B. I.) și C. C. C. (propus de D. M.), înscrisurile medicale – certificat de concediu medical, biletul de ieșire din spital, adeverințele emise angajatorii părților civile.

Având în vedere considerentele arătate mai sus atât cu privire la latura penală, cât și la latura civilă, apelul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins.

În consecință, ținând cont de dispozițiile art.379 alin.1 pct.1 lit.b și pct.2 lit.a Cod pr.penală, se vor admite apelurile declarate de parchet și părțile civile, se va desființa în parte sentința în sensul că:

Se vor descontopi pedepsele, repunându-le în individualitatea lor.

Se va înlătură aplicarea dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, cu privire la infracțiunea prev. de art.321 alin. 2 Cod penal.

În baza art.334 Cod pr.penală, se va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.321 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal.

În baza art.321 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic.art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.d, Cod penal, va fi condamnat inculpatul T. C. F. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

Se vor recontopi pedepsele aplicate inculpatului, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

Se vor majora daunele morale acordate părții civile D. M. la 7.500 lei și daunele morale acordate părții civile B. I. la 5.000 lei.

Se va dispune restituirea către partea civilă D. M. I. a bunurilor înaintate împreună cu rechizitoriu, respectiv pardesiu de culoare neagră marca "Pull&Bear", blugi de culoare albastră marca "Z. M." cu curea de culoare neagră, o pereche de pantofi marca "Five" de culoare maro deschis (plicul nr.2).

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T. F. C..

Văzând și art.192 alin.2 și art.193 alin.6 Cod pr.penală, inculpatul va fi obligat 200 lei cheltuieli judiciare către stat, precum și la câte 250 lei cheltuieli judiciare către apelanții părți civile reprezentând onorariu apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă T. D. și părțile civile B. I. și D. M., împotriva sentinței penale nr.523 din 22 noiembrie 2011, pronunțată de T. D., în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința în sensul că:

Descontopește pedepsele, repunându-le în individualitatea lor.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, cu privire la infracțiunea prev. de art.321 alin. 2 Cod penal.

În baza art.334 Cod pr.penală;

Schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.321 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 321 alin.1 și 2 Cod penal.

În baza art.321 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic.art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.d, Cod penal;

Condamnă pe inculpatul T. C. F. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

Recontopește pedepsele aplicate inculpatului, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

Majorează daunele morale acordate părții civile D. M. la 7.500 lei și daunele morale acordate părții civile B. I. la 5.000 lei.

Dispune restituirea către partea civilă D. M. I. a bunurilor înaintate împreună cu rechizitoriu, respectiv pardesiu de culoare neagră marca "Pull&Bear", blugi de culoare albastră marca "Z. M." cu curea de culoare neagră, o pereche de pantofi marca "Five" de culoare maro deschis (plicul nr.2).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T. F. C..

Obligă apelantul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe apelantul inculpat la câte 250 lei cheltuieli judiciare către apelanții părți civile reprezentând onorariu apărător.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente.

Pronunțată în ședință publică de la 14 iunie 2012.

M. M. ȘeleaLiana B.

Grefier,

M. V.

Red.jud.MMȘ

j.f.V.T.

PS/18.06.2012

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 800/2013. Curtea de...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2067/2012. Curtea... →

Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 204/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 204/2012. Curtea de Apel CRAIOVA