Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 139/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 139/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 139/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR. 139

Ședința publică de la 17 aprilie 2013

PREȘEDINTE M. C. G.- judecător

A. M. S.- judecător

Grefier F. U.

Ministerul Public reprezentat prin procuror A. G. din cadrul

D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C.

***

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 04 aprilie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial O., inculpații A. A., E. C., S. I., R. A., S. N., M. V., T. T. I., M. A., R. E. M. și S. M. C., și părțile civile T. F., T. M. S., D. V. și T. G. împotriva sentinței penale nr. 125 din data de 29 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, privind pe inculpații Pața C. L. G., V. M., B. G. G., S. M., D. Ș. M., M. M., C. I. C. și M. E..

CURTEA,

Asupra apelurilor de față:

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 125 din data de 29 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._:

1. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) Cod penal, cu înlăturarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit. a și aplic. art.37 alin.1 lit. b din Codul penal condamnă pe inculpatul E. C. zis „M.” - fiul lui G. și M., născut la data de 09.12.1952 în ., cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, concubinaj, stagiul militar satisfăcut, cu domiciliul în municipiul Slatina, ., ., județul O., locuiește f.f.l. în ., posesor al C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP Slatina, CNP-_, la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a și art. 65 Cp. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioada de 3 ani.

În temeiul art. 192 alin. 2 din C.p. cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, cu înlăturarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit. a și aplic. art.37 alin.1 lit. b din Codul penal, a fost condamnat inculpatul E. C., la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu.

În temeiul art. 194 alin.(1) din C.p. cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal ,cu înlăturarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit. a și aplic. art.37 alin.1 lit. b din Codul penal, a fost condamnat inculpatul E. C., la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În temeiul art. 215 alin 1, 2, 3 și 5 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, cu înlăturarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit. a și aplic. art.37 alin.1 lit. b din Codul penal, a fost condamnat inculpatul E. C., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

In baza art. 53 pct. 2 lit. a și art. 65 Cp. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioada de 3 ani.

În temeiul art. 211 alin 1 și 2 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) ,cu înlăturarea dispozițiilor art.37 alin.1 lit. a și aplic. art.37 alin.1 lit. b din Codul penal, a fost condamnat inculpatul E. C., la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 138 din Legea nr.295/2004 rap. la art.279 alin.(1) din Codul penal, cu aplic. art. art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul E. Cconstantin, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme și muniții.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal s-a dispus ca inculpatul E. C. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 3 ani.

În baza art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada de reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la data de 17.09.2010 până la zi, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului E. C..

2. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) și art. 37alin. 1 lit. b din Codul penal a fost condamnat inculpatul S. I. zis „I. R.” - fiul lui I. și A., născut la data de 07.02.1963 în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, ., județul O., cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, CNP_, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 192 alin. 2 din C.p. cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. I., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu săvârșită în dauna părții vătămate T. D..

În temeiul art. 194 alin.(1) din C.p. cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penalși art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. I., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

S-a constatat ca faptele deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 662/22.06.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr.1226/25 mai 2012 a Curții de Apel C..

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 5 ani și 3 luni închisoare în pedepsele componente astfel:

- pedeapsa de 5 ani și 3 luni aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2, lit. b și c și alin. 2¹ lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b și art. 320¹ C.p.p. ;

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului în baza art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. și art. 320¹ C.p.p;

- pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în baza art. 321 alin. 1, alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. b și art. 320¹Cod pr.penală;

Au fost repuse pedepsele în individualitatea lor.

În baza art. 36 alin 1 rap. la art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecații cu pedepsele rezultate în urma descontopirii sentinței penale nr. 662/22.06.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr.1226/25 mai 2012 a Curții de Apel C., urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 5(cinci) ani și 3 luni închisoare.

În temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal s-a dispus ca inculpatul S. I. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 2 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada de reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la data de17.09.2010 până la zi, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului S. I..

3. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal a fost condamnat inculpatul M. V. zis „P.” - fiul lui T. și I., născut la data de 04.07.1969 în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în Slatina, ., județul O., cetățean român, studii 10 clase + școala profesională, fără ocupație, căsătorit, un copil major, stagiul militar satisfăcut, posesor al C.I. . nr._, CNP_,cu antecedente penale, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 86⁵ Cod penal raportat la art. 85 Cod penal a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Râmnicu V. în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr.174/A/28.10.2009 a Tribunalului V..

În temeiul art. 192 alin. 2 din C.p., a fost condamnat inculpatul M. V., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu săvârșită în dauna părții vătămate T. D..

În temeiul art. 194 alin. (1) din C.p. cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, a fost condamnat inculpatul M. V., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

S-a constatat ca faptele deduse judecații sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Râmnicu V. în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V..

În baza art. 36 alin 1 rap. la art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecații cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Râmnicu V. în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V., urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal s-a dispus ca inculpatul M. V. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității statului pe o durata de 2 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada de reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la data de 12.10.2010 până la data de 30.01.2012.

4. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal a fost condamnat inculpatul R. A. - fiul lui G. și G., născut la data de 16 aprilie 1981, în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, ..5, ., ., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, căsătorit, un copil minor, posesor al C.I., ., nr._, eliberată de SPCLEP Slatina, CNP_, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. art.211 alin.(2¹) lit. a) din Codul penal a fost condamnat inculpatul R. A., la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art. 194 alin.(1) din C.p. cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal a fost condamnat inculpatul R. A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

S-a constatat ca faptele deduse judecații sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 336/16.04.2009 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr.874/25.09.2009 a Curții de Apel C..

În baza art. 36 alin. 1 rap. la art. 33 lit. a și 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecații cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr. 336/16.04.2009 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr.874/25.09.2009 a Curții de Apel C., urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal s-a dispus ca inculpatul R. A. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 2 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la data de 03.03.2009 la 14.04.2009 și arestarea începând cu data de 12.10.2009 la zi (la data de 12.10.2009 s-a pus în executare mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 336/16.04.2009 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr.874/25.09.2009 a Curții de Apel C.), iar în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului R. A. .

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 582/28.09.2009 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

5. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. d Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul PAȚA C.-L.-G. - fiul lui I. și E., născut la data de 23.09.1974 în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, ., etaj 3, ., cetățean român, studii superioare, agent de poliție – I.P.J. O., căsătorit, stagiul militar satisfăcut, posesor al C.I. . nr._, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul PAȚA C.-L.-G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului PAȚA C.-L.-G. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011și încetarea stării de liberare provizorie.

6. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul V. M. - fiul lui P. și M., născut la data de 28.05.1976 în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, ., ., scara A, ., studii superioare, agent șef adjunct I.P.J. O., necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, posesor al C.I. . nr._, eliberat de Poliția Municipiului Slatina, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit.c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul V. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. b/1 Cod procedură penală a fost achitat inculpatul V. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 138 din Legea nr.295/2004, rap. la art.279 din Codul penal, respectiv aceea de efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme și muniții, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

În baza art. 18 ind. 1 și 91 lit. c Cod penal s-a aplicat inculpatului V. M. amenda administrativa în cuantum de 1000 lei.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului V. M. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011și încetarea stării de liberare provizorie.

7. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul B. G. G. zis „G.”, fiul lui G. și E., născut la data de 20.03.1979, în mun. Iași, județul Iași, domiciliat în ., posesor al C.I. . nr._, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul B. G. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului B. G. G. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011și încetarea stării de liberare provizorie.

8. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul S. M. zis „S.” - fiul lui G. și V., născut la data de 03.01.1970 în oraș Drăgănești-O., județul O., domiciliat în municipiul Slatina, ., .. C, ., județul O., studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, 3 copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, posesor a C.I. . nr._, eliberat de SPCLEP Slatina, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul S. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului S. M. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011și încetarea stării de liberare provizorie.

9. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. N. zis „C.” - fiul lui I. și F., născut la data de 31 iulie 1975, în orașul Drăgănești-O., județul O., cu domiciliul în orașul Drăgănești-O., ., județul O., cetățean român, fără studii, fără ocupație, necăsătorită, posesor al C.I. ., nr._, CNP_, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. N., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

S-a constatat ca faptele deduse judecatii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 442/18.05.2009 a Judecatoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 631/01.06.2010 a Curții de Apel C..

În baza art 36 alin 1 rap. la art. 33 lit.a și 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecatii cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinta penala nr. 442/18.05.2009 a Judecatoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 631/01.06.2010 a Curții de Apel C., urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani inchisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 alin. 1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul S. N. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 2 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă arestarea inculpatului de la data de 08.06.2010 la zi (la data de 08.06.2010 s-a pus în executare mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 442/18.05.2009 a Judecatoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 631/01.06.2010 a Curții de Apel C., în prezenta cauză fiind arestat preventiv la data de 03.12.2010), iar în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului S. N..

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 760/02.06.2010 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

10. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. T. D. zis „I. ȚIGANUL” - fiul lui I. și F., născut la data de 25.08.1978 în municipiul Slatina, județul O., domiciliat în municipiul Slatina, ., județul O., cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, căsătorit, 4 copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, posesor al C.I. . nr._, eliberat de Poliția Municipiului Slatina, CNP_, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

In baza art. 86⁴ Cod penal raportat la art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere privind pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005 și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse.

S-a adăugat la aceasta pedeapsa nou aplicata urmând ca inculpatul T. T. D. sa execute pedeapsa de 4 ani și închisoare.

În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. b Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. T. D., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În baza art. 86⁴ Cod penal raportat la art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere privind pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005 și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse.

S-a adăugat la aceasta pedeapsa nou aplicata urmând ca inculpatul T. T. D. sa execute pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului începând cu data de 17 septembrie 2010 până la data de 28 decembrie 2011.

11. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul D. Ș. M. zis „L.” – fiul lui G. și M., născut la data de 01.12.1981 în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, ..5, ., cetățean român, studii 5 clase, administrator societate comercială, divorțat, doi copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul D. Ș. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedură penală a fost achitat inculpatul D. Ș. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 138 din Legea nr.295/2004, rap. la art.279 din Codul penal, respectiv aceea de efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme și muniții, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului D. S. M. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011 și încetarea stării de liberare provizorie.

12. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal a fost condamnat inculpatul M. A. - fiul lui D. și A., născut la data de 28.03.1970 în municipiul Slatina, domiciliat în municipiul Slatina, .. 10, județul O., cetățean român, studii 6 clase, concubinaj, doi copii din care unul minor, stagiul militar satisfăcut, CNP_, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 194 alin.(1) din C.p. cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal a fost condamnat inculpatul M. A., la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În temeiul art. 35 alin. 1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul M. A. să execute și pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 2 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada de reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la data de17.10.2010 până la data de 03.06.2011.

13. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. d Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul M. M. zis „F.” - fiul lui G. P. și G. Vilca, născut la data de 28 ianuarie 1975, în municipiul Slatina, județul O., cu domiciliul în municipiul Slatina, . C, județul O., cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, concubinaj, 4 copii, din care 3 minori, posesor al C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP Slatina, CNP_, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c. Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul M. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

Ca urmare a achitării inculpatului, în temeiul art. 350 Cod de procedură penală raportat la art. 136, 160⁵ alin. 6 și art. 140 Cod de procedură penală, s-a dispus ridicarea de îndată a controlului judiciar aplicat inculpatului M. M. prin încheierea pronunțată în cauză la data de 02.06.2011și încetarea stării de liberare provizorie.

14. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. M. C. zis „M.” – fiul lui G. și V., născut la data de 19.12.1973 în orașul Drăgănești-O., județul O., domiciliat în mun. Slatina, ., jud. O., CNP_, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 76 alin. 3 Cod penal nu a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementara privativă de drepturi.

În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. M. C., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpatul S. M. C. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art.71 C.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a) teza finala și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani ce constituie termenul de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art. 86² Cod penal.

În baza art. 86³ alin. 1 Cod pena1 condamnatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu. reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86⁴ Cp.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 350 alin. 3 lit. b Cod de procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S. M. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 125/18.01.2011, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

15. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. a Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul A. A. zis "R."/"C." - fiul lui I. și G., născut la data de 20.12.1968 în . O., domiciliat în . O., CNP_, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art. 37 lit. a Cod penal, art.74 alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul A. A., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2327/04.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2011 (având ca obiect contopire pedepse) în pedepsele componente astfel:

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința definitivă nr. 852/2010 a Judecătoriei Slatina;

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 736/29.10.2009a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 1156/20.10.2010 a Curții de Apel C..

Au fost repuse aceste pedepse în individualitatea lor.

În temeiul art.39 Cod penal rap. la art.34 alin. 1 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății cu pedepsele rezultate ca urmare a descontopirii pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 2327/04.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2011 urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție și 2 ani pedeapsă complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă a inculpatului de la data de 25.04.2011 (dată la care a fost arestat ptovizoriu în vederea extrădării de către autoritățile din Serbia) până la zi, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului A. A..

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 2624/19.10.2011 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

16. În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art.74 alin.1 lit. a și alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. b Cod penal, a fost condamnată inculpata R. E.-M. zisă „J.”/”J.”, posesoare a C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP Slatina, CNP_, fiica lui R. Nicușor și R. M., născută la data de 11 septembrie 1979, în municipiul C., județul D., cetățean român, studii 12 clase + școala postliceală, administrator – P.F.A. „R. E.-M.”, necăsătorită, un copil minor, cu domiciliul în comuna Brebeni, .,, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 53 pct. 2 lit. a și art. 65 Cp. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioada de 2 ani.

În temeiul art. 215 alin 1, 2, 3 și 5 din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art.74 alin.1 lit. a și alin. 2 Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal, a fost condamnată inculpata R. E. M., la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art. 194 alin.(1) din Codul penal cu aplic. art. 41 alin.(2) din Codul penal, art.74 alin.1 lit.a și alin. 2 Cod penal și art.76 alin. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnată inculpata R. E. M., la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpata R. E. M. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice și de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului.

În baza art.71 C.p. au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit a) teza finala și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani ce constituie termenul de încercare pentru inculpată, stabilit în condițiile art. 86² Cod penal.

În baza art. 86³ alin. 1 Cod pena1 condamnata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu. reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatei asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86⁴ Cp.

În baza art. 71 alin. 5 C.p. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

17. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. d Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul C. I.-C. zis „N.”, posesor al C.I. . nr._, eliberată de poliția Municipiului Slatina, CNP_, născut la data de 27 noiembrie 1967, în ., fiul lui C. C. și C. M., cetățean român, studii 12 clase, subofițer jandarm – I.J.J. O., căsătorit, stagiul militar satisfăcut, cu domiciliul în municipiul Slatina, ., ., ., județul O., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 194 alin. 1 din Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod penal;

18. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul M. E. zis „H.”, posesor al C.I. . nr._, eliberată de Poliția Mun. Slatina, CNP_, născut la data de 25 iunie 1966, în municipiul Slatina, județul O., fiul lui M. B. și M. M., cetățean român, studii – școala profesională, fără ocupație, concubinaj, 3 copii din care 2 minori, stagiul militar satisfăcut, cu domiciliul în municipiul Slatina, ..16, județul O., f.f.l. pe ..25, județul O., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv aceea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. c Cod de procedură penală a fost achitat inculpatul M. E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 194 alin. 1 din Cod penal, respectiv aceea de șantaj, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.

În baza art. 14 și 348 cod de procedură penală s-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri: înscrisul numit „notă” încheiat de C. E. aflat la fila 22 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. E. și E. C. aflat la fila 23 dosar d.u.p. vol.III ; înscrisul aflat la fila 25 d.u.p. vol. III privind pe partea civilă C. E.; înscrisul denumit „contract de împrumut” încheiat între C. E. și S. Marică aflat la fila 26 d.u.p. vol. III; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. G. și E. C. aflat la fila 130 vol. III d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. G. și E. C. aflat la fila 138 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. E. și E. C. aflat la fila 139 vol. III d.u.p.; înscrisul denumit „cerere” încheiat de D. E. L. aflat la fila 140 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. E. L. și E. C. aflat la fila 141 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. E. L. și E. C. aflat la fila 142 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. E. L. și E. C. aflat la fila 143 vol. III d.u.p; înscrisul denumit ”contract de împrumut” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 167 vol. III. d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 168 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 169 vol.III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 170 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 171 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 172 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 173 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între C. D. și E. C. aflat la fila 174 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „declarație” încheiat de C. D. și E. C. aflat la fila 175 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 176 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 177 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 178 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 179 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 180 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 182 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 183 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 184 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. M. și E. C. aflat la fila 185 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. și E. C. aflat la fila 210 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. și E. C. aflat la fila 211 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. și R. E. M. aflat la fila 216 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între D. V. și E. C. aflat la fila 217 vol. III d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între Z. F. R. și E. C. aflat la fila 23 vol. IV d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între V. C. și E. C. aflat la fila 57 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „contract de împrumut ” autentificat sub nr. 4902/8.12.2008 încheiat între V. C. și V. M. pe de o parte și E. C. pe de altă parte aflat la fila 42 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „procură specială” autentificat sub nr. 981/15.09.2010 de BNP I. S. aflat la fila 272 vol. IV. d.u.p.; înscrisul denumit „contract de împrumut” autentificat sub nr. 4901/8.12.2008 de BNP R. B. aflat la fila 152 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „contract de împrumut” autentificat sub nr. 5199/30.12.2008 de BNP R. B. aflat la fila 174 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „procură” autentificat sub nr. 3693/22.09.2009 de BNP R. B. aflat la fila 175 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „contract de împrumut” încheiat între E. C., T. M. S. și T. F. aflat la fila 66 vol. II. d.u.p.; înscrisul denumit „angajament” încheiat de T. F. aflat la fila 67 vol. II. d.u.p.; înscrisul denumit „contract de vînzare-cumpărare” încheiat între . SRL și E. C. aflat la fila 68 vol. II d.u.p.; înscrisul denumit „contract de vînzare-cumpărare” autentificat sub nr. 780/19.06.2008 de BNP M. C. aflat la filele 79 - 80 vol. II d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între T. M. S. și E. C. aflat la fila 270 vol. II d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între T. M. S. și E. C. aflat la fila 271 vol. II d.u.p.; înscrisul încheiat între P. E. și E. C. aflat la fila 233 vol. III d.u.p.; înscrisul încheiat între P. E. și E. C. aflat la fila 234 vol. III d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între P. F. și P. E. pe de o parte și S. N. pe de altă parte aflat la fila 240 vol. III d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între S. D. A. și E. C. aflat la fila 246 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între S. D. A. și E. C. aflat la fila 252 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între S. D. A. și E. C. aflat la fila 253 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între M. M. și E. C. aflat la fila 262 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între B. I. și E. C. aflat la fila 319 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între B. I. și E. C. aflat la fila 320 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între B. I. și E. C. aflat la fila 321 vol. III. d.u.p.; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între B. I. și E. C. aflat la fila 322 vol. III. d.u.p; înscrisul denumit „antecontract de vînzare-cumpărare” autentificat sub nr. 644/8.02.2008 de BNP B. R. aflat la fila 57 vol. III. d.u.p; înscrisul denumit „chitanță” încheiat între Șușeanu E. și E. C. aflat la fila 225 vol. IV. d.u.p; înscrisul olograf încheiat între B. A. și S. I. aflat la fila 268 vol. IV d.u.p.; înscrisul denumit „contract de împrumut” încheiat între B. A. și R. E. M. aflat la fila 270 vol. IV. d.u.p.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civila formulată de partea civilă Z. F. R., domiciliată în municipiul Slatina, ..26, . și au fost obligați în solidar inculpații E. C. și R. M. E. la plata către aceasta a sumei de 60.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit;

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală, cu aplicarea art 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. C., domiciliată în mun. Slatina, ..11, .; f.f.l. pe ., parter, camera nr.4, jud. O. și au fost obligați în solidar inculpații E. C., R. A., M. V. și S. N. la plata către aceasta a sumei de 15.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit;

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală, cu aplicarea art 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. Ș., domiciliat în mun. Slatina, ..11, .; f.f.l. pe ., parter, camera nr.4, jud. O. și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a sumei de 15.000 lei reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit și în solidar pe inculpații E. C., R. M. E., R. A., M. V. și S. N. la plata către partea civilă a sumei de 15.000 lei ce reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit;

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă V. G.-C. domiciliat în . și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a contravalorii sumei de 41.500 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art.14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. C. domiciliată în . și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a contravalorii sumei de 5.500 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Șușeanu E. domiciliată în . și au fost obligați în solidar inculpații E. C. și R. M. E. la plata către aceasta a sumei de 20.000 lei (așa cum aceasta și-a precizat cererea micșorând câtimea obiectului cererii), reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Șușeanu I., domiciliat în . și au fost obligați în solidar inculpații E. C. și R. E. M. la plata către acesta a sumei de 51.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. F. domiciliată în mun. Slatina, ..6, ., jud. O. și au fost obligați în solidar inculpații E. C. și R. M. E., M. A., T. T. D., S. I., M. V., A. A., și S. M. la plata către aceasta a sumei de 50.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În baza art.14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. M. S., domiciliat în comuna Poboru, ., f.f.l. în mun. Slatina, ..6, ., . și au fost obligați în solidar inculpații E. C., R. M. E., M. A., T. T. D., S. I., M. V., A. A., S. N., S. M. la plata către aceasta a sumei de sumei de 10.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și obligă pe inculpatul E. C. la plata către partea civilă a contravalorii sumei de 100.000 euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. G., domiciliată în ., jud. O. și a fost obligat inculpatul E. C. și R. E. M. la plata către aceasta a sumei de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În baza art.14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. L., domiciliat în ., jud. O. și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a sumei de 2.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În baza art. 14 și 348, rap. la art. 170 Cod de procedură penală s-a dispus desființarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 780/19.06.2008 de BNP M. C. încheiat între T. L. și T. G. pe de o parte și E. C. pe de altă parte și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii cu consecința revenirii în patrimoniul părților civile T. L. și T. G. a apartamentului situat în Slatina ., ., ., identificat cu număr cadastral 332/2;3, aflat în patrimoniul inculpatului E. C. și care face obiectul măsurii asigurătorii a sechestrului instituită în prezenta cauză.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă B. R. C., domiciliat în mun. Slatina, ., .; f.f.l. în Slatina, ., jud. O. și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a contravalorii sumei de 15.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. M. E., domiciliat în Comuna Osica, ., jud. O. și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către acesta a sumei de 10.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă P. E., domiciliată în - comuna Brebeni, .; f.f.l. în comuna Grădinari, . și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei, din care 5.000 lei reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și suma de 5.000 lei reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art.14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C. E., domiciliată în municipiul Slatina, ..11, ., ap.6, . și a fost obligat inculpatul E. C. la plata către aceasta a sumei de 30.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În baza art. 14 și 346 Cod de procedură penală cu aplicarea art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă D. V., domiciliat în municipiul Slatina, ., nr.29, . și au fost obligați în solidar inculpații E. C. și R. E. la plata către acesta a contravalorii sumei de 60.000 euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

S-a constatat că celelalte părți vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal, rap. la art. 163 alin. 1 Cod de procedură penală, în vederea reparării prejudiciului, a fost respinsă cererea de confiscare și a fost menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 16.09.2010, prin ordonanța din 17.09.2010, prin ordonanța din 26.10.2010 și prin ordonanța din 04.02.2011 asupra următoarelor bunuri, până la recuperarea în totalitate a prejudiciului:

- autoturismul Audi Q7, de culoare neagră, cu numărul de înmatriculare_, aparținând inculpatului E. C.,

- autoturismul Mercedes E, de culoare neagră cu numărul_, utilizat de inculpatul E. C.,

- depozitul de economii nr._ aparținând inculpatului E. C., deschis la CEC Bank – Sucursala Slatina, constituit la 14.09.2010 în sumă de 100.000 lei având menționat la clauzele de împuternicire pe inculpata R. M. E.

- sumele de 82.109 lei și 3365 euro, ridicate de la inculpatul E. C..

- suprafața de teren de 960 mp și a imobilului construit pe teren, din Slatina, . O., aparținând inculpatei R. M. E.,

- apartamentul situat în municipiul Slatina, ., ., ., jud. O., aparținând inculpatului E. C.,

- imobilul aparținând inculpatei R. M. E. situat în intravilanul comunei Brebeni, județul O..

Având în vedere achitarea inculpatului D. Ș. M., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului din data de 17.09.2010 asupra sumelor de 2800 euro și 17.000 lei, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare la 16.09.2010 de la acesta și restituirea lor către inculpat precum și restituirea înscrisurilor ridicate cu ocazia percheziției.

S-a dispus, de asemenea, ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului din data de 16.09.2010 asupra autoturismului marca BMW 525 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare_ utilizat de inculpatul Pața C. L. G. și restituirea acestui autoturism inculpatului.

În temeiul art. 118 Cod penal s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului din data de 04.02.2011 asupra „imobilelor situate în . moștenite de inculpatul E. C..”.

În baza art. 191alin. 1 și 2 C.p.p. inculpații condamnați au fost obligați la plata sumei de 4.400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului penal astfel: 1000 lei din cursul urmăririi penale și 3400 de lei în cursul judecății, din care inc. S. M. - 350 lei (50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat B. P.); inc. A. A. – 500 lei (200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – D. L. S.); inc. R. A. – 500 lei (200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului); inculpatul S. N. – 350 lei (50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat R. R.); inc. T. T. D. 350 lei (50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat V. Gigel); M. A. – 500 lei (200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat R. M.); inc M. V. 500 lei (200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat V. Gigel); inculpatul S. I. – 350 lei (50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asigurarea asistenței juridice a inculpatului – avocat N. P.); Aceste sume vor fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției în contul Baroului O..

În temeiul art. 192 alin. 3 Cod de procedură penală au rămas în sarcina statului următoarele cheltuieli: onorariul în cuantum de 200 lei al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații B. G. G. și M. M. – avocat B. N.; onorariul în cuantum de 100 lei al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații D. Ș. și M. E. – avocat N. P.. Aceste sume vor fi avansate din fondul special al Ministerului Justiției în contul Baroului O..

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 182D/P/11.02.2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de I. a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial C. nr. 50D/P/2010 din 20.12.2010,

Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în esență faptul că în perioada 2004 – 2010, inculpatul E. C., zis „C. Mafiotu”, împreună cu inculpații R. M. E. și S. I., au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și inculpații S. M. zis „S.”, S. M. C. zis „M.”, B. G. G., zis „G.”, Pața C. L. G., M. V. zis „P.”, R. A., V. M., M. A., A. A., D. Ș. M. zis „L.”, M. E. zis „H.”, C. I. C., S. N. zis „C.”, M. M. zis „F.” și T. T. D. zis „I. Ț.”.

În actul de sesizare, s-a reținut totodată că scopul grupului era acordarea de împrumuturi cămătărești și majorarea în mod nejustificat a dobânzilor stabilite inițial, finalitatea acestui fapt constituind-o deposedarea persoanelor care au împrumutat bani, de bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea acestora sau a unor rude apropiate (părinți, frați, etc.), prejudiciul totalizând în cauză, peste 500 000 euro. În acest sens, membrii grupului ar fi acționat coordonat, având legături strânse în comiterea infracțiunilor, activitatea infracțională având continuitate în timp, pe o perioadă mai mare de 4 ani.

Pentru a se reține această situație de fapt în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (vol.II, filele 1-3 d.u.p.); plângerile și declarațiile părților vătămate (vol. II, III și IV d.u.p.); declarații de martor (vol. II, III și IV d.u.p.); ordonanță de delegare (vol.I, filele 8-9 d.u.p.); procese-verbale de recunoaștere și planșe foto (vol. II, III și IV d.u.p.); autorizații pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon, înregistrări audio-video în mediul ambiental (vol. V și VI d.u.p.); declarațiile martorilor cu identitate protejată A. D. și D. I. vol. II, filele 25 - 53 d.u.p.); procese-verbale de percheziții domiciliare (vol. XI și XII d.u.p.); comunicare Secret Service, privind transferuri monetare realizate prin serviciul Western Union (vol. XIII filele 97-173 d.u.p.); declarațiile inculpaților (vol. XI – XII d.u.p.); procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală (vol. XVI d.u.p.), înscrisuri olografe intitulate „Chitanțe” întocmite de inculpatul E. C. și persoanele vătămate (vol. II, III, IV d.u.p.); contracte de vânzare-cumpărare și contracte de împrumut autentificate (vol. II, III, IV d.u.p.); rapoarte de expertiză balistică (vol. XI, XII d.u.p.); registrele cu însemnări personale aparținând inculpaților E. C. și R. E. M., privind sumele de bani împrumutate la diverse persoane fizice și modul de calcul al dobânzilor (vol. IX, X d.u.p.).

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 11.02.2011, cu prim termen de judecată stabilit aleatoriu la data de 01.03.2011, fixându-se termen pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive la data de 12.02.2011.

La termenul de judecată din data de 13 aprilie 2011 au fost puse în discuția părților cererile de restituire a cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale formulate de inculpații E. C., D. Ș. M., S. M., R. A., T. T. D. și R. E. M., prin apărării aleși.

Pentru considerentele expuse în încheierea de la acel termen de judecată, instanța a stabilit că verificarea rechizitoriului ca act de sesizare al instanței, poartă asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra condițiilor prevăzute de lege cu privire la conținutul actului de sesizare și asupra respectării dispoz. art. 264 alin. 3 C.p.p., iar nu asupra modului în care au fost respectate dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale. Astfel, dacă rechizitoriul a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de conținut prevăzute de art. 262, 263 și 264 C.p.p., instanța nu poate dispune restituirea dosarului la procuror în vederea refacerii rechizitoriului potrivit art. 300 alin. 2 C.p.p. cu motivarea că ar fi fost încălcate dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale, deoarece examinarea modului în care au fost respectate dispozițiile legale ce reglementează efectuarea urmăririi penale este o activitate distinctă de examinare a regularității actului de sesizare și rezultă din existența distinctă a art. 300 C.p.p. și art. 332 C.p.p. care reglementează restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Instanța a apreciat că cererile formulate de către inculpați vizează aspecte privind regularitatea actului de sesizare motivate pe temeiuri care țin de nulități privind urmărirea penală și de fondul cauzei.

În ceea ce privește motivele invocate și care s-ar putea subscrie dispoz. art. 332 C.p.p., instanța a apreciat că nulitățile la care se referă inculpații ( vizând sesizarea instanței) nu sunt sancționate conform art. 197 C.p.p. cu nulitatea absolută nefiind astfel necesară trimiterea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Pentru verificarea actului de sesizare a rechizitoriului legiuitorul a instituit procedura specifică reglementată de disp. art. 300 C.p.p. (în acest sens s-a pronunțat ICCJ – Secția penală prin decizia nr. 377 din 2.02.2010, Decizia penală nr. 13 din 8 ianuarie 2007 etc.).

Totuși, în temeiul art. 300 C.p.p. instanța a constatat că actul de sesizare a instanței respectiv rechizitoriul întocmit de către procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial C. are neregularități care pot fi înlăturate prin acordarea unui termen în acest sens.

Astfel, conform art. 263 și 262 C.p.p., în rechizitoriu se arată numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță cu indicarea calităților în proces și locul unde urmează a fi citat. În cauza de față se putea observa faptul că existau părți vătămate cu privire la care procurorul nu a consemnat în dispozitiv numele și prenumele, calitatea acestora în proces și locul unde urmează a fi citate ( T. L. și T. G.), existând de asemenea o persoană consemnată în dispozitiv ca fiind parte vătămată despre care însă nu era nici o altă referire în conținutul rechizitoriului (M. M. F.). S-a constatat de asemenea, și faptul că în ceea ce-i privește pe inculpații D. Ș. și R. A. existau neconcordanțe între expunerea din considerentele rechizitoriului, încadrarea în drept a faptelor despre care se spune că le-au săvârșit și obiectul sesizării instanței.

Instanța a apreciat că aceste neregularități pot fi însă înlăturare prin acordarea unui termen scurt în acest sens trimițând cauza doar în vederea refacerii rechizitoriului referitor la aspectele de formă arătate mai sus.

În temeiul art. 300 alin. 1 și 2 C.p.p. cu raportare la art. 262 și 263 C.p.p., s-a acordat termen în vederea înlăturării neregularității actului de sesizare, rechizitoriul întocmit în cauză, motiv pentru care a fost trimis procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial C. în acest scop.

Pentru termenul din data de 13.04.2011, a fost înaintat rechizitoriul după ce s-a procedat la îndreptarea neregularităților din cuprinsul său.

Din analiza coroborată a probelor administrate atât în faza de urmărire penala cât și în faza cercetării judecătorești instanța a reținut următoarele în fapt și în drept:

S-a reținut în actul de sesizare a instanței faptul că în perioada 2004 – 2010, inculpatul E. C., zis „C. Mafiotu”, împreună cu inculpații R. M. E. și S. I., au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și inculpații S. M. zis „S.”, S. M. C. zis „M.”, B. G. G., zis „G.”, Pața C. L. G., M. V. zis „P.”, R. A., V. M., M. A., A. A., D. Ș. M. zis „L.”, M. E. zis „H.”, C. I. C., S. N. zis „C.”, M. M. zis „F.” și T. T. D. zis „I. Ț.” în scopul acordării de împrumuturi cămătărești și majorării în mod nejustificat a dobânzilor stabilite inițial, finalitatea acestui fapt constituind-o deposedarea persoanelor care au împrumutat bani, de bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea acestora sau a unor rude apropiate (părinți, frați, etc.), prejudiciul totalizând în cauză, peste 500 000 euro.

Probatoriul cauzei, respectiv probele administrate nemijlocit în fața instanței de judecată, coroborate cu probe administrate în faza de urmărire penală, s-a reținut că duc la concluzia existenței unei situații de fapt parțial diferită de cea susținută în rechizitoriu.

Astfel, deși s-a reținut că există probe cu privire la faptul că inculpatul E. C. încă din anul 2004 acorda unor persoane împrumuturi cu dobânzi cămătărești acest fapt, ca atare, nu era incriminat la momentul respectiv de legea penală.

Faptele penale deduse judecății (șantaj, tâlhărie, violare de domiciliu, nerespectarea regimului armelor și munițiilor) au început, conform probatoriului, în anul 2005, împotriva părții vătămate P. E.. Acest aspect, s-a reținut că are relevanță juridică în scopul stabilirii situației juridice a unora dintre inculpați.

În acest sens, s-a reținut că membrii grupului acționau coordonat, având legături strânse în comiterea infracțiunilor, activitatea infracțională având continuitate în timp, pe o perioadă mai mare de 4 ani.

În cadrul grupului, unii dintre inculpați aveau roluri prestabilite.

Inculpatul E. C., deținând incontestabil rolul de lider al grupului, era cel care acorda împrumuturi la diverse persoane fizice cu dobânzi de la 15-100%, mergând până la 300% pe lună, în funcție de împrejurări, dobânzi ce le recupera de cele mai multe ori prin amenințare și acte de violență sau prin deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile mobile și imobile pe care le dețineau.

Inculpata R. E. M., zisă „J.”, concubina inculpatului, era cea care ținea evidența datornicilor, completând în acest sens mai multe caiete, găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința lui E. C..

Ca și mod de lucru al grupului infracțional, după ce se acordau sumele de bani cu împrumut, stabilindu-se o dobândă lunară, la data scadentă a dobânzii, mai precis cu o zi înainte, R. E. îi suna pe cei împrumutați, spunându-le că a doua zi urmează să îi dea dobânda stabilită.

În cazul în care aceștia nu răspundeau la telefon, R. M. E. îl contacta pe E. C. să îi caute, mai întâi prin intermediul telefonului mobil, iar dacă nu erau de găsit încercau să îi contacteze pe membrii familiilor acestora, în cele din urmă trimiteau peste aceștia la domiciliu sau la locul de muncă grupuri de persoane de etnie rromă care îi ajutau la recuperarea dobânzilor și, care, prin amenințări, obțineau banii pentru E. C..

În cazul în care persoanele împrumutate nu dispuneau de sumele de bani pe care le pretindea inculpatul E. C., acesta îi obliga, prin diverse mijloace coercitive, că încheie un act (o chitanță redactată olograf) în care era consemnat, nereal, că la data respectivă, primiseră de la E. C. o sumă de bani, în care erau incluse, împrumutul și dobânda și pe care urmau să o restituie ulterior încheierii actului, dar suma era purtătoare de o dobândă mult mai mare decât cea stabilită inițial.

În cele din urmă, dacă nici aceste sume nu erau încasate de către inculpatul E. C., lucru care se întâmpla frecvent, datorită dobânzilor uriașe pe care le fixase în sarcina părților vătămate, prin aceleași metode de constrângere, determinau persoanele împrumutate să semneze acte, inclusiv notariale, în baza cărora să înstrăineze, prin vânzare-cumpărare inculpatului E. C. bunurile imobile pe care le dețineau la data respectivă.

Convențiile de vânzare-cumpărare au fost puse în executare, inculpatul intrând în posesia apartamentelor victimelor și de multe ori, nici acest lucru nu era suficient, fiind necesar ca părțile vătămate să se mute din oraș, sau să plece din țară, pentru a scăpa de grupul infracțional.

S-a menționat cazul părții vătămate M. M., din ., care în urma amenințărilor repetate, primite din partea inculpatului E. C. zis „M.” și a altor inculpați, a avut o tentativă de suicid, fiind transportată de urgență la Spitalul din Municipiul Slatina, unde a fost salvată.

În cadrul grupului infracțional roluri stabilite clar l-au avut printre alte persoane care nu au fost identificate de organele de urmărire penală și nu au fost trimise în judecată – fapt ce rezultă atât din declarațiile părților vătămate cât și ale martorilor audiați în cauză, și inculpații S. I. zis „I. R.”, R. A., M. A., A. A. zis „R.”/”C.”, S. M. C. zis „M.”, S. N., zis „C.”, și M. V., zis „P.”, așa-zișii recuperatori, care interveneau în momentul în care părțile vătămate datornice nu mai erau capabile să plătească împrumuturile care între timp ajunseseră la sume de ordinul miliardelor de lei vechi.

Aceștia interveneau pentru a le obliga pe părțile vătămate prin amenințări și uneori loviri, să accepte restituirea dobânzilor majorate unilateral de către inculpatul E. C. zis „M.”, să încheie chitanțe de mână, prin care recunoșteau faptul că au primit împrumut alte sume de bani, decât cele primite în realitate, să încheie în fața notarului noi contracte de împrumut pe sume mai mari, sau chiar să fie de acord cu vânzarea către inculpatul E. C., la notariat, a bunurilor mobile/imobile, deși în realitate, în urma vânzării, sau împrumutului, nu primeau nicio sumă de bani de la acesta.

De fapt, părțile vătămate niciodată nu participau la încheierea actelor de vânzare-cumpărare a propriilor apartamente sau terenuri, inculpatul E. C. fiind cel care se deplasa la notariat și se ocupa de întocmirea actelor, părțile vătămate prezentându-se sub amenințare, ulterior, la notariat, pentru a semna actele, la întocmirea cărora nici nu participaseră.

Această situație de fapt, a fost confirmată și prin declarațiile date în mod nemijlocit în fața instanței de judecată atât de către părțile civile cât și de către martorii audiați în cauză, motiv pentru care va fi reținută de către instanță.

După cele câteva considerente expuse anterior cu privire la situația de fapt reținută pentru grupul infracțional în actul de sesizare a instanței, tribunalul a analizat situația de fapt, așa cum este reținută de către instanță, raportat la probatoriul cauzei și de fiecare dintre inculpații trimiși în judecată, aproximativ în ordine cronologică, în condițiile în care în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod penal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul E. C., cel care este și inițiatorul grupului infracțional, s-a reținut că acesta a desfășurat, începând cu anul 2005, următoarea activitate ce se înscrie în sfera ilicitului penal raportat la obiectul cauzei dedusă judecății.

1.Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că partea vătămată P. E. a locuit timp de aproximativ 35 ani în ., până în anul 2009 când, urmare a decesului soțului său, s-a stabilit în comuna Grădinari, ..

În anul 2004, soțul părții vătămate avea grave probleme de sănătate urmând un tratament bazat pe citostatice la Spitalul Clinic de Urgență din Slatina.

Din cauza costurilor foarte ridicate ale tratamentului urmat de soțul său partea vătămată, pe fondul unor probleme financiare, a fost nevoită să împrumute diverse sume de bani.

Spre sfârșitul anului 2004 partea vătămată cunoștea că pe raza comunei Brebeni locuiește inculpatul E. C., cunoscut în mediul local ca și cămătar, care împrumuta bani cu dobândă.

În acest context, partea vătămată a fost nevoită să imprumute de la inculpat, pe bază de chitanțe, de mai multe ori sume modice de bani cu o dobâdă lunară de 30%. Inițial, partea vătămată a achitat, la timp, lunar dobânda impusă de inculpații E. C. și R. M. E., însă ulterior a fost în imposibilitatea de a achita la timp dobânda la suma împrumutată. În aceste situații a încercat să obțină de la inculpați o păsuire, însă de fiecare dată era amenințată să achite dobânda, motiv pentru care a fost nevoită să se împrumute de la alte persoane.

Pentru recuperarea la timp a dobânzilor, conform declarației dată de partea vătămată în instanță, inculpatul E. C., însoțit fiind de către inculpatul Mangâru V., în mai multe rânduri, s-au deplasat la domiciliul părții vătămate amenințând-o că o vor omorî.

Mai mult decât atât, în vara anului 2005, aflând de la angajații Oficiului Poștal Brebeni că partea vătămată a primit pensia soțului său, inculpatul E. C., fără acordul lui P. E., a pătruns în locuința acesteia unde, i-a solicitat părții vătămate să-i dea datoria.

Cunoscând de la angajații oficiului poștal că partea vătămată încasase 22.000.000 lei vechi și primind de la aceasta suma de 21.000.000 lei vechi, a deposedat-o prin violență și de suma de 1.000.000 lei vechi, pe care partea vătămată o ascunsese sub un preș, împrejurare în care între cei doi a avut loc o luptă în prezența soțului părții vătămate, în prezent decedat și care a asistat neputincios, fiind imobilizat la pat.

S-a menționat faptul că, pe patul de suferință, soțul muribund al părții vătămate a redactat o „reclamație” pe care a înmânat-o personal lucrătorului de la Postul de Poliție Brebeni.

Cu ocazia percheziției domiciliare, efectuată în data de 16.09.2010 la domiciliul inculpatului E. C. zis „M.” a fost identificat un înscris olograf, prin care se consemnează că P. E. se obligă să-i achite lui E. C. la 11 iulie 2005 suma de 37.240.000 lei vechi, având și următoarea mențiune „în cazul în care, din diferite motive, nu pot achita nici măcar ratele, sunt de acord să se intre în locuința mea cu forța, fără a se constitui infracțiunea de viol de domiciliu, deoarece au intrat cu acordul meu, iar eu nevrând să le mai dau banii”.

S-a menționat și faptul că, partea vătămată P. E. nu cunoaște scrisul și cititul.

Pe același înscris, verso, există mențiunea „Casa Județeană de Pensii O. nr.4911, data 27 ianuarie 2005,_”.

După aproximativ două luni de zile de la acest eveniment, în timp ce se deplasa spre stația de autobuz din comună, partea vătămată a fost oprită de inculpatul E. C., care a coborât din mașina personală purtând asupra sa o sabie, pe care după ce i-a arătat-o părții vătămate a amenințat-o că o va omorî dacă nu îi plătește dobânzile. Ulterior acestui moment, în timp ce se afla la Spitalul Clinic de Urgență din Slatina, alături de soțul său internat, partea vătămată a fost vizitată în salon de către inculpatul E. C. care i-a cerut în mod imperativ restituirea banilor. Cu ocazia audierii, partea vătămată a declarat că datorită stării de temere provocată de inculpați a fost nevoită să achite acestora sume de bani nedatorate aproximate de ea la valoarea de 40 000 000 lei.

Tot cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului în ., a fost identificată și o ,,Reclamație,, olografă, distrusă (ruptă), respectiv aceea formulată de soțul părții vătămate împotriva inculpatului la data de 11.07.2005, purtând numărul de înregistrare la Postul de Poliție Brebeni 80/_ și care a fost reconstituită de organele judiciare în prezența apărătorului inculpatului.

2. În anul 2005, ca urmare a problemelor pe care partea vătămată S. D. A. le avea cu fiul său minor, care suferea de o boală ce necesita un tratament medical costisitor, aceasta a apelat la inculpatul E. C. pentru a lua de la acesta cu titlu de împrumut o sumă de bani. Inițial suma împrumutată a fost de 200 lei, ocazie cu care inculpatul E. C. a întocmit o chitanța prin care a menționat că a împrumutat o sumă mai mare, și anume 240 lei, impunând totodată victimei o dobândă lunară de 40 lei.

Datorită problemelor financiare ale părții vătămate care, în acea perioadă se afla și în proces de divorț, aceasta a fost nevoită să solicite de la inculpatul E. C. și alte sume de bani, ajungându-se la o sumă totală împrumutată de cca 4.000 lei, pentru care inculpatul i-a impus dobânzi lunare de 20-30%.

Întrucât partea vătămată S. D. începuse să aibă probleme cu plata dobânzilor lunare și urmărind încă de la început obținerea unuor câștiguri necuvenite de pe urma acesteia, inculpatul E. C. a început să amenințe partea vătămată cu eventuale probleme pe care aceasta le-ar putea avea cu el, trecând apoi la amenințări mai grave asupra integrității corporale și a vieții, amenințări adresate părții vătămate dar, care vizau în special pe copilul acesteia, despre care, avea cunoștință că era suferind, urmărind prin aceasta inducerea unei stări puternice de teamă părții vătămate, stare care să o determine să accepte semnarea unor alte documente care să ateste datorii mult mai mari fațăde inculpat, de ordinul sutelor de milioane, care în realitatea nu au fost împrumutate niciodată.

Totul a culminat cu obligarea părții vătămate S. D. de către inculpatul E. C. la semnarea unui înscris olograf denumit contract de vânzare-cumpărare, prin care partea vătămată era de acord să vândă acestuia apartamentul în care locuia, și pe care îl deținea în copropietate cu soțul său, pentru o sumă de 80.000 lei, din care ar fi primit 19.700 lei.

În realitate, partea vătămată nu a primit această sumă ci doar a fost determinată prin amenințare și șantaj să accepte semnarea unui astfel de act.

În toată perioada de timp scursă de la primul împrumut din anul 2005, inculpatul E. C. a "vizitat" partea vătămată la domiciliu în numeroase rânduri, iar la una din aceste "vizite" ce aveau ca scop amenințarea părții vătămate, acesta a fost însoțit și de inculpatul S. I., recunoscut de partea vătămată S. D. în urma prezentării planșelor foto, care i-a precizat că banii împrumutați sunt și ai lui și trebuie restituiți cât mai urgent pentru a nu se ajunge la alte probleme.

3. Partea vătămată D. V.-G., începând cu anul 2004, a împrumutat diferite sume de bani de la inculpatul E. C., cu această ocazie întocmindu-se înscrisuri olografe, dobânda solicitată fiind de 30% pe lună.

Pentru împrumuturile bănești contractate în perioada 2004-2006, partea vătămată D. V. G. a achitat inculpatului E. C., în totalitate, sumele primite cu dobânda convenită.

În perioada 2006-2007, partea vătămată D. V. G. a continuat să împrumute diferite sume bănești de la inculpatul E. C., în total aproximativ 3000-4000 lei RON, cu aceeași dobândă de 30% pe lună.

La un moment dat, din cauza problemelor financiare, partea vătămată D. V. G. a început să aibă dificultăți în a-i achita inculpatului E. C., sumele de bani datorate, la datele scadente.

Datorită acestui fapt, partea vătămată D. V. G. a avut diferite probleme cu inculpatul E. C., în sensul că pentru a primi sume de bani cât mai mari, a recurs la diferite "inginerii".

În speță, cu ocazia întâlnirilor avute la datele scadente, inculpatul E. C. o suna pe concubina sa, inculpata R. M. E. pentru a-i solicita acesteia o amânare a plății dobânzii datorată de partea vătămată D. V. G., însă aceasta refuza, în mod categoric.

În atare condiții, inculpatul E. C. aducea la cunoștință părții vătămate faptul că banii nu sunt toți ai săi, ci sunt ai unor asociați ai lui, de etnie rromă, rude ale concubinei sale, inculpata R. M. E. și aceștia sunt cunoscuți ca fiind violenți, iar în cazul în care nu va achita banii solicitați, va avea probleme cu aceștia. În continuare, inculpatul E. C. suna diferite persoane, pe care în prealabil le instruise în acest sens, iar la întrebarea sa, dacă pot să-i acorde un împrumut pentru câteva zile părții vătămate D. V. G., acestea dădeau un răspuns afirmativ, și erau de acord să plătească datoria acestuia contra unei dobânzi de 100% pentru câteva zile.

Partea vătămată D. V. G. cunoștea aceste metode ale inculpatului E. C., întrucât fusese atenționată, ca în cazul în care va fi sunată pentru astfel de solicitări, să nu fie de acord cu ele, totul făcând parte dintr-un tablou infracțional, pus la care de membrii grupului infracțional organizat.

În perioada 2006-februarie 2010, în cuantumul datoriei de aproximativ 3.000 - 4.000 lei RON, partea vătămată D. V. G. i-a plătit inculpatului E. C. suma totală de aproximativ 60.000 lei RON. Partea vătămată D. V. G. a avut diferite discuții cu soția sa, pe tema sumelor de bani exagerate plătite inculpatului, iar cu aceste ocazii și D. E. L. i-a adus acestuia la cunoștință despre amenințările pe care „Mafiotul” i le adresase, cu privire la agresiuni pe care le va executa asupra sa și a membrilor familiei sale, dacă nu vor continua sau vor întârzia plata sumelor solicitate. Partea vătămată a fost pusă în situația a-i răspunde inculpatului S. I., un apropiat al lui E. C., care l-a acostat pe stradă și i-a solicitat să-i dea lui „Mafiotul” sumele de bani solicitați, întrucât o parte a acestora sunt ai săi.

Datorită caracterului agresiv și violent pe care știau că îl are inculpatul E. C., a anturajului său format din persoane de etnie rromă sau membri ai lumii interlope, a diferitelor arme pe care „Mafiotul” le purta permanent asupra sa sau în autoturism, a amenințărilor și violențelor la care au fost supuse alte persoane care împrumutaseră bani, cei doi soți D. au luat hotărârea să continue să plătească sumele de bani solicitate de inculpat, chiar dacă efectuau aceste plăți cu întârziere din cauza problemelor financiare.

În ziua de 01.04.2010, partea vătămată D. E.-L. s-a întâlnit cu inculpatul E. C. pentru achitarea unei restanțe care data din 21.03.2010. Cu acea ocazie, sub pretextul unor dobânzi neachitate, și folosind amenințări la adresa sa și a familiei, inculpatul a obligat partea vătămată D. E.-L. să întocmească o chitanță olografă, în numele mamei sale – B. M., prin care se atesta, în mod nereal, că aceasta ar fi împrumutat de la inculpatul E. C., suma de 2000 lei RON.

De altfel, cu ocazia împrumuturilor acordate, inculpatul E. C. îi solicitase și părții vătămate D. V. G., să întocmească chitanțe olografe pe numele altor membri ai familiei, sub pretextul că mai are și alte împrumuturi, iar concubina sa, inculpata R. M. E. nu este de acord să i se mai dea acestuia alte împrumuturi.

Începând cu 01.04.2010, partea vătămată D. V. G. nu i-a mai remis inculpatului E. C. nicio sumă de bani, lansând un zvon că a plecat din oraș, și având grijă să nu se întâlnească cu acesta sau cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat.

După această dată, partea vătămată D. V. G. a observat faptul că, a început să fie căutată la domiciliu și prin oraș de inculpatul S. I., despre care știa că este un apropiat al inculpatului E. C., interesându-se cu privire la locul de muncă, unde se află, locurile frecventate sau numerele de telefon.

Conform declarațiilor părților vătămate D. V. G. și D. E.-L., coroborate cu notele de redare ale convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizațiilor emise în cauză de către Tribunalul D., în perioada 19.07.2010 – 24.07.2010, inculpatul E. C. și alți membri ai grupului infracțional organizat coordonat de acesta, printre care și inculpatul S. I., au desfășurat activități intense în vederea găsirii părții vătămate D. V. G., și a obligării acesteia să continue plata dobânzilor solicitate. Astfel în acea perioadă, inculpații E. C. și S. I. s-au deplasat în ., la domiciliul părinților părții vătămate D. E.-L., unde au proferat amenințări cu acte de violență, în vederea continuării plăților de către partea vătămată D. V. G.. În urma amenințărilor adresate membrilor familiei, bunica părții vătămate D. E. L. a leșinat, sub influența temerilor insuflate de către inculpați. Tot cu acea ocazie, din surse necunoscute, cei doi inculpați au aflat că partea vătămată D. V. G. se află în mun. Slatina și se ocupă cu activități de taximetrie.

În aceeași zi, partea vătămată D. V. G. a aflat de la colegii săi că inculpatul E. C. și persoane din anturajul său, se interesează când este de serviciu și unde staționează de obicei. În cursul nopții, fiind de serviciu, în jurul orelor 03.00, un client de etnie rromă a dat comandă de cursă într-o zonă suspectă a orașului Slatina, ceea ce l-a determinat să apeleze dispeceratul Poliției Municipiului Slatina, dar și să anunțe alți colegi prin intermediul stației de emisie. Ajuns la destinație, în scurt timp și-a făcut apariția inculpatul S. I., după care și inculpatul E. C. la volanul autoturismului marca BMW X5. Aspectele arătate în declarația părții vătămate, sunt coroborate cu notele de redare ale convorbirilor telefonice între inculpații E. C. și S. I., interceptate în ziua de 24 iulie 2010, între orele 02:20 și 03:00.

Cei doi inculpați, E. C. și S. I., au început să-i adreseze injurii și amenințări părții vătămate D. V. G., pentru a continua să-i dea inculpatului E. C. sumele solicitate.

În scurt timp, la acea locație au ajuns un echipaj de poliție, dar și două autoturisme taxi ale unor colegi. Văzând acest lucru, cei doi inculpați au plecat cu autoturismul inculpatului E. C..

În cursul aceeași nopți, dar și a doua zi, partea vătămată D. V. G. a fost sunată de mai multe ori de către inculpatul E. C., cerând-i acesteia să găsească o soluție pentru a-i da bani în continuare. Văzând faptul că inculpatul E. C. continuă să sune pentru sumele de bani solicitate, partea vătămată D. V. G. a depus o plângere la Poliția Municipiului Slatina, dorind să fie lăsată în pace. Ulterior, plângerii depuse la poliție, partea vătămată D. V. G. nu a mai fost contactată de către inculpatul E. C. sau de alți membrii ai grupului infracțional organizat.

Aspectele arătate se coroborează cu cele declarate de partea vătămată D. E. L..

În completarea acestora, partea vătămată D. E. L. arată și faptul că, în luna decembrie 2007 sau ianuarie 2008, în cursul unei singure săptămâni în care nu au putut să facă rost de bani pentru a achita dobânzile, a fost contactată telefonic de inculpatul E. C. care i-a transmis faptul că în această săptămână s-au acumulat datorii de 2500 lei RON. Cu ocazia unei întâlniri care a avut loc în apartamentul unde locuia inculpatul E. C., acesta a amenințat-o pe partea vătămată că: „o va trimite în Italia” și „îi va vinde copilul”, în cazul în care nu vor continua să-i dea bani.

Cu ocazia aceleiași discuții, inculpatul E. C. a sunat-o pe concubina sa, inculpata R. M. E. și i-a transmis că soții D. nu au sumele de bani datorate. Telefonul fiind dat pe modul „speaker”, partea vătămată D. E. L. a auzit cum inculpata R. M. E. a amenințat-o că dacă nu face rost de suma de 2500 lei RON până a doua zi, „o va da pe mâna țiganilor”. Fiindu-i frică de amenințări, partea vătămată D. E. L. a sunat-o pe mama sa B. M. și i-a spus despre amenințările primite de la inculpatul E. C.. B. M. s-a împrumutat la colegii de serviciu de suma de 2500 lei RON, iar partea vătămată D. E. L. i-a înmânat inculpatului E. C. această sumă.

Părțile vătămate D. V. G. și D. E. L. au împrumutat efectiv de la inculpatul E. C. suma de 3.000 – 4.000 lei RON, iar prin amenințări au fost obligați să-i achite acestuia aproximativ 60.000 lei RON.

4. În anul 2005, partea vătămată C. D., la acea dată infirmieră la Spitalul Municipal Slatina, acumulase datorii la întreținere pentru imobilul în care locuia împreună cu concubinul său D. M. C. și un copil minor. Datoria se ridica la suma de 2.000 lei, la care se adaugaseră penalități de încă 2.000 lei.

Din veniturile familiei, partea vătămată C. D. a reușit să economisească 2.000 lei iar pentru completarea sumei datorate a luat cu titlu de împrumut de la inculpatul E. C. suma de 2.000 lei.

Pentru această sumă inculpatul E. C. i-a stabilit o dobândă de 30% lunar.

Timp de aproximativ un an, partea vătămată C. D. a achitat către inculpatul E. C. dobânda cerută de acesta, iar la final i-a restituit și suma împrumutată de 2.000 lei, considerând încheiată situația, deși nu întocmise nici un act în acest sens.

Inculpatul E. C. a început . asupra părții vătămate, solicitând alte sume de bani în plus, inspirându-i acesteia o puternică stare de teamă, care a determinat-o ca împreună cu concubinul ei și copilul minor să părăsească țara cu destinația Italia.

După cca. 6 (șase) luni de ședere în Italia, partea vătămată C. D. a fost nevoită să se întoarcă în țară împreună cu fiul său, numitul D. M. C. revenind și el în țară după alte două săptămâni.

Aflând de revenirea în țară a părții vătămate și urmărind prin orice mijloace să obțină de la aceasta sume de bani în mod necuvenit, inculpatul E. C. a vizitat-o partea vătămată C. D. la imobilul unde aceasta locuia și, în casa lor, în prezența ei și a copilului în vârstă de 4 ani, l-a îngenunchiat pe numitul D. M. C. punându-i cuțitul la gât, i-a dat două palme și l-a amenințat că "îl va omorî", atât pe el cât și pe ceilalți membrii ai familiei dacă nu încep să-i achite alte sume de bani.

Datorită acestui fapt și a fricii imprimate de inculpatul E. C. ca urmare a acțiunilor întreprinse, numitul D. M. C. a contractat la diverse instituții bancare trei credite de nevoi personale, în sumă de aproximativ 25.000 lei, bani pe care i-a dat în totalitate inculpatului E. C..

5. Partea vătămată Șușeanu I. a arătat că, în calitatea pe care o avea de medic, în cursul anului 2005, a intenționat să construiască în ., un cabinet medical particular și o mică farmacie.

Pentru aceasta, a făcut demersurile necesare și a achiziționat un imobil în imediata apropiere a locuinței sale care, pentru a fi amenajat ca și cabinet medical, urma a fi renovat.

În perioada imediat următoare, partea vătămată Șușeanu I. a depus diligențele necesare la mai multe unități bancare din județul O., în vederea obținerii unui credit bancar, însă, nu l-a putut întrucât era pensionar.

D. fiind faptul că, pentru a-și atinge scopul, îi era necesară suma de_ lei vechi, s-a hotărât să solicite un împrumut cu dobândă de la o persoană fizică.

Prin intermediul unei cunoștințe din mun. Slatina, l-a cunoscut pe inculpatul E. C. care s-a oferit să-l ajute, în sensul de a-i împrumuta suma de bani necesară (_ lei vechi) contra unei dobânzi de 10 % lunar, plătibilă la o dată fixă.

Șușeanu I. a constatat ulterior obținerii împrumutului că dacă întârzia plata dobânzii, chiar și 24 de ore, aceasta creștea exponențial.

Mai mult decât atât, când existau asemenea situații, inculpatul E. C. îi transmitea, în mod direct, sau prin intermediul "șefei" sale "J.", care contactata telefonic partea vătămată că banii împrumutați aparțin organizației "MISA", iar, în caz de neplată, o să fie lichidat fizic.

După aproximativ 12 (douăsprezece luni), partea vătămată i-a plătit inculpatului E. C., lunar, o dobândă de 20.0000.000 lei vechi.

În perioada respectivă, inculpatul E. C. l-a obligat pe Șușeanu I. să o primească în gazdă pe numita O. I. din ., pe care acesta o evacuase din garsoniera proprie, situată în mun. Slatina, județul O., întocmind în fals, un act sub semnătură privată din care rezulta că aceasta îi vindea imobilul.

După ce partea vătămată plătise dobânzi de peste_ lei vechi, timp de 18 luni, a ajuns în imposibilitatea de a mai plăti, motiv pentru care, inculpatul E. C. i-a solicitat să-i cedeze casa și terenul, unde intenționa să amenajeze cabinetul medical și pentru care încheiase deja un antecontract de vânzare-cumpărare.

Fiind condiționat și de plata sumei de_ lei vechi, pe care o împrumutase de la inculpatul E. C., partea vătămată Șușeanu I. a acceptat ca inculpatul să-i vândă imobilele, să-și oprească suma de_ lei, cât împrumutase și să-i dea restul de bani.

Astfel, Șușeanu I. a solicitat ca prețul de vânzare al casei și terenului să fie de_ lei vechi, din care_ lei vechi i-ar fi revenit lui E. C., acesta urmând să-i restituie restul de_ lei vechi.

În loc să facă acest lucru, inculpatul E. C. a început să îi adreseze injurii părții vătămate și amenințări cu moartea, atât la adresa lui cât și a soției sale.

După vânzarea imobilelor, respectiv a casei și a terenului, inculpatul E. C. a oprit toți banii.

6. În anul 2005, partea vătămată Șușeanu E. era administratorul unei societăți comerciale care deținea un bar în municipiul Slatina, . în apropierea ALRO Slatina, cunoscut sub numele „ȘUȘEANU”.

Având nevoie de bani pentru a credita societatea și cunoscând de la fratele ei Șușeanu I. (medic) că acesta împrumutase o sumă de bani de la inculpatul E. C. zis „M.”, pentru a-și deschide un cabinet medical, l-a rugat să-i organizeze o întâlnire cu acesta din urmă.

După o discuție telefonică prealabilă, partea vătămată Șușeanu E. și inculpatul E. C. s-au întâlnit în municipiul Slatina, iar „Mafiotul” a venit la întâlnire însoțit de un bărbat în vârstă de aproximativ 33 ani, despre care spunea că este garda sa de corp, despre care partea vătămată a aflat că se numește A. A. zis „R.”/”C.”.

În urma discuțiilor dintre partea vătămată Șușeanu E. și inculpatul E. C. zis „M.”, s-a stabilit acordarea unui împrumut pentru suma de 200 milioane lei în două tranșe, cu o dobândă de 10% lunar.

Cu acea ocazie, inculpatul E. C. i-a solicitat sus-numitei să-i predea toate documentele care îi confereau drepturi asupra unor imobile, actele de identitate și carnetul de muncă, ceea ce s-a și întâmplat.

După acordarea primei tranșe de_ lei vechi, inculpatul E. C. i-a solicitat părții vătămate Șușeanu E. întocmirea unei chitanțe, în care să consemneze faptul că a primit banii în prezența a 2 (doi) martori.

Pentru a obține garanții în plus „Mafiotul” i-a solicitat acesteia să citească conținutul înscrisului întocmit de ei, înregistrând-o cu reportofonul și să-și pună amprenta pe chitanță în dreptul semnăturii ei folosind o tușieră pe care o avea asupra lui.

De asemenea, „Mafiotul” i-a impus datornicei lui o dobândă de 20.000.000 lei pe lună, ceea ce reprezenta deja dublul dobânzii convenite inițial, respectiv 20% pe lună la împrumutul de_ lei vechi.

Până la acordarea celei de-a doua tranșe din împrumut, inculpatul E. C. i-a transmis părții vătămate Șușeanu E. că împreună cu echipa sa va face unele verificări asupra bonității acesteia și dacă va fi cazul îi va da mai mulți bani împrumut.

După ce a primit împrumutul, partea vătămată a început să primească telefoane de la o femeie care s-a recomandat R. E. și i-a spus că ea împreună cu inculpatul E. C. și echipa lor s-au interesat despre persoana ei și au aflat că este o „escroacă internațională”.

Din acel moment au început amenințările cu moartea la adresa ei și a familiei fiului acesteia, fiind condiționată să plătească săptămânal în ziua de miercuri ora 14:00 suma de 12.500.000 lei vechi.

Pentru a fi convingătoare, inculpata R. M. E. i-a citit la telefon părții vătămate Șușeanu E., adresa din municipiul Pitești, județul Argeș, unde domicilia fiul acesteia împreună cu familia lui, spunându-i că „o să meargă noaptea și îi va turna benzină pe sub ușa apartamentului, după care îi va da foc”.

În aceeași perioadă, „Mafiotul” a început să-i facă vizite părții vătămate la barul pe care îl administra, fiind însoțit de persoane de etnie rromă.

Văzând că partea vătămată Șușeanu E. plătea dobânzi săptămânale, inculpatul E. C. i-a acordat acesteia a doua tranșă din împrumut, respectiv încă_ lei vechi și i-a spus că banii aparțin organizației „MISA”.

Din această dată, inculpatul E. C. i-a impus părții vătămate să întocmească o nouă chitanță de mână în care să menționeze suma împrumutată de 20.000.000 lei vechi.

În perioada 2005 – octombrie 2006, partea vătămată i-a plătit inculpatului E. C., drept dobânzi la sumele împrumutate, aproximativ_ lei vechi, fiind constrânsă să facă acest lucru ca urmare a amenințărilor făcute cu ocazia vizitelor zilnice pe care i le făcea.

Mai mult decât atât, „Mafiotul” a obligat partea vătămată Șușeanu E. să angajeze la barul respectiv 3 (trei) fete, prietenele sale, pentru a observa încasările zilnice și a-i comunica lui datele despre sumele respective.

Pe una dintre fetele angajate la bar, inculpatul E. C. a bătut-o fracturându-i un braț, fiind recunoscută de partea vătămată ca fiind V. M., zisă „M.”.

Cu timpul, inculpatul E. C. a început să le spună partenerilor săi rromi, care îl ajutau să recupereze dobânzile de la datornici, prin violență, că barul respectiv devenise proprietatea sa.

Datorită acestui fapt, în anul 2006, într-una din zile, în apropierea barului „ȘUȘEANU” au oprit 2 (două) căruțe (trase de cai), în care se aflau peste 10 (zece) persoane de etnie rromă, având asupra lor coase, securi, bâte, topoare și târnăcoape.

Grupul de țigani era condus de către o persoană care avea un defect la un ochi și despre care partea vătămată Șușeanu E. spune că l-a confundat cu inculpatul S. N. zis „C.”.

Acesta a intrat în bar și l-a întâlnit pe inculpatul E. C. căruia i-a reproșat faptul că i-a păcălit și nu le-a plătit cei 10% din suma pe care o recuperaseră de la un alt datornic al lui.

În acel moment, inculpatul E. C. s-a refugiat în autoturismul său, iar grupul de țigani a intrat în bar, cu uneltele descrise mai sus, asupra lor, provocând distrugeri însemnate, fiind necesară intervenția organelor de poliție pentru aplanarea conflictului.

După această întâmplare, din cauza amenințărilor repetate, primite de la inculpații E. C., R. M.-E. și a colaboratorilor acestora, pentru că aceștia puseseră efectiv stăpânire pe afacerea ei, partea vătămată Șușeanu E. a aflat adresa exactă a inculpatei R. M.-E. și i-a trimis acesteia, prin mandat poștal, la datele de 03.10.2006 și 11.10.2006 sumele_ lei vechi și_ lei vechi.

Ulterior, inculpatul E. C. zis „M.” i-a reproșat părții vătămate Șușeanu E. faptul că i-a trimis banii prin mandat poștal, însă i-a adus o declarație a concubinei sale, inculpata R. M. E. zisă „J.” în care, aceasta recunoaște faptul că a primit de la partea vătămată Șușeanu E. suma de_ lei vechi.

După luna octombrie 2006, inculpatul E. C. însoțit de „Roky”/”C.” au mai solicitat dobânzi pentru sumele împrumutate, însă partea vătămată a refuzat să mai plătească și a adresat o plângere la organele de poliție ale municipiului Slatina, fără a se dispune măsuri în consecință.

7. Partea vătămată B. I., a arătat că a fost nevoită să împrumute de la inculpatul E. C., în perioada 2005- 2007, diverse sume de bani cu o dobândă lunară de 20-30%, pentru care inculpatul i-a solicitat să încheie diferite înscrisuri, intitulate "chitanțe", în care a fost nevoită să consimtă faptul că ar fi primit sumele de bani înscrise în aceste documente.

De asemenea, partea vătămată B. I. a declarat că de frica inculpatului, generată de anturajul pe care acesta îl avea și de "notorietatea negativă de care se bucura", pe plan local, a fost nevoită să achite sume mult mai mari de bani decât cele primite.

În situația în care, nu ar fi plătit sumele pretinse de inculpatul E. C., era conștientă de faptul că acesta nu ar fi renunțat, iar ea și fiul său, martorul B. A., ar fi avut de suferit.

În depozițiile sale date atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată, martorul B. C. A. a relatat faptul că a aflat de la mama sa că aceasta împrumutase de la inculpatul E. C. niște bani și că a fost supusă constant, în perioada 2005-2009, unor amenințări din partea acestuia.

Martorul a fost chiar prezent când, în luna octombrie 2009, după ce mama sa, partea vătămată B. I., s-a întors din Spania, a fost "vizitată" la domiciliu de inculpatul E. C., care a venit însoțit de un cetățean de etnie rromă, neidentificat.

Cu această ocazie, inculpatul E. C. a început să–i amenințe, atât pe martor cât și partea vătămată B. I., afirmând că în situația în care mama mea nu va restitui suma datorată "îmi va tăia mie o mână și un picior, dacă este cazul și că, singura noastră scăpare este numai de a fugi din țară".

Totodată, inculpatul E. C. a bruscat și ulterior, a deposedat partea vătămată de banii pe care aceasta îi câștigase în cele 9 (nouă) luni de muncă în Spania.

B. A. a declarat că îi este frică de inculpatul E. C., dat fiind anturajul acestuia, format cu preponderență din cetățeni de etnie rromă.

Cu ocazia percheziției domiciliare, efectuate în baza autorizației emisă de Tribunalul D., în data de 16.09.2010, la locuința inculpatului E. C., din . identificate un număr de 8 (opt) înscrisuri intitulate chitanțe, în care erau consemnate sumele de bani acordate de inculpat părții vătămate.

8. În vara anului 2006, având probleme financiare, partea vătămată C. Ș. a apelat la inculpatul E. C., pentru a-i împrumuta o sumă de bani de 500 lei. Cei doi au convenit ca, pentru suma împrumutată, partea vătămată să plătească o dobândă de 30% pe lună.

Partea vătămată C. Ș. a plătit dobânda convenită timp de aproximativ 6 luni, până în momentul în care a suferit un accident și nu a mai putut să plătească. A luat legătura cu inculpatul E. C. și i-a adus acestuia la cunoștință că, pentru o perioadă, nu mai poate plăti dobânda.

Inculpatul E. C. i-a transmis faptul că nu este nicio problemă, și că va plăti personal dobânda pentru sumele împrumutate de la el și partenerii săi, însă dobânda aceea se va adăuga la capitalul împrumutat, fiind și aceasta purtătoare de dobândă. Datorită faptului că nu avea nicio altă soluție pentru plata dobânzii, partea vătămată C. Ș. a fost de acord cu propunerea inculpatului E. C.. Partea vătămată C. Ș. a continuat să plătească diferite sume de bani inculpatului E. C., ajungând până în anul 2008 să plătească aproximativ 40.000 lei.

Aceste sume exagerate plătite sunt rezultatul unor dobânzi exagerate impuse de către inculpatul E. C.. Astfel, în cazul unor întârzieri de câteva zile la plată, inculpatul E. C. mărea dobânzile în mod nejustificat, uneori dublând suma care trebuia plătită.

Partea vătămată C. Ș. a plătit sumele solicitate de inculpatul E. C. aproximativ 2 ani, practic tot ceea ce câștiga dându-i inculpatul E. C.. În luna iunie 2008, neputând continua plățile impuse de către inculpatul E. C., partea vătămată C. Ș. i-a solicitat acestuia să amâne plățile timp de una-două luni, pentru a putea să-și întrețină familia.

Cu această ocazie, inculpatul E. C. a amenințat-o pe partea vătămată, că împreună cu „verii concubinei sale, care îi sunt parteneri”, vor trece la agresiuni fizice împotriva sa și a familiei, în cazul în care nu „va face tot posibilul să facă rost de bani”. Ulterior acestei discuții, inculpatul E. C., însoțit de un grup de 10-15 bărbați de etnie rromă, a început să-l caute prin oraș, la domiciliul său și al socrilor săi pe partea vătămată C. Ș., amenințând cu privire la siguranța familiei și proferând injurii. Având în vedere amenințările primite și faptul că era căutat prin oraș de către inculpatul E. C. și persoane din anturajul său, partea vătămată C. Ș. a început să aibă probleme în exercitarea ocupației de taximetrist.

Elocventă este întâlnirea pe care partea vătămată C. Ș. a avut-o cu inculpatul M. V., lângă dispeceratul firmei de taxi, când acesta din urmă a proferat amenințări la adresa părții vătămate cu privire la înapoierea sumelor de bani către inculpatul E. C., iar în continuare a încercat să deposedeze partea vătămată de un laptop care se afla pe bordul autoturismului, însă a renunțat la idee aflând ca bunul nu-i aparține acestuia.

Cu o altă ocazie, partea vătămată C. Ș. s-a întâlnit în apropierea magazinului „Oltul” cu inculpatul T. T. – D., care i-a adresat amenințări „cu țiganii” în cazul în care „nu-i dă banii lui "C. Mafiotul”.

În acea perioadă, timp de aproximativ patru luni, sistematic, de câteva ori pe săptămână, inculpatul E. C. împreună cu un grup numeros de persoane de etnie rromă, au căutat-o pe partea vătămată la domiciliul său, fiind alertați membrii familiei și vecinii acesteia, care au fost martori la numeroasele apariții și amenințări adresate acestora, inducându-le o acută stare de teamă și nesiguranță.

La una dintre întâlnirile, pe care partea vătămată C. Ș. le-a avut cu membrii grupării, inculpatul E. C. a avut asupra sa un pistol pe care i l-a prezentat părții vătămate C. C., iar ceilalți membri ai grupului aveau asupra lor bastoane de cauciuc de genul celor aflate în dotarea lucrătorilor Ministerului Administrației și Internelor. La data comiterii acestor fapte, au fost prezenți martora M. I. E..

Aceste activități de intimidare au continuat până în luna decembrie 2008, când partea vătămată C. Ș. a luat hotărârea să aibă o discuție cu inculpatul E. C., pentru a stopa amenințările care îl terorizau, pe sine și familia sa. D. urmare, l-a contactat telefonic pe inculpatul E. C., căruia i-a adus la cunoștință faptul ca i-a returnat sume exagerate față înțelegerea avută anterior. Inculpatul E. C. nu a fost de acord cu acest lucru, și i-a transmis faptul că la acea dată mai are de returnat suma de 40.000 lei RON, iar singura soluție este semnarea unui contract de împrumut, autentificat la notariat, prin care partea vătămată declara că a primit această sumă de bani. În aceste condiții, din cauza faptului că toată familia era terorizată de amenințările primite, partea vătămată C. Ș. a fost de acord să semneze un astfel de act, în speranța că amenințările vor înceta.

Contractul de împrumut a fost semnat la Biroul Notarial B. R. și a fost autentificat prin încheierea nr.4909 din data de 08.12.2008, ce prevedea faptul că, la acea dată partea vătămată C. Ș. ar fi primit cu titlu de împrumut suma de 39.500 lei RON și pe care se obliga să o restituie în rate egale în perioada februarie 2009 - februarie 2011.

Ulterior semnării actului notarial, inculpatul E. C. nu a mai căutat sau contactat telefonic pe partea vătămată până în luna martie 2009, când acesta, împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat a început din nou să amenințe membrii familiei.

Având în vedere acest fapt, partea vătămată C. Ș. a depus o plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria Slatina, iar, ulterior a fost audiat de către organele de poliție cu privire la aspectele sesizate. După depunerea plângerii penale, partea vătămată C. Ș. sau membrii familiei sale, nu au mai fost contactați sau amenințați de către inculpatul E. C. sau persoane din anturajul său.

Aspectele consemnate în cuprinsul declarației părții vătămate C. Ș., sunt coroborate cu cele declarate de partea vătămată C. C.. Mai mult, partea vătămată C. C. arată faptul că, pentru a scăpa de amenințările grupului infracțional coordonat de inculpatul E. C., i-au plătit acestuia sume mari de bani, unele dintre acestea provenind de la părinții părților vătămate. Astfel, părinții părții vătămate C. Ș. au contractat un credit cu garanții imobiliare, ipotecând apartamentul în care locuiau, din care suma de 15.000 lei RON au fost înmânați de partea vătămată C. Ș. inculpatului E. C..

De asemenea, părinții părții vătămate C. C. au contractat un credit în valoare de 10.000 lei RON, pe care partea vătămată C. Ș. i-a dat inculpatului E. C., în contul datoriei create prin dobânzile exagerate solicitate.

Martora M. I. E., atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, a arătat faptul că a fost de față la numeroase apariții ale membrilor grupului infracțional organizat, în general persoane de etnie rromă și la amenințările pe care aceștia le aduceau membrilor familiei C..

Martorul a observat deseori cum o parte a grupului intrau pe holul blocului și purtau discuții cu partea vătămată C. C., iar ceilalți membrii așteptau în exteriorul blocului sau la fereastra apartamentului, unde urmăreau ce se întâmplă în interior sau se uitau dacă partea vătămată C. Ș. se află în domiciliu. De asemenea, martorul a observat că deseori grupul de persoane aștepta în exteriorul blocului, urmărind apariția părților vătămate în zonă.

De asemenea, martorul A. Ș., atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, a arătat faptul că are cunoștință despre modalitatea de constrângere a părților vătămate, prin amenințări și violențe inculpatul E. C. reușind să obțină mari sume de bani de la acestea. Acesta declară faptul că împreună cu două cunoștințe ale sale, R. I. și partea vătămată C. Ș. au redactat o plângere penală împotriva inculpatului E. C., pe care însă nu au mai depus-o de teamă.

9. În anul 2006, partea vătămată C. E. a apelat la inculpatul E. C. solicitându-i acestuia o sumă de bani cu titlu de împrumut, întrucât avea probleme financiare și banii îi erau imperios necesari în vederea întreținerii celor doi copii.

S-a ajuns la acest împrumut și din cauza faptului că partea vătămată C. E. nu a reușit să contracteze un credit de la vreo instituție bancară, figurând la acel moment cu rate restante ale altor credite deja obținute.

Inițial suma împrumutată de la inculpatul E. C. a fost de 1000 lei, cu o dobândă stabilită de acesta de 20% lunar, întocmindu-se și un înscris în acest sens. Ulterior, datorită altor nevoi de ordin familial, partea vătămată C. E. a apelat la inculpatul E. C. pentru a-i cere acestuia cu titlu de împrumut și alte sume de bani, ajungând conform mențiunilor acesteia ca în decurs de un an să împrumute de le acesta cca. 20.000 lei.

Pentru sumele împrumutate aceasta achita lunar 20% dobânzi.

După câteva luni de la primul împrumut, inculpatul E. C. a declanșat în mod premeditat acțiuni de amenințare cu fapte de violență, șantaj, presiuni exercitate asupra părții vătămate C. E. prin apeluri și mesaje telefonice cu frecvență zilnică precum și prin vizite repetate la domiciliul acesteia, unde aveau loc astfel de amenințări și presiuni pentru a o determina să achite dobânzile solicitate.

Observând că presiunile verbale dau roade și că partea vătămată C. E. era speriată de eventualele probleme pe care acesta i le putea provoca atât ei cât mai ales copiilor acesteia, inculpatul E. C. a continuat șantajul și amenințările la adresa sa, obligând-o să accepte semnarea unor documente care să ateste faptul că victima ar fi împrumutat sume mult mai mari de bani, solicitând totodată plata unor dobânzi necuvenite.

Un astfel de eveniment, s-a produs în luna decembrie 2007, când din relatările părții vătămate a rezultat că la domiciliul său din Slatina s-a prezentat inculpatul E. C., care i-a solicitat imperativ și prin amenințări restituirea integrală și imediată a sumei de 20.000 lei.

Datorită refuzului acesteia de a restitui acești bani, întrucât nu deținea această sumă la acel moment, inculpatul E. C. a simulat o convorbire telefonică cu un apropiat, spunându-i ulterior victimei că a găsit pe altcineva care să îi achite datoria, dar pentru acest fapt, partea vătămată C. E. trebuia să semneze un document prin care să recunoască încasarea de la inculpatul E. C. a sumei de 100.000 lei. Din cauza presiunilor și amenințărilor exercitate de inculpatul E. C. atât la domiciliul său cât și la locul de muncă al părții vătămate, aceasta a fost nevoită să accepte semnarea unui astfel de document, cu toate că în realitate nu mai primise nici o altă sumă de bani.

De asemenea, sumele de bani încasate cu titlu de dobânzi nu erau luate în calcul, datoria crescând cu toate că victima îi achita acestuia sume de bani lunar.

Termenul de plată a sumei de 100.000 lei stipulat în înscrisul întocmit în decembrie 2007 a fost impus de inculpatul E. C. în luna ianuarie 2008, la o dată anume, când de altfel acesta s-a și prezentat la domiciliul părții vătămate pentru a-i solicita imperativ restituirea întregii sume.

D. fiind faptul că partea vătămată nu a putut achita datoria, acesta a continuat amenințările cu moartea asupra victimei și copiilor acesteia, creându-i părții vătămate C. E. o stare permanentă de teamă.

Cu ocazia acestei vizite din luna ianuarie 2008, profitând de starea psihică a părții vătămate i-a solicitat imperativ acesteia semnarea unui alt document din care să rezulte că aceasta ar fi împrumutat de la el suma de 200.000 lei. Mai mult, cu această ocazie inculpatul E. C. i-a și prezentat părții vătămate înscrisul deja redactat, care era semnat și de doi martori, iar aceasta, din cauza presiunilor la care era supusă a fost nevoită să accepte semnarea lui, recunoscând prin acest gest încasarea sumei de 200.000 lei și asumându-și răspunderea restituirii acestei sume, aspecte care nu reflectau deloc realitatea.

Activitățile de amenințare, șantaj și presiune desfășurate până în acel moment precum și obligarea părții vătămate de a semna anumite documente care să o prezinte ca fiind o persoană îndatorată lui, s-a reținut că demonstrează faptul că încă de la început ideea inculpatului E. C. a fost, ca și în cazul altor victime, aceea de a obține de la aceasta sume de bani mult mai mari în mod necuvenit, iar mai mult decât atât, după epuizarea oricăror posibilități de recuperare a sumelor de bani, intenția era de a deposeda partea vătămată de bunurile imobile deținute, în contul datoriei impuse de acesta dar care nu reflecta realitatea.

Astfel, pentru a-și duce la îndeplinire intenția de a deposeda pe partea vătămată de apartamentul deținut, după semnarea de către acesta a documentului ce atesta o datoria de 20.000 lei, inculpatul E. C. a crescut frecvența și intensitatea amenințărilor verbale directe și prin telefon, efectuând presiuni zilnic asupra părții vătămate C. E..

Cu ocazia vizitelor și convorbirilor telefonice, partea vătămată C. E. era amenințată cu moartea, atât ea cât și copiii săi, îi era recomandat să nu depună plângeri la organele în drept datorită relațiilor pe care inculpatul E. C. preciza că le are și de care se poate folosi pentru a o împiedica să aibă vreo rezolvare favorabilă.

În paralel cu amenințările, acesta îi solicita imperativ documentele care atestau proprietatea părții vătămate C. E. asupra apartamentului în care locuia.

În luna martie 2008, inculpatul E. C. a vizitat-o pe partea vătămată C. E. la domiciliu și i-a cerut imperativ să meargă la notar să semneze un document prin care să înstrăineze în favoarea acestuia apartamentul.

Partea vătămată C. E. a acceptat de frică acest lucru și l-a însoțit la biroul notarului public B. R. din Slatina, unde i-a fost dat să semneze un act care era deja redactat, un act ce reprezenta un precontract de vânzare a apartamentului către inculpatul E. C. și în care era stipulat că primise de la acesta în având suma de 20.000 lei.

După semnarea actului, partea vătămată C. E. a fost asigurată de către inculpatul E. C., care i-a menționat că nu o va da nimeni afară din casă.

Cu toate acestea, în luna iunie 2008, inculpatul E. C. s-a prezentat însoțit de un alt bărbat la locuința părții vătămate, întrând în forță, și cu această ocazie i-a spus că urma să vândă apartamentul respectiv bărbatului ce îl însoțea.

Cu aceea ocazie cei doi au discutat despre modificările ce urmau a fi aduse apartamentului și i-au impus părții vătămate ca în maxim o săptămână să elibereze locuința în cauză.

Presiunile și amenințările din partea inculpatului E. C. au continuat în perioada imediat următoare, provocându-i părții vătămate o puternică stare de teamă și o instabilitatea psihică, fapt ce a determinat-o ca în zilele următoare, la solicitarea inculpatului E. C. să accepte și întreținerea de relații sexuale cu acesta.

De frică, partea vătămată C. E. a părăsit apartamentul, locuind la diferite adrese din Slatina și si-a schimbat de mai multe ori numărul de telefon, iar în final i-a dat inculpatului E. C. și cheia apartamentului unde locuise.

Acesta a continuat presiunile și amenințările la locul de muncă al victimei solicitându-i acesteia să se prezinte la Judecătoria Slatina pentru a recunoaște precontractul de vânzare cumpărare semnat la biroul notarului B. R. și astfel pentru a putea ca inculpatul E. C. să devină și legal deținătorul acelui imobil.

Refuzând acest lucru, partea vătămată C. E. a fost forțată să semneze un alt document întocmit de inculpatul E. C. împreună cu un avocat, din care să rezulte că nu a semnat contractul de vânzare cumpărare al apartamentului ca urmare a faptului că este nemulțumită de suma de 20.000 lei încasată ca avans.

10. În cursul anului 2007, M. M. a împrumutat de la E. C. suma de 17.000 lei pentru rezolvarea unor probleme personale, întocmind și semnând la îndemnul acestuia chitanțe pe sume mult mai mari și fiind nevoită să accepte plata unei dobânzi lunare de 4000 lei.

Inculpatul E. C., urmărind obținerea de la aceasta a unor câștiguri mari de bani și în încercarea de a o determina să-i cedeze casa în care partea vătămată locuia împreună cu fiul său, a început încă din luna următoare acordării împrumutului ațiuni de amenințare cu fapte de violență asupra victimei și familiei acestora.

Întrucât M. M. îl cunoștea pe inculpatul E. C. ca fiind o persoană extrem de violentă, a fost nevoită să accepte semnarea și a altor hârtii prin care recunoștea datorii către acesta mult mai mari, inculpatul obligând-o la plata unor dobânzi lunare mult mai mari față de înțelegerea avută inițial.

În fiecare lună, în jurul datei când trebuia achitată dobânda E. C. trecea la amenințarea victimei cu acte de violență asupra sa și a familiei acesteia, iar ori de câte ori se întârzia cu câteva zile plata, acest aspect constituia un motiv de creștere a dobânzilor și a sumelor datorate.

La una dintre datele scadente, M. M. a fost chemată de inculpatul E. C. la domiciliul său din Brebeni, jud. O., unde a fost obligată prin amenințare să semneze un act conform căruia îi vindea acestuia casa în care locuia și terenul aferent în suprafață de 1800 m.p. cu suma de 24.000 lei, obligându-se să elibereze imobilul în cauză pînă a doua zi.

Din cauza amenințărilor la care era supusă de către inculpatul E. C., M. M. a ajuns să aibă o puternică stare de frică și insecuritate, iar în momentul în care, în anul 2008, acesta a chemat-o în Slatina la sediul B.C.R. pentru a-i restitui întrega datorie pe care el o considera de 30.000 lei, amenințând-o că în caz contrar o va împușca, vicitma a suferit o cădere psihică ce a determint-o să încerce să se sinucid, ajungând în stare de inconștiență la Spitalul Municipal Slatina.

La spital a fost vizitată și de inculpatul E. C., care în urma discuțiilor purtate cu numitul P. A., patronul firmei unde lucra partea vătămată, a fost de acord să primească de la acesta 30.000 lei și să stingă litigiul cu partea vătămată.

Această situație de fapt a fost confirmată și de martorul P. A., care a precizat că știe faptul că numita M. M. a încercat să se sinucidă ca urmare a stării de temere insuflată de acșiunile de inculpatului E. C..

11. În luna septembrie 2007, pe fondul unor probleme financiare pe care le avea societatea S.C. PANIPLUS GROUP S.R.L. Scornicești al cărei administrator era, partea vătămată T. M. S. a fost nevoită să împrumute de la inculpatul E. C. suma de 30 000 euro cu dobândă lunară de 20% adică suma de 6.000 euro lunar.

În luna octombrie a aceluiași an, partea vătămată a mai împrumutat de la același inculpat suma de 27 000 euro luna cu aceeași dobândă, urmând să achite lunar, cumulat, pentru cele două împrumuturi suma totală de 11 400 euro numai dobândă. Conform înțelegerii intervenită între partea vătămată și inculpat, T. M. S. i-a achitat lunar suma de 11 400 euro, timp de mai multe luni la data stabilită, amenințat fiind că în caz contrar va suporta ,,consecințele,,(cu trimitere directă la corecții fizice) el și familia sa, iar el, inculpatul E. C., nu va păți nimic întrucât beneficiază de protecție din partea unor persoane cu influență din sistemul judiciar local.

Conform declarațiilor date atât în faza de urmărire penală cât și în cea de cercetare judecătorească, partea vătămată a relatat că în luna ianuarie a anului 2008, înainte de data scadentă convenită pentru achitarea dobânzii la sumele împrumutate a fost chemat de inculpatul E. C. într-un apartament al inculpatului din municipiului de Slatina. Ajuns în apartament inculpatul E. C. i-a cerut să îi dea suma de 5 400 euro reprezentând dobânda pentru cel de al doilea împrumut întrucât banii urmează să îi dea unui prieten de al său, în speță inculpatul Pața C. L. G.. Partea vătămată a mai arătat faptul că, în ceea ce îl privește pe inculpatul Pața, a aflat că acesta s-a întâlnit cu E. pentru a prelua un contract de leasing referitor la un automobil.

Inițial, partea vătămată T. M. S. a achitat la termen dobânda și suma împrumutată, însă începând cu luna martie 2008 i-a adus la cunoștință inculpatului E. C. că este posibil să aibă întârzieri la achitarea sumelor de bani datorate, moment de la care acesta și ceilalți membri ai grupului infracțional au început să recurgă la amenințări adresate părții vătămate și familiei sale.

D. fiind acestea, T. M. S. și membrii familiei sale au făcut tot posibilul ca în perioada imediat următoare să achite integral sumele de bani împrumutate de la inculpat. Astfel, părțile vătămate T. L. și T. G., părinții părții vătămate T. M. S., au fost determinate să încheie contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr.780 din 19.06.2008 prin care înstrăinau inculpatului E. C. apartamentul pe care îl dețineau în municipiul Slatina pentru suma de 60 000 lei, deși conveniseră că apartamentul valora 67 000 euro și că datoria va fi achitată, în felul acesta integral.

După încheierea contractului de vânzare-cumpărare inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat au continuat, prin amenințare și șantaj, să obțină bani de la T. M. S., care i-a mai dat inculpatului în perioada următoare materiale de construcție în valoare de aproximativ 300 000 lei, evaluate însă de inculpat la suma de 155.000 lei, pentru construirea, de către R. E. M. și E. C., a două imobile în municipiul Slatina și .> Pentru a determina partea vătămată să achite sume de bani nedatorate sau să semneze documente din care rezulta că datora bani, membrii grupului infracțional organizat au început să amenințe direct și pe părinții părții vătămate T. F., domiciliați în ..

Astfel, inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat s-au deplasat de mai multe ori la domiciliul acestora și i-a amenințat că în situația în care fiica și ginerele lor nu vor achita sumele de bani pretinse vor suporta și ei consecințele și vor trebui să îi vândă casa.

În acest sens, în scop de intimidare, membrii grupului infracțional organizat, pe lângă amenințările directe adresate, își parcau ostentativ mașinile în fața sau în imediata apropiere a imobilului părinții părții vătămate T. F., unde stăteau de fiecare dată câteva ore, fapt ce i-a determinat pe aceștia să-și păzească, pe rând imobilul de frică să nu se intre peste ei. În paralel cu amenințările adresate acestora, membrii grupului infracțional condus și coordonat de inculpatul E. C. și-au continuat amenințările la adresa soților Teordorescu, prin ,,vizite,, efectuate la domiciliul acestora, la locul de muncă al părții vătămate T. F. dar și la brutăria pe care aceștia o dețineau în orașul Scornicești.

Astfel, părțile vătămate T. M. S. și T. F. au relatat un episod care i-a marcat profund, petrecut în data de 11.06.2008. La acea dată partea vătămată T. F., însărcinată fiind, se afla internată de mai multe timp, în spitalul Clinic Județean din Slatina iar inculpatul E. C. pentru a-l determina să semneze actele de vânzare a apartamentului, amintit mai sus, l-a amenințat că ” la poarta spitalului se află niște țigani care vor urca la ea în salon și îi vor face probleme,, în sensul că îi vor provoca pierderea sarcinii. Această amenințare a fost adresată nu numai de inculpatul E. C., ci și de concubina acestuia inculpata R. M. E. fiind comunicată telefonic de cei doi și părții vătămate T. F., care așa cum arătam mai sus se afla internată în spital fiind, practice, expusă și lipsită de protecție.

Conform declarațiilor părții vătămate T. M. S., acest tip de amenințări, alăturându-se celor de genul că ,,o să ne răpească fiica", ,,socrului meu o să-i taie un deget", ,,că vor da foc casei de la Poboru", ,,că soția mea o să fie violată", ,,că eu o să fiu omorât întrucât de la soția mea o să ia mai ușor bani,, ,, să avem grijă că avem o fetiță de crescut", ,,că deține înregistrări video compromițătoare", ,,îți iau copilul", ,,îți omor copilul", ,,îți dăm foc la casă", etc. au condus la insuflarea unei puternice stări de temere părților vătămate, fapt ce le-a determinat să semneze orice fel de documente ,,numai să scăpăm odată".

În aceste condiții, în care părțile vătămate nu își puteau exprima în mod liber și lipsit de orice constrângeri psihice voința, au fost semnate: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.780 din 19.06.2008, contractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 13.06.2009 în . vânzare-cumpărare, olograf, din data de 11.06.2008, angajamente, contracte de împrumut și chitanțe.

După ce E. C. intrase în posesia apartamentului părților vătămate, într-una din zile însoțit de una dintre concubinele sale ,,V.,, s-au deplasat la sediul brutăriei din Scornicești, jud. O., unde au purtat discuții cu părțile vătămate T. M.-S., T. F., T. L. și T. G., în legătură cu rambursarea unei datorii imaginare de 4.600 euro, reprezentând în opinia lui E. C. dobânda la o sumă împrumutată anterior de 24.330 de euro.

Cu toate că părțile vătămate au încercat să-l convingă pe inculpatul E. C. de faptul că, după cedarea apartamentului din municipiul Slatina aceștia nu-i mai datorau nicio sumă de bani, inculpatul a scos un cuțit, pe care îl avusese asupra sa și a început să-i amenințe din nou pe membrii familiei T., implicit și cu alte acte de violență.

În acele condiții, sub amenințarea cuțitului, partea vătămată T. F. a fost constrânsă de către inculpatul E. C., să-i de-a suma de 4.800 euro, pe care o ținea într-o altă încăpere, într-un sertar.

De asemenea, inculpatul E. C. a sunat-o pe R. E.-M. și a pus-o să consulte registrele cu datornici, iar aceasta i-a spus că familia T. îi mai datora încă 87.000 de euro și o sumă foarte mare de bani în lei.

La datele de 13.08.2010 și 18.08.2010, pentru a o determina pe partea vătămată T. F. să semneze mai multe înscrisuri din care să rezulte că datora bani în mod nereal inculpatul E. C. a trimis în sediul băncii mai mulți cetățeni de etnie rromă, de sex feminin, să provoace părții vătămate un scandal pentru ca aceasta să îți piardă locul de muncă ceea ce în cele din urmă sa și întâmplat.

În urma amenințărilor repetate soții T. au fost obligați să recunoască în fața notarului că au primit împrumut suma de aproximativ 10 miliarde lei vechi, copiată din registrele descoperite cu ocazia percheziției domiciliare la locuința inculpaților E. C. și R. M. E..

12. Inculpatul E. C., în luna noiembrie 2007, a împrumutat-o pe partea vătămată V. G. C. cu suma de 1000 Euro, pentru care acesta trebuia să plătească o dobândă lunară de 30%, adică 300 de Euro.

Inculpatul E. C. a pretins ca, întrucât V. G. C. pleca în Spania, socrii părții vătămate să încheie cu el, un înscris olograf, prin care aceștia declarau faptul că împrumutaseră suma de 1300 euro, lucru care s-a și întâmplat. Cu aceeași ocazie, au stabilit ca modalitatea de returnare a dobânzilor și a sumei împrumutate, să se facă prin intermediul transferului Money G..

În scurt timp, partea vătămată V. G. C. și soția sa V. M. au plecat în Spania, însă din cauza problemelor financiare cauzate de lipsa locurilor de muncă, l-a contactat telefonic pe inculpatul E. C., solicitându-i un nou împrumut de 1500 Euro, din care acesta urma să oprească suma de 300 de Euro, dobânda pentru suma împrumutată anterior.

Inculpatul E. C. i-a trimis suma solicitată, urmând ca partea vătămată V. G. C. să platească o dobândă totală de 750 Euro lunar.

În aceeași lună, partea vătămată V. G. C. a solicitat și primit de la inculpatul E. C., un alt împrumut de 2000 Euro, sumă pe care a primit-o prin intermediul serviciului Money G., ajungându-se în acest mod la o sumă totală împrumutată de 4500 Euro pentru care trebuia să plătească lunar suma de 1950 Euro drept dobândă.

Partea vătămată V. G. C., din cauza acelorași probleme financiare, nu a plătit prima rată (dobândă) de 1950 Euro, fapt pentru care inculpatul E. C. a adăugat-o la suma împrumutată, comunicându-i telefonic că trebuie să plătească în continuare suma de 2000 Euro lunar dobânda, sau să-i înapoieze cei 6500 Euro și dobânda de 2000 de Euro.

În lunile ianuarie și februarie 2008, partea vătămată V. G. C. i-a trimis dobânda solicitată de 2000 Euro lunar, inculpatului E. C., prin serviciul Travelex.

În lunile martie și aprilie 2008, partea vătămată V. G. C. a fost pus în imposibilitatea de a-i plăti dobânda solicitată inculpatului E. C., fapt pentru care acesta i-a solicitat numărul de telefon al mamei sale pentru a o contacta în vederea preluării de către aceasta, printr-un înscris, a datoriei acumulate, lucru pe care partea vătămată V. G. C. l-a refuzat nedorind implicarea familiei sale.

În cursul lunii aprilie 2008, partea vătămată V. G. C. a fost anunțat telefonic de către mama sa, că se întâlnise cu inculpatul E. C., iar acesta a convins-o să preia datoria, încheind un act în acest sens.

Partea vătămată V. C., mama părții vătămate V. G. C., a vândut un teren intravilan și i-a platit inculpatului E. C. până în luna iulie 2008, suma de 8685 Euro.

Tot în luna iulie 2008, partea vătămată V. G. C. s-a înapoiat din Spania, ocazie cu care a fost contactat de inculpatul E. C., și i s-a adus la cunoștință că la acea dată are o datorie de 15.000 Euro, cu toate că familia V. îi dăduse o sumă de aproximativ 13.000 Euro.

Cu acea ocazie, dar și ulterior, inculpatul E. C. a amenințat-o pe partea vătămată V. G. C., cu exercitarea de acte de violență asupra sa și familiei sale dacă nu îi înapoiază suma de 15.000 de Euro.

Pentru a nu-l lăsa să-și pună în practică amenințările, partea vătămată V. G.-C. i-a propus inculpatului E. C. o întâlnire în municipiul Slatina, stabilind ca loc de întâlnire Terasa „Pizza Royal”.

Inculpatul E. C. a fost de acord cu solicitarea părții vătămate, sens în care la data de 29.06.2008, s-au întâlnit la terasa menționată mai sus, unde era prezent și inculpatul S. M. care se afla întâmplător în local împreună cu fiul său de aproximativ 3 ani. Aflând despre scopul întâlnirii dintre cei doi și datorită faptului ca îi cunoștea pe ambii, inculpatul S. M. a intervenit în favoarea părții vătămate V. G. C. în momentul în care inculpatul E. C. a aflat ca nu-i fusese adusă suma de bani solicitată și a început să devina agresiv verbal.

Totodată, pentru a impresiona partea vătămată V. G. C., dar și pe inculpatul S. M., inculpatul E. C. l-a contactat telefonic pe un cunoscut membru al lumii interlope din C., P. M. zis „C.”, după care E. C. a efectuat o nouă convorbire telefonică, iar la scurt timp în acel local și-au făcut apariția doi lucrători de poliție, aflați în timpul liber și în ținută civilă, în speță, inculpații Pața C. L. G. și V. M., care s-au așezat la o masă în apropiere.

Între partea vătămată V. G. C. și inculpatul S. M. pe de o parte și E. C. pe de altă parte s-a iscat un conflict violent, ocazie cu care inculpatul E. C. a pulverizat conținutul unui spray iritant-lacrimogen asupra inculpatului S. M. și a copilului acestuia, acesta fiind momentul în care partea vătămată V. G. C. a fugit întrucât îi era frică de un conflict cu inculpatul E. C.. Ulterior, partea vătămată V. G. C. a fost audiat în repetate rânduri la Poliția Municipiului Slatina, cu privire la aspectele arătate mai sus, aceasta și datorită faptului că inculpatul E. C. depusese o plângere penală împotriva sa și a inculpatului S. M. pentru furtul, cu acea ocazie, a sumei de 40.000 lei RON. De asemenea și inculpatul S. M. a formulat plângere penală împotriva inculpatului E., pentru violențele exercitate de acesta din urmă asupra sa și a fiului său care a avut nevoie de internare ca urmare a acestei agresiuni.

Timp de aproximativ o lună, partea vătămată V. G. C. nu a mai fost contactat de inculpatul E. C., până când, cu ocazia unei vizite efectuate la socrii săi din ., și-a făcut apariția și inculpatul E. C. care i-a propus ca modalitate de achitare a pretinsei datorii, renovarea a două apartamente și a unei garsoniere amplasate în mun. Slatina.

Pentru a scăpa de datoria față de inculpatul E. C., și implicit de amenințările acestuia, partea vătămată V. G. C. a fost de acord cu această propunere. Timp de două luni, ajutat de șase colegi, partea vătămată V. G. C. a executat lucrări de renovare la cele trei imobile, lucrări pentru care partea vătămată V. G. C. ar fi trebuit să se achite de datoria solicitată și, în plus, să primească o anumită sumă de bani pe care să o plătească celorlalți muncitori, sumă rezultată din diferența de bani dintre cuantumul datoriei și cel al contravalorii activităților executate.

Aproape de finalizarea lucrărilor, partea vătămată V. G. C. a fost invitat de către inculpatul E. C. la sediul firmei sale, situat într-un apartament din municipiul Slatina, . a-i înmâna o sumă de bani în vederea efectuării plății către muncitori, conform înțelegerii avute. Ajuns la locul de întâlnire, partea vătămată V. G. C. l-a găsit pe inculpatul E. C., însoțit fiind de inculpatul R. A. care avea în mână un cuțit, și alți trei bărbați, de etnie rromă.

Inculpatul E. C. a afirmat faptul că el, partea vătămată V. G. C., este cel care le datorează 15.000 de Euro, iar cei patru bărbați sunt partenerii săi. Cei patru bărbați au înconjurat partea vătămată, iar inculpatul E. C. a afirmat că el renunță la partea sa de 7500 Euro, însă pentru restul datoriei va trebui să semneze un document din care să rezulte că îi datorează inculpatul R. A. suma de 7500 Euro. În aceste condiții, sub presiunea celor cinci bărbați care îl înconjurau, unul dintre aceștia fiind înarmat cu un cuțit, partea vătămată V. G. C. a acceptat să scrie un angajament de plată pentru suma de 7500 de euro către inculpatul R. A. fiind obligat să consemneze și faptul că oferă drept garanție materială un autoturism marca Skoda O., aparținând soției sale V. M..

Cu acea ocazie i-au fost luate cheile autoturismului, aducându-i-se la cunoștință faptul că îi va fi înapoiat la momentul stingerii datoriei către inculpatul R. A. .

După aproximativ două săptămâni, partea vătămată V. G. C. a fost contactată telefonic de inculpatul E. C., care i-a solicitat o întâlnire. Cu această ocazie inculpatul E. C. i-a propus ca pentru înapoierea autoturismului Skoda O., să semneze împreună cu soția sa, V. M., un act notarial de împrumut, din care să rezulte că a primit suma de 40.000 lei RON, plătibili pe o perioadă de 5 ani, în rate lunare de 800 lei RON.

Pentru a-și recupera autoturismul, partea vătămată V. G. C. a fost de acord, motiv pentru care s-a deplasat împreună cu soția sa la Biroul Notarial B. R., indicat de către inculpatul E. C., unde erau așteptați de acesta din urmă, care le-a solicitat actele de identitate și le-a transmis să aștepte la un bar din apropiere redactarea actului notarial.

Revenind la biroul notarial, cei doi soți au semnat în fața notarului un contract de împrumut, prin care declarau faptul că au primit drept împrumut la data încheierii actului suma de 60.000 lei RON, cu termen de rambursare 3 ani, plătibili în rate lunare. Observând neconcordanțele între cele stabilite anterior cu inculpatul E. C. și cele înscrise în actul notarial, partea vătămată V. G. C. a pus în discuție acest lucru, însă inculpatul E. C. l-a obligat să semneze, în acest format, înscrisul respectiv afirmând că „este singura soluție”.

După semnarea actului notarial, inculpatul E. C. i-a condus pe soții V. în fața blocului unde locuia inculpatul R. A. pentru recuperarea autoturismului. Cu această ocazie, partea vătămată a constatat că autoturismul era deteriorat, iar pentru reparația ulterioară a plătit personal suma de 6000 lei RON.

După semnarea actului notarial, partea vătămată V. G. C. a început să-i plătească inculpatului E. C., lunar în fiecare zi de 28, suma de 1670 lei RON, fapt atestat și prin chitanțe olografe depuse la dosarul cauzei.

Pentru a face rost de sumele de bani solicitate, partea vătămată V. G.-C. s-a împrumutat de la diferite cunoștințe și a vandut diverse bunuri mobile, iar ulterior a plecat în Spania, la muncă. În luna iulie 2010, la întoarcerea din Spania, dat fiind faptul că nu achitase unele din ratele lunare, partea vătămată V. G. C. a continuat să fie amenințat pentru plata ratelor restante. De frică, partea vătămată V. G. C. a început să plătească lunar câte două rate, adică suma de 3340 lei RON, acest fapt continuând până în luna septembrie 2010, când împotriva inculpatului E. C. s-a luat măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, iar ulterior a arestării preventive.

Partea vătămată V. G. C. a împrumutat efectiv de la inculpatul E. C. suma de 4500 Euro, iar prin amenințări a fost obligat să-i achite aproximativ 40.000 de Euro.

În luna iulie 2008, având de achitat ratele în sistem leasing ale unui autoturism, partea vătămată B. R. C. a apelat la inculpatul E. C., pentru a-i împrumuta o sumă de bani de 1.000 lei, iar ulterior a mai împrumutat de la acesta sumele de 2.000 Euro și 2.500 Euro. Cei doi au convenit ca, pentru suma împrumutată, partea vătămată B. R. C. să plătească o dobândă de 10% pe lună. După aproximativ 2-3 luni inculpatul E. C. a mărit dobânda la 30%, motivând aceasta prin faptul că partea vătămată nu ar mai putea restitui întreaga sumă datorată. Cunoscându-l ca o persoană violentă pe inculpat și fiindu-i teamă pentru siguranța sa și a familiei, partea vătămată B. R. C. a acceptat aceste condiții impuse în mod abuziv și unilateral de inculpat, plătind până în luna august 2009 sumele solicitate.

13. Începând cu luna septembrie 2009, partea vătămată B. R. C. nu a mai avut posibilitatea să achite sumele impuse de inculpatul E. C. și nu i-a mai achitat acestuia nicio sumă de bani.

În această situație, inculpatul E. C. zis „C. Mafiotul”, a trecut la amenințări la adresa părții vătămate B. R. C., a membrilor familiei sale, dar și a prietenilor acestuia. Inculpatul E. C., însoțit fiind de mai multe persoane de etnie rromă, a venit în repetate rânduri la apartamentul unde locuia partea vătămată B. R. C., pentru a o determina pe aceasta să continue achitarea dobânzii lunare.

Acest lucru a fost cunoscut de către partea vătămată de la vecini. Cu ocazia acestor "vizite", inculpatul E. C. și celelalte persoane au zgâriat ușa de la intrare, desenând cruci pe aceasta.

Partea vătămată a găsit în ușa apartamentului mai multe bilete scrise olograf din partea inculpatului Enacge C., bilete anexate la dosarul cauzei, și care reprezentau somații din partea acestuia pentru a-l căuta, întrucât, „în caz contrar, o să-l caute inculpatul E. C. pe acesta”.

Urmare a acestor "vizite" făcute de inculpatul E. C. partea vătămată B. R. C. a fost nevoită să se mute într-o garsonieră, unde a fost găsită din nou de inculpați.

Ulterior, partea vătămată B. R. C. s-a mutat la domiciliul părinților săi, unde în scurt timp a început să fie căutat de către inculpatul E. C. care uneori era însoțit de către inculpatul S. I..

Constatând apariția acestora, partea vătămată B. R. C. s-a ascuns în casă, iar cei doi inculpați au purtat o discuție cu tatăl acestuia, martorul P. M., la adresa căruia au adresat injurii și amenințări de genul: „într-o noapte pe furtună, la cântatul cocoșilor vor intra peste ei”, „vor lua de pe stradă soția și copilul părții vătămate B. R. C.”, „iar, ulterior, îi vor omorî dacă nu plătesc”, „datoria n-o să se termine niciodată, este pe viață și vor munci pentru el”.

Din declarațiile părții vătămate rezultă faptul că a fost contactat deseori telefonic de inculpatul E. C., care insista ca acesta să meargă la un notar public pentru întocmirea unor documente de înstrăinare a unui teren aparținând tatălui său, însă aceasta a refuzat.

Martorul P. M., tatăl părții vătămate B. R. C., a arătat faptul că, în luna august 2009, a aflat despre problemele pe care fiul său le are cu un cămătar pe nume E. C., iar în luna mai fiul său s-a mutat la el, din cauza amenințărilor pe care le primea din partea inculpatul E. C..

De asemenea, martorul a confirmat faptul că în data de 17.07.2007, la domiciliul său au venit doi bărbați, în persoana inculpaților E. C. și S. I., cu un autoturism marca BMW X5, cu numărul de înmatriculare_, și l-au întrebat cu privire la locul unde se află partea vătămată B. R. C.. Neprimind un răspuns mulțumitor de la acesta, inculpații E. C. și S. I. au început să-i aducă injurii și să-l amenințe cu privire la siguranța sa și a familiei.

Un coleg de serviciu al părții vătămate, martorul D. V., a declarat faptul că, în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2010 a fost contactat de mai multe ori, telefonic sau direct, de către inculpatul E. C. sau apropiați ai acestuia, care l-au întrebat, unde se află prietenul său, amenințându-l sau în alte dăți oferindu-i sume de bani pentru a le da această informație. De asemenea, martorul a declarat faptul că inculpatul E., însoțit de alte persoane, veneau deseori la poarta fabricii unde lucra împreună cu partea vătămată B. R. C., pentru a-l prinde pe acesta și a-i aplica corecții fizice.

14. În cursul anului 2008, partea vătămată B. A. a solicitat un împrumut de la inculpatul E. C. în sumă de 1300 lei, pentru care acesta din urmă i-a stabilit o dobândă lunară de 400 lei, plătibilă în aceeași zi a fiecărei luni.

Partea vătămată B. A. a achitat aceasta sumă lunar, până în luna aprilie 2010. Ca și modalitate de achitare a dobânzii lunare către inculpatul E. C., partea vătămată era contactată telefonic cu o zi înainte de data stabilită pentru plata dobânzii de către inculpata R. M. E.- „secretara” lui "Mafiotu". Aceasta îi reamintea părții vătămate că a doua zi are de plătit inculpatului E. C. dobânda aferentă împrumutului, iar în ziua următoare "Mafiotu" contacta și el partea vătămată, stabilindu-i ora și locul în care va trebui să plătească banii.

Până în luna aprilie 2010, partea vătămată B. A. a reușit să achite dobânda impusă de inculpat, însă după acestă dată, datorită unor probleme familiale și financiare nu a mai reușit să achite la termene fixate această sumă.

Din acest moment, inculpatul E. C. a început să recurgă la acțiuni de amenințare și șantaj asupra părții vătămate, inițial prin invocarea faptului că banii cu care împrumutase partea vătămată nu erau de fapt ai lui ci ai unor cumnați de-ai săi de etnie rromă din C., care se vor supăra atunci când vor constata că nu își vor mai primi banii și vor veni peste ea pentru a rezolva problema în felul lor. Aceste amenințări aveau loc în biroul lui E. C. din municipiul Slatina.

Întrucât, partea vătămată i-a comunicat că nu mai are de unde să facă rost de bani pentru a achita dobânda și că în perioada 2008-2010 a achitat cu mult peste suma de 1300 lei împrumutată efectiv, inculpatul E. C. i-a spus că nu are ce-i face că, trebuie în continuare să plătească, iar dacă nu mai are bani îi va indica el o altă persoană care îl va putea împrumuta, un anume „I. Ț.”, despre care partea vătămată știa că este o persoană extrem de violentă, aflată în anturajul inculpatului E. C.. Cu același prilej, "Mafiotu" i-a spus că dobânda solicitată de inculpatul S. I. va fi de 100% și va trebui să o accepte pentru a nu avea probleme.

Mai mult, în prezența părții vătămate, în mai multe rânduri, inculpatul E. C. a contactat telefonic două persoane din anturajul său, cunoscute și de partea vătămată B. A., mai precis, "I. Ț." și "P." (inculpații S. I. și M. V.), cărora le-a comunicat că partea vătămată nu mai are bani și a început să îl supere, transmițându-le să se ocupe ei în felul lor de recuperarea banilor.

După aceste convorbiri, inculpatul E. C. trecea la amenințări directe asupra părții vătămate căreia, îi spunea că, dacă nu va achita datoriile impuse, o va da pe mâna țiganilor, inducându-i acesteia o puternică stare de teamă, presiune și instabilitatea psihică.

Inducându-i prin amenințări și șantaj teama, inculpatul E. C. și-a putut duce la bun sfârșit planul inițial, și anume, acela de a face rost prin orice mijloace de alte sume mari de bani și/sau bunuri imobile de la partea vătămată, oferindu-i varianta semnării unor alte documente de împrumut de bani, în care erau menționate sume mult mai mari decât cea împrumutată inițial, și pe care partea vătămată le-a semnat de frică deși, în realitate, nu primise sumele consemnate în respectivele documente.

În atare condiții, s-a ajuns ca, în luna mai 2010, partea vătămată B. A. să semneze o chitanță prin care recunoștea că a împrumutat de la inculpatul E. C. suma de 7000 lei, iar în luna iunie o altă chitanță prin care recunoștea o datorie nereală de_ lei.

În luna imediat următoare, partea vătămată a fost nevoită să mai semneze un alt document în care se consemna că ar fi împrumutat și pe cale de consecință datorează inculpatului E. C. suma de 30.000 lei.

În luna august 2010, în aceleași condiții, partea vătămată B. A., de frică, a mai semnat un alt înscris intitulat "chitanță", în care figura cu o datorie de 48.000 lei către inculpata R. M.-E., inculpatul E. C. figurând ca și martor.

În aceeași zi, cu semnarea celei din urmă "chitanțe", inculpatul E. C. a continuat să amenințe partea vătămată și profitând de teama insuflată acesteia, i-a solicitat și garanții suplimentare, mai precis, imobilul pe care aceasta îl deținea în localitatea Coteana, județul O..

Inculpatul E. C. a solicitat părții vătămate să meargă să îi arate casa respectivă, obligându-o ulterior să accepte și să semneze împreună cu soția sa o procură notarială prin care să-l împuternicească pe inculpat să îi vândă casa din localitatea Coteana, dacă nu își va achita datoria de 48.000 lei.

Datorită amenințărilor la care era supus atât el cât și ceilalți membrii ai familiei sale de către inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, partea vătămată B. A. a mers împreună cu soția sa la un birou notarial din municipiul Slatina, unde i-a fost dat să semneze o procură ce era deja întocmită, neprimind nici un exemplar al acesteia. Mai mult, cu ocazia semnării nu a fost prezentă și inculpata R. E., persoană care era menționată în respectiva procură și care era cunoscută ca fiind concubina inculpatului E. C..

Întreaga activitate infracțională, constând în amenințări adresate părții vătămate și membrilor familiei, pentru a o determina să semneze înscrisuri ce consemnau existența unor împrumuturi necontractate sau datorate, toate acestea culminând cu semnarea procurii notariale amintite, ce-i permitea inculpatului E. C. să vândă imobilul deținut de partea vătămată, a fost consecința presiunilor exercitate de membrii grupului infracțional organizat, pentru a-și satisface nevoile financiare.

Pe de altă parte, încă de la acordarea primului împrumut părții vătămate, inculpatul E. C. a avut încă de la început reprezentarea faptelor ce urma să le săvârșească urmărind obținerea în final a unui câștig cât mai mare de pe urma părții vătămate B. A., chiar și prin săvârșirea unor fapte de natură penală.

Se observă faptul că unul dintre martorii folosiți de către E. C. la întocmirea unei chitanțe este chiar R. A., persoană aflată în anturajul acestuia și care era folosit, la rândul său la recuperarea dobânzilor, așa cum rezultă din declarațiile altor părți vătămate și martori audiați în cauză.

15. Partea vătămată D. V. deținea în anul 2008 S.C. VM OFFICE NET S.R.L., societate ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul de produse IT. Pentru ca acestă societate să-și desfășoare activitatea avea nevoie de o infuzie de capital, astfel că partea vătămată a fost nevoită să împrumute bani cu dobânzi cămătărești. În aceste condiții l-a contactat telefonic pe inculpatul E. C., despre care știa că acordă astfel de împrumuturi. La întâlnirea pe care a avut-o cu inculpatul, partea vătămată a solicitat și obținut de la acesta suma de_ lei vechi cu o dobândă lunară de 15%, adică 30 000 000 lei.

Partea vătămată a declarat că, pentru achitarea la timp a dobânzii împrumutui, era sunată de fiecare dată cu o zi înainte de data scadentă de inculpata R. M. E. care îi reamintea ,,obligațiile,, pe care le avea. În luna aprilie 2008, partea vătămată a mai a solicitat și obținut inculpatul E. C. suma de_ lei cu o dobândă lunară de 20%. La sfărșitul verii anului 2008, partea vătămată a achitat integral împrumuturile pe care luase de la inculpatul E. C..

Pe fondul acelorași probleme financiare înregistrate de societate, la sfârșitul anului 2008, partea vătămată a mai împrumutat de la inculpatul E. C. suma de 13 000 euro, pentru care urma să achite lunar 2 600 euro reprezentând dobânda. Deși pentru împrumuturile anterioare partea vătămată încheiase cu inculpatul numai chitanțe olografe, acesta i-a solicitat, de această dată, ca pe lângă chitanța din care rezulta că primise de la inculpata R. M. E. suma de 15 600 euro (13 000 euro, împrumutul propriu-zis și 2 600 dobânda) să emită drept garanție o filă CEC către inculpată. Timp de 10 luni partea vătămată de achitat inculpaților suma de 26 000 numai dobândă.

La data de 20.10.2008 partea vătămată a mai solicitat inculpatului E. C. suma de 5 000 euro, ce i-a fost acordată de inculpata R. M. E. dar cu o dobândă de 30% lunar. Pe lângă chitanța olografă inculpații i-au solicitat părții vătămate drept garanție materială un autoturism marca Audi A6.

În contul datoriei partea vătămată a convenit cu inculpatul E. C. să efectueze mai multe lucrări de construcție la casa pe care acesta și-o construia în ..

După ce partea vătămată a executat lucrările convenite, sub pretextul că acestea nu au fost executate în termen, inculpatul a refuzat să recunoscă stingerea datoriei, astfel că partea vătămată, de frică, a fost nevoită să achite suma de 20 500 euro, numai datorie, în perioada octombrie 2009-martie 2010. Începând din acestă lună partea vătămată simțindu-se nedreptățit a încercat, încă odată, să rezolve pe cale amiabilă problema datoriei cu inculpații. Aceștia i-au spus că sunt de acord să reducă dobânda la 10% lunar cu condiția însă să semneze un înscris din care rezulta că datora suma de 22 000 euro. Întrucât, în primă fază, prin semnarea acestui înscris dobânda lunară ce urma să o plătescă se reduce la 2 200 euro, față de 4 100 partea vătămată a semnat înscrisul în cauză. Incepând cu luna mai 2010 partea vătămată nu a mai putut achita dobânda, inculpatul E. C. i-a mărit dobânda cu 50-70%, motivându-i că a plătit altcineva banii pentru el, începând totodată să recurgă la amenințări. Deși a mai încercat să rezolve problema acestui împrumut, lasându-i drept garanție și un autoturism marca Skoda O. nu a reușit să ajungă la un consens cu inculpații. Tot în acest scop, partea vătămată a mai apelant și la inculpatul C. I. C. zis „N.”.

Deși din actul de trimitere în judecată rezultă o altă situație de fapt, din declarațiile părții vătămate rezultă că toate convorbirile telefonice dintre C. și E. și toate întâlnirile dintre acești doi inculpați, făceau parte dintr-o strategie pusă la punct de partea vătămată D. V. și incultatul C. I. C. pentru tergiversarea plății sumelor exorbitante ce îi erau cerute părții vătămate.

Pentru recuperarea pretinsei datorii inculpatul E. C., însoțit fiind de inculpații M. V., și S. I., în mod repetat au amenințat și santajat partea vătămată că în cazul în care nu achita banii solicitați va avea de suferit, că "J." are cinci frați tigani și că o să vină cu ei peste partea vătămată sau peste părinții săi și o să-i agreseze fizic.

Din declarația părții vătămate, în contradicție cu actul de trimitere în judecată, rezultă faptul că niciodată D. V. nu l-a cunoscut pe inculpatul A. A. și nici nu a auzit numele acestuia sau porecla „Roki”.

În vara anului 2010 partea vătămată a fost agresată fizic de către inculpatul E. C., care a fost însoțit la comiterea acestor fapte de inculpații M. V. zis "P." și S. I. zis "I. R.".

Constatând că de la partea vătămată nu va putea recupera pretinsele datorii, în vara anului 2010, inculpatul E. C. l-a contactat telefonic pe martorul D. F., tatăl părții vătămate căruia i-a solicitat să se întâlnească, acesta din urmă conformându-se.

La întâlnirea pe care cei doi au avut-o, după ce inculpatul, în scop de intimidare i-a spus cum acționează el ,,și partenerii săi,, despre care a afirmat că sunt din C. și în număr de șase și că în vedere recuperării banilor au intrat peste o persoană noaptea în casă, că a făcut investigații cu privire la familia fiului martorului, spunându-i că este la curent cu proprietățile pe care le deține în Slatina și la țară, i-a spus că fiul său îi datorează suma de 30 000 euro. Martorul, fără a nega datoria fiului său, i-a spus inculpatului că dorește să aibă o discuție cu fiul său și numai după aceea va vedea cum va rezolva problema.

Ulterior acestei întâlniri, martorul a discutat cu fiul său, care i-a spus că nu mai datorează nici o sumă de bani inculpatului. În urma discuției cu partea vătămată martorul a continuat să fie contactat telefonic de către inculpatul E. C. care l-a amenințat că în situația în care nu va achita suma de bani pretinsă fiul său va avea de suferit spunându-i că „o să-l fac legumă”.

În cele din urmă, martorul semnat o chitanță prin care se angaja să achite lunar suma pretinsă de inculpat. Partea vătămată apreciază că a achitat de teamă inculpatului E. C. suma de aproximativ 60 000 euro.

16. În toamna anului 2008, fiind angajat șofer pe taxi și având nevoie de o sumă mai mare de bani pentru demararea unei afaceri, partea vătămată M. M. E. și mama acestuia M. E. i-au solicitat un împrumut inculpatului E. C..

Acesta a fost de acord să le acorde un împrumut în sumă de 30.000 lei, solicitându-le să accepte plata lunară a unei dobânzi de 6000 lei și să fie de acord cu parafarea unui act notarial în care să se consemneze împrumutul.

S-a ajuns astfel la întocmirea unui act notarial la BNP Biucescu R. din Slatina, autentificat la data de 30.12.2008 sub nr.5199, prin care partea vătămată M. M. E. și M. E. recunoșteau primirea cu titlu de împrumut a sumei de 36.000 lei de la inculpatul E. C., fiind totodată de acord cu termenul de restituire de 28.06.2009, în rate lunare egale.

În realitate suma primită a fost de doar 30.000 lei.

După semnarea acestui act, timp de trei luni, mai exact până în luna martie 2009, partea vătămată M. M. E. a achitat direct sau prin intermediul mamei sale M. E. suma de 18.000 lei, în rate egale de 6000 lei lunar, pe data de 28 a fiecărei luni, conform celor impuse de concubina inculpatului E. C., inculpata R. E.-M..

Începând cu luna aprilie 2009, deși partea vătămată l-a contactat pe inculpatul E. C. în vederea achitării datoriei, acesta nu a mai putut fi găsit nici direct, nici telefonic.

Reușind să-l contacteze telefonic după câteva luni, "Mafiotu" i-a comunicat părții vătămate că nu sunt probleme dacă nu a achitat rata pe o lună, după care, în luna iunie 2009 a vizitat-o pe partea vătămată M. M. în . și a întrebat amenințător "de ce nu i-a dat banii și când va plăti", comunicându-i totodată că din cauza neplății dobânzilor lunare, datoria a crescut la 100.000 lei.

La circa o săptămână, după acest eveniment, acesta a revenit în localitatea respectivă cu autoturismul BMW X5 cu nr._, însoțit de alte persoane recunoscute de partea vătămată cu apelativele de "C.", "Rocky" și "Marică".

Aceștia l-au amenințat că dacă nu își va plăti datoria de 100.000 lei va avea probleme pentru că banii împrumutați erau și ai lor.

În perioada iulie-august 2009, partea vătămată M. M. E. a fost vizitată în numeroase rânduri de către inculpatul E. C., care de fiecare dată era însoțit de inculpații S. I. și M. V., adresându-i acestuia și celorlalți membrii ai familiei amenințări cu moartea. Cu aceste ocazii inculpații l-au amenințat cu răpirea soției și obligarea acesteia de a se prostitua și chiar amenințări directe cu moartea: „te vom tăia", "te vom băga în portbagajul mașinii” sau „vei ajunge hrană pentru pești”.

Aceste aspecte sunt confirmate de declarațiile martorilor M. E. și M. A., care, prezenți fiind la domiciliu părții vătămate cu ocazia vizitelor făcute de inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, pe care el îl coordona, au fost și ei în mod direct amenințați cu moartea de către inculpați.

De remarcat, este fraza care era repetată, în mod obsesiv, de inculpatul E. C. cu ocazia amenințărilor aduse victimelor, și anume „te vom vizita pe o vreme ploioasă, la cântatul cocoșilor”.

Amenințările au continuat asupra părții vătămate M. M. E. și prin intermediul mesajelor pe telefonul mobil.

Din modul de operare conturat în cazul părții vătămate M. M. E. rezultă, fără echivoc, că inculpatul E. C. a urmărit încă de la început obținerea în mod necuvenit, prin violență, șantaj și amenințări, a unor câștiguri bănești mult mai mari decât suma împrumutată, apelând în acest sens la ajutorul unora dintre ceilalți inculpați în cauză.

Urmărind, ca de altfel și în cazul celorlalte părți vătămate, obținerea în mod fraudulos a bunurilor mobile sau imobile pe care acestea le dețineau, sub pretextul neachitării dobânzilor calculate în mod nejustificat și în cazul părții vătămate M. M. E., membrii grupului infracțional organizat, condus și coordonat de inculpatul E. C. au recurs la amenințări și șantaj.

Astfel, în ziua 22.09.2009, inculpatul E. C. însoțit fiind de inculpații S. I., M. V., M. M., S. N., au urmărit și oprit în trafic partea vătămată, în timp ce aceasta conducea autoturismul marca Mercedes C 220 cu numărul de înmatriculare_, aparținând numitei T. V..

Pentru oprirea în trafic a părții vătămate, inculpații conducând două autoturisme, unul marca BMW X5, iar celălalt marca VW Passat cu numere de Italia, i-au blocat calea de acces și din aceste autoturisme au coborât inculpații E. Cosntantin, M. M. zis "F." și S. N. zis "C.".

Inculpatul E. C. a început să exercite violențe verbale și fizice asupra părții vătămate, însă însoțitorul său, inculpatul M. M. s-a interpus între partea vătămată și E., împiedicândul pe acesta din urmă să-l mai îmbrâncească pe M. E..

Partea vătămată a fost obligată să-i însoțească pe inculpați în Slatina, la biroul notarial Biucescu R. pentru a-i semna o procură în favoarea inculpatului E. C., prin care acesta din urmă era împuternicit de partea vătămată să vândă apartamentul deținut în Slatina. Înainte de plecarea spre Slatina, inculpatul E. C. i-a spus inculpatului S. N. să urce în autoturismul condus de partea vătămată ca să nu fugă însă din noi M. M. l-a temperat din noi pe inculpat, ajungând să se certe cu acesta.

Odată ajunși în Slatina, presiunile și amenințările exercitate asupra părții vătămate M. M. E. au continuat cu scopul de a o determina să semneze împuternicirea dată inculpatului E. C. pentru a-i vinde apartamentul.

Pentru a învinge orice rezistență a părții vătămate aceasta a fost obligată de către inculpatul E. C. să urce în autoturismul său marca BMW X5. După ce partea vătămată a urcat în acest autoturism, în condițiile arătate, a constatat că pe bancheta din spate a acestuia se afla inculpatul M. V. zis "P.", care avea în mână o sabie și care a amenințat partea vătămată că nu are de ales și va trebui să accepte semnarea actului notarial, în caz contrar urmând să devină „hrană pentru pești”.

Sub impulsul stării de teamă indusă de tot ceea ce se întâmplase partea vătămată a fost nevoită să semneze la B.N.P. B. R. procura notarială autentificată prin încheierea numărul 3693/22.09.2009, prin care, așa cum arătam mai sus, inculpatul E. C. era împuternicit „ să vândă cui va crede de cuviință chiar și sie însuși la prețul de 100.000 lei apartamentul deținut de partea vătămată.

Imediat după semnarea procurii, inculpatul E. C. a mers la apartamentul în cauză, profitând de faptul că o deposedase pe partea vătămată M. M. E. de chei, schimbând încuietorile și împiedicând astfel victima de a mai avea acces la imobilul respectiv și la bunurile rămase în interiorul acestuia.

Acțiunile concertate de amenințare și șantaj asupra părții vătămate M. M. E. au continuat și în anul 2010, când în luna august acesta a fost vizitat la reședința din localitatea Osica de Sus de inculpatul E. C. care era însoțit de inculpații S. I. și M. V.. Acesta din urmă, s-a dezbrăcat de tricou și a început să agite o sabie amenințând cu moartea partea vătămată M. M. E. și părinții acesteia, stabilindu-i un ultim termen de plată de 25.10.2010, dată la care partea vătămată urma să fie omorâtă dacă nu achita inculpatului E. C. sumele solicitate de acesta.

Tensiunea și starea de teamă indusă părții vătămate și familiei sale, cu acest prilej, l-au determinat pe martorul M. A., tatăl părții vătămate M. M. E. să apeleze 112, solicitând sprijinul poliției și sesizând pericolul în care se afla familia sa.

Ulterior, partea vătămată M. M. E. a fost chemată la organele de poliție din Slatina unde a depus plângere, înregistrându-se dosarul penal 4507/P/2010 la P. de pe lângă Judecătoria Slatina care, după arestarea preventivă a membrilor grupului infracțional organizat a fost înaintat către D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial C. și conexat prin ordonanța din 22.11.2010 la dosarul de bază nr. 182D/P/2010.

Aspectele referitoare la "vizitele" membrilor grupului infracțional organizat la locuința părții vătămate din localitatea Osica de Sus și amenințările aduse acesteia sunt confirmate de declarațiile martorilor T. V., T. N., M. E. și M. A., aceștia din urmă fiind în mai multe rânduri vizați la rândul lor și amenințați, întrucât erau părinții părții vătămate M. M. E..

17. În cursul anului 2008, ca urmare a unor datorii acumulate de fiul său Pîrvuică V. C., martora T. M. și mama acesteia, partea vătămată T. D. au apelat la inculpatul E. C., din ., cunoscut cu apelativul „C. Mafiotul”, solicitându-i acestuia să le împrumute cu bani.

Astfel, în anul 2008, în două sau trei rânduri, părțile vătămate T. D. și T. M. au împrumutat de la acesta suma totală de 40.000 lei.

De fiecare dată când împrumutau de bani, inculpatul E. C., le stabilea în mod unilateral o dobândă lunară de 10% - 20%, din împrumut plătibilă la o dată fixă a fiecărei luni, întocmind chitanțe de mână în care erau menționate ca acordate cu titlu de împrumut sume mult mai mari decât cele primite în realitate de părțile vătămate.

În perioada 2008 - ianuarie 2010, partea vătămată T. D. și fiica sa T. M. au achitat lunar câte 5000 lei inculpatului E. C., sumă ce reprezenta dobânzi ale banilor împrumutați anterior.

Aceste sume erau plătite fie direct inculpatului E. C., fie concubinei sale, inculpata R. M. E., cunoscută sub apelativul „J.”- contabila lui "C. Mafiotul".

Cu fiecare ocazie în care partea vătămată T. D. sau fiica sa nu reușeau să achite la data impusă dobânda lunară, întârziind una – două zile, din partea inculpatului E. C. și a persoanelor din anturajul său începeau presiunile asupra familiei acesteia, constând în amenințări verbale și vizite efective la domiciliul din localitatea Optași, pentru a face rost de bani și a achita.

Din cauza faptului că nu mai putea face față presiunilor și nu reușea să facă rost în fiecare lună de sumele de bani solicitate, în luna ianuarie 2010 partea vătămată T. M. a plecat din țară.

Cu toate acestea, până în luna iunie 2010, partea vătămată T. D. a apelat și la alți vecini din localitatea de la care a cerut bani cu împrumut pentru a putea achita dobânzile către inculpatul E. C..

Deoarece nu a mai avut bani să achite dobânzile lunare, partea vătămată T. D. a devenit victima amenințărilor cu violența, injuriilor și agresiunilor fizice exercitate de gruparea coordonată de inculpatul E. C., care în mod frecvent își făceau apariția la domiciliul acesteia.

Astfel, în luna august 2010, după ce în prealabil a fost amenințată în repetate rânduri de către inculpatul E. C. prin intermediul telefonului mobil, s-au prezentat la locuința din localitatea Optași, județul O., inculpatul E. C. și alți doi bărbați de etnie rromă pe care victima îi cunoștea sub numele de „I.” și respectiv „P.”.

Fără a avea încuviințarea părții vătămate T. D., cei trei au intrat în curtea imobilului și în mod violent și autoritar i-au solicitat acesteia să le restituie pe loc suma de 40.000 lei.

Ca urmare a refuzului părții vătămate de a le da acești bani, inculpatul E. C. a ridicat asupra ei un baston de cauciuc simulând o lovitură, iar unul din bărbații ce-l însoțeau, și anume „P.”, a lovit victima în cap cu pumnii amenințând-o că o va viola chiar acolo, motivând că banii împrumutați anterior de la inculpatul E. C. sunt de fapt și banii lui și că trebuie restituiți imediat.

Inculpatul E. C. i-a solicitat victimei să vânda casa pe care o deține pentru a face rost de bani și a-i plăti dobânzile și datoria.

În mai multe rânduri inculpatul E. C. a făcut vizite la domiciliul părții vătămate T. D. și la barul deținut de fiica acesteia, martora T. M., aflat în vecinătatea imobilului, de fiecare dată însoțit de câte două sau trei persoane din anturajul său, ocazie cu care se adresau părților vătămate amenințări cu fapte de violență și chiar cu moartea asupra sa, a fiicei sale și a nepotului.

18. La sfârșitul anului 2008, pe fondul unor probleme financiare înregistrate de societatea pe care o deținea, împreună cu sora și mama sa, partea vătămată Z. F. R., a împrumutat de la numitul E. C. suma de_ lei vechi cu dobândă lunară de 30%. Ulterior, în vederea restituirii sumelor împrumutate E. C. împreună cu alte persoane au recurs la amenințare și șantaj determinând partea vătămată să restituie sume de bani nedatorați.

Astfel, partea vătămată, deținea în anul 2008 o societatea comercială ce administra barul "Paloma" din municipiul Slatina. În toamna anului 2008, partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul E. C. despre care a aflat că acorda împrumuturi, fără garanții materiale, cu o dobândă lunară de 30%.

În luna octombrie 2008, societatea administrată de partea vătămată avea grave probleme financiare, motiv pentru care, a fost nevoită să împrumute, inițial, de la inculpatul E. C. suma de_ lei vechi cu o dobândă lunară de 30%.

Ulterior, prin intermediul martorelor D. I. și P. M., sora și respectiv mama părții vătămate, aceasta a mai împrumutat diverse sume de bani, ajungându-se în cele din urmă la suma totală de_ lei vechi, pentru care achita lunar suma de 90.000.000 lei vechi lunar. Potrivit declarației părții vătămate toate sumele rezultate din încasările societății i le dădea lunar inculpatului E. C., această stare de fapt perpetuându-se timp de 12-13 luni.

În cele din urmă, începând cu luna decembrie 2009, partea vătămată a fost nevoită să închidă barul. După acest moment, partea vătămată, deși, achitase inculpatului E. C. suma de aproximativ_ lei vechi, a fost în imposibilitatea de a mai achita lunar dobânda solicitată de inculpat, astfel că acesta a început să o amenințe, atât pe ea cât și membrii familiei sale, în sensul că ,,dacă nu îi plătește dobânda, împreună cu partenerii lui vor avea grijă ca eu, mama, sora și soțul meu, să fim urmăriți și pe unde ne prind ne omoară în bătaie, afirmând că o să ne bată în așa fel nu o să lase semne pentru a nu-l putea reclama, că îi va lua cu forța mașina, că o să vină cu tiganii peste mine să mă cotonogească, că o vor prinde pe sora mea și o vor cotonogi, că o vor tunde, o va introduce în portbagajul mașinii sale și o vor arunca în O.".

Mai mult decât atât, inculpatul E. C. i-a cerut părții vătămate să o convigă pe sora sa să întrețină relații intime cu el pentru a-i șterge datoria, solicitare refuzată.

În paralel cu amenințările adresate direct sau telefonic părții vătămate, inculpatul E. C. a amenințat și pe martorele D. I. și P. M.. Potrivit declarațiilor celor două date atât în faza de urmărire penală cât și în cea de cercetare judecătorească, inculpatul E. C. le-a amenințat că el împreună cu „țiganii” le vor prinde și le vor omorî, că le va bate fără să lase semne iar el nu va păți nimic întrucât are foarte multe cunoștințe în poliție și în instanță și că nu suflă nimeni în fața lui afirmând chiar că l-a bătut și pe procurorul I..

Inculpatul E. C., însoțit de alte persoane, a venit de mai multe ori și la domiciliul părții vătămate și martorilor, însă, de frică, acestea nu i-au deschis ușa. Un astfel de episod a avut loc în luna iulie 2010 când, văzând că nu îi este permis accesul în locuință a coborât în parcarea blocului unde a început să țipe solicitând acestora (partea vătămată, martori) să iasă să discute.

Faptele reținute în sarcina inculpatului E. C., constând în aceea că, împreună cu inculpata R. E.-M., inculpatul S. I. și inculpatul Mangâru V., au constituit un grup infracțional organizat, în scop de șantaj, specializat în acordarea de împrumuturi cu dobânzi cămătărești. În perioada 2004-2010 a acordat părților vătămateTeodorescu M.-S., T. S., T. G., C. E., Z. F. R., V. G. C., T. D., C. Ș., M. M. E., Șușanu E., B. A., D. V. G., C. D., D. M. C., Șușanu I., M. F., D. V., P. E., S. D., B. I., M. M. și B. R., diverse sume de bani cu dobânzi cămătărești. Ulterior, însoțit fiind de ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, a recurs la acte de amenințăre, șantaj, violare de domiciliu (parte vătămată T. D.), înșelăciune (constând în majorarea unilaterală și nejustificată a dobânzilor ințial convenite cu părțile vătămate), tâlhărie (parte vătămată T. F., P. E., V. G.) pentru recuperarea acestor împrumuturi, precum și fapta de a deține muniție fără autorizație, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, violare de domiciliu, șantaj, înșelaciune cu consecințe deosebit de grave, tâlhărie și efectuarea nelegală de operațiuni cu arme și muniții, fapte prevăzute și pedepsite de art.7 din legea nr.39 din 2003, art. 192 alin. 2 C.p., art. 194 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., art. 211 alin.1 și 2 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. cu aplic. art. 33 lit a C.p. și art.138 din Legea nr.295/2004 raportat la art.279 alin.1 C.p., toate cu aplic. art.37 lit. b C.p.

A apreciat prima instanță că, atît latura subiectivă a infracțiunilor pentru care a fost acuzat acest inculpat, precum și latura obiectivă se regăsesc întrunite în faptele săvîrșite de inculpăatul E. C., așa cum ele au fost descrise mai sus iar singura infracțiune care a ridicat discuții în dezbaterile cauzei a fost aceea de constituire a unui grup infracțion al organizat prev.de art. 7 din legea nr. 39/2003.

Cu privire la această infracțiune a reținut următoarele:

Din ansamblul probelor administrate în cauză, rezultă existența unei structuri organizate înființată de inculpatul E. C. împreună cu R. E., ajutați fiind la început de inculpații S. I. și M. V..

În accepțiunea dispoz.art. 2 lit. a din legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, cum sunt infracțiunile care fac obiectul prezentei cauze, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În raport de dispozițiile legale mențioante, există un grup infracțional organizat dacă inculpații au acționat pentru o perioadă de timp și în mod coordonat, fiecare dintre aceștia îndeplinind roluri determinate în executarea plșanului infracțional.

În cauza dedusă judecății, persoanele ce au fost condamnate, au acționat pentru o perioadă de timp apreciabilă, în mod coordonat, coordonarea făcînd-o inculpatul E. C. în scopul obținerii de către acesta a unor sume de bani necuvenite prin constrîngerea psihică și în unele cazuri chiar fizică a unor sume exorbitante de bani, sume nedatorate.

Deși apărarea inculpaților din palierele de execuție ale grupului infracțional a arătat faptul că nu s-a făcut în cauză dovada beneficiilor financiare realizate de către acești inculpați, motiv pentru care în cauză nu ar fi îndeplinite condițiile cerute de lege pentru existența grupului infracțional organizat, instanța nu poate reține această apărare întrucît deși nu există probe concrete cu privire la cuantumul beneficiilor în acest sens, nu se poate reține că faptele acelor inculpați, fapte grave, au fost făcute în mod gratuit.

Prima instanță a reținut că activitatea infracțională desfășurată de inculpatul E. C. și de ceilalți membri ai grupului infracțional organizat, nu a fost rezultatul unei înțelegeri întîmplătoare, spontane ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, respectîndu-se în principiu aceeași modalitate de săvîrșire a faptelor, membrii grupului avînd în mod repetat același rol și aceeași contribuție la executarea planului infracțional, fiind îndeplinite astfel cerințele „grupului infracțional organizat”, așa cum acesta este definit în art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003.

În concret, în baza analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că inculpatul E. C. a avut rolul de lider, coordonator al grupării infracționale, el fiind acela care se ocupa de acordarea împrumuturilor către părțile vătămate și în colaborare cu R. M. E. elaborau un plan de extorcare de la părțile vătămate a unor sume de bani nedatorate.

Constatând că faptele există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

La individualizarea sancțiunilor ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege cât și toate celelalte date care particularizează atât faptele comise cât și persoana infractorului.

În concret, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora dar și conduita a procesuală nesinceră a inculpatului și persistența acestuia într-un comportament infracțional care este dovedită de antecedența penală descrisă în cuprinsul fișei de cazier judiciar.

Față de toate considerentele expuse anterior, prima instanță a apreciat că prin aplicarea unor pedepse de cu închisoarea orientate mult peste minimul special prevăzut de lege, se ating scopurile pedepsei astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 52 C.p.

În ceea ce privește starea de recidivă în care se află inculpatul E. C., prima instanță a reținut că prin actul de sesizare s-a reținut faptul că acesta s-ar afla în stare de recidivă post-executorie prev.de art. 37 alin. 1 lit. a Cp.

Din cercetările făcute de instanță în acest sens, s-a reținut că din fișa de cazier judiciar referitoare la acest inculpat, cazier destul de abundent în condamnări, aflat la fila 186 din volumul X al instanței, rezultă faptul că prin sentința penală nr. 95 din 2.03.2000 a Tribunalului D., s-a dispus contopirea restului de pedeapsă de 4 ani, 8 luni și 9 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani și 13 zile aplicată prin sent.pen.nr. 1196/97 a Judecătoriei C., urmînd ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Din probatoriul cauzei s-a reținut faptul că deși E. C. obișnuia încă din anul 2004 să acorde împrumuturi cămătărăști la acel moment această faptă nu era sancționată de legea penală.

Probele atestă că faptele de natură penală deduse judecății, au început în anul 2006 (șantaj, amenințare) violenețele împotriva părților vătămate escaladînd în anii următori ,respectiv 2007 – 2008.

Pedeapsa ultimă aplicată inculpatului E., se considera executată la data de 2.03.2005, astfel încît, s-a reținut că inculpatul se află în stare de recidivă post-condamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. b C.p.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S. I., prima instanță a reținut că de-a lungul timpului a fost unul dintre apropiații inculpatului E. C. cu privire la faptele de natură penală descrise anterior.

La dosarul cauzei, s-a reținut că există înscrisuri din care rezultă că din perioada dedusă judecății au fost scurte perioade de timp în care acesta a fost în imposibilitate de a-l însoți pe inculpatul E. C., acte ce contrazic parțial declarațiile unor părți vătămate date în faza de urmărire penală, precum și declarațiile unor martori.

În descrierea făcută mai sus a faptelor de natură penală săvîrșitre de E. C., instanța a făcut referire și la părțile vătămate cu privire la care acesta a fost însoțit de inculpatul S. I..

Astfel, în rîndurile anterioare nu s-a reținut situația de fapt așa cum a fost descrisă în rechizitoriu cu privire la acest inculpat ci, așa cum a rezultat din probele administrate în fața instanței de judecată, inclusiv proba cu înscrisuri.

În acest sens, constatat că la filele 172 – 184 din Volumul XI al cercetării judecătorești, există înscrisuri emise de Ministerul Justiției – Departamentul Administrației Penitenciare, conducerea închisorii din Brescia din care rezultă că în perioada 29.11.2006 – 20.02.2007 acesta a fost încarcerat în acest penitenciar.

De asemenea, există copii ale registrului local de locuitori Alcorcon din Madrid respectiv certificatul individual de înregistrare din care rezultă că la data de 23.06.2008 acest inculpat s-a înregistrat ca locuind pe .. 26 apartamentul 23.

La fila 183 se află certificatul medico-legal nr. 1169/C/21.08.2009 din care rezultă că inculpatul S. I. prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse în noaptea de11/12.08.2009 prin lovire cu corpuri dure, corpuri tăietoare și necesită circa 80 de zile de îngrijiri medicale.

A fost internat în data de 11.08.2009 pînă la 19.08.2009 aplicîndu-i-se un aparat gipsat.

Prima instanță a apreciat că în aceste intervale de timp nu avea cum să se afle alături de E. C. în scopul șantajării părților vătămate.

Acestea sunt considerentele pentru care în situația de fapt expusă mai sus instanța nu a reținut în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu.

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul S. I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost tirmis în judecată atît din punct de vedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, S. I. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C. chiar de la începutul subzistenței acestui grup, participând la activitățile grupului în toate perioadele în care se afla în țară și în care nu era imobilizat de aparatul gipsat.

Pentru aceste considerente prima instanță a apreciat că faptele acestui inculpat constând în aceea că a colaborat cu inculpații E. C. și R. M. E. la constituirea unui grup infracțional organizat, specializat în acordarea de împrumuturi cu dobânzi cămătărești, l-a sprijinit în mod constant pe inculpatul E. C. și pe ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, în recuperarea unor sume de bani împrumutate sau nedatorate, prin recurgerea la fapte de amenințare, șantaj și violare de domiciliu (parte vătămată T. D., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, violare de domiciliu și șantaj, fapte prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art.192 alin.2 din C.p. și art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. (cu excepția infracțiunii de violare de domiciliu care a fost dovedită doar împotriva părții vătămate T. D.), toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p. și art. 37 alin. 1 lit. b C.p.

Constatând că faptele există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

Față de toate considerentele expuse anterior, s-a apreciat că prin aplicarea unor pedepse de cu închisoarea orientate peste minimul special prevăzut de lege, se ating scopurile pedepsei astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 52 C.p.

Observând fișa de cazier judiciar (fila 191 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, s-a constatat ca faptele deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 662/22.06.2011 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr.1226/25 mai 2012 a Curții de Apel C..

Referitor la inculpatul M. V., s-a arătat că situația de fapt în ceea ce-l privește pe acesta, a fost descrisă anterior.

S-a reținut că inculpatul M. V. este una dintre persoanele care l-a însoțit aproape de fiecare dată pe inculpatul E. C. la „vizitele” pe care acesta le făcea părților vătămate.

Astfel, inculpatul M. V. a fost cu inculpatul E. C. la amenințarea, șantajarea și uneori chiar lovirea unor părți vătămate, intrînd în domiciliile acestora (T. D.) fără acordul proprietarilor la următoarele părți vătămate T. M. S., T. F., P. E., M. M., D. V., C. Ș., C. C., B. A. și B. E. C..

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul M. V., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judrecată atît din punct devedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere al laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, M. V. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C. chiar de la începutul subsitenței acestui grup, participînd la acvtivitățile grupului chiar într-un mod violent.

Pentru aceste considerente prima instanță a apreciat că faptele acestui inculpat constând în aceea că l-a sprijinit, în mod constant, pe inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat, în recuperarea unor sume de bani împrumutate sau nedatorate, prin recurgerea la fapte de amenințare, șantaj și violare de domiciliul (parte vătămată T. D.) în cazul părților vătămate T. M. S., T. F., C. Ș., T. D., D. V., P. E., B. A., M. M. E., dar și la adresa martorilor M. V. și Giogan M., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, violare de domiciliu și șantaj, fapte prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art.192 alin.2 din C.p. și art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.( cu excepția infracțiunii de violare de domiciliu care a fost dovedită doar împotriva părții vătămate T. D.), toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Constatând că faptele există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

Observând fișa de cazier judiciar (fila 188 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Rm. V., în ceea ce-l privește pe acest inculpat, prima instanță a înlăturat dispozițiile art. 37 Cod penal, constatând că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Rm. V. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr.174/A/28.10.2009.

Pentru aceste considerente, în baza art. 86⁵ Cod penal raportat la art. 85 Cod penal a anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Rm. V. în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V..

În ceea ce-l privește pe inculpatul R. A., s-a reținut că, pe lîngă faptul că acesta permitea ca unele înscrisuri olografe denumite „chitanțe” să fie încheiate de inculpatul E. C. în mod nereal pe numele său, a fost implicat în incidentul descris anterior în care partea vătămată V. G. C. a fost deposedată prin violență de cheile autoturismului proprietatea soției sale.

De altfel, și din declarația părții vătămate C. C. și a martorilor audiați cu privire la faptele săvîrșite împotriva acestie părți vătămate, rezultă că R. A. a fost una dintre persoanele care îl însoțeau pe E. C. la recuperări, amenințînd persoanele vătămate.

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul R. A., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judrecată atît din punct de vedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, R. A. a aderat la grupul infracțional organizat, sprijinind acest grup pe parcursul subsistenței sale.

Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatului R. A., constând în aceea că l-a sprijinit, în mod constant, pe inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat în recuperarea unor sume de bani împrumutate sau nedatorate, prin recurgerea la fapte de santaj, amenințare și deposedarea prin violență de bunuri (autoturism) a părții vătămate V. G. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup și șantaj, fapte prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

Constatând că faptele pentru care a fost trimis în judecată există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

Observând referatul biroului de executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina și fișa de cazier judiciar, prima instanță a constatat ca faptele deduse judecatii sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 336/16.04.2009 a Judecatoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr.874/25.09.2009 a Curții de Apel C..

Referitor la inculpatul S. N., din depozițiile părților vătămate T. M. S., T. F., M. M., C. C., precum și a martorilor audiați în cauză cu privire la faptele săvîrșite împotriva acestor părți vătămate, s-a reținut că deși nu a amenințat în mod direct părțile vătămate, l-a însoțit în nenumărate rînduri pe inculpatul E. C. la vizitele în care acesta adresa părților vătămate amenințări grave, prin simpla sa prezență alături de alte persoane creîndu-le părților vătămate o puternică stare de temere.

În ceea ce le privește pe celelalte părți vătămate, cu privire la care în rechiutoriu s-a reținut faptul că acest inculpat ar fi participat alături de E. C. la „vizitele” făcute, prima instanță nu a reținut aceste aspecte de fapt întrucît așa cum se poate observa fiecare parte vătămată și fiecare martor a fost întrebat nemijlocit în timpul audierilor, în condiții de contradictorialitate despre inculpații cele sunt cunoscuți, însă mulți din aceștia au declarat că nu îl cunosc pe S. N. sau l-au confundat cu o altă persoană care are același defect cu inculpatul și aceeași poreclă, resctiv „Chiorul”.

Relevantă în acest sens, s-a reținut că este spre exemplu mărturia dată în fața instanței de judecată de către partea vătămată Șușanu E., care a fost foarte categorică referitor la acest aspect, precum și declarațiile celorlalte părți vătămate care au spus unele că nu îl cunosc pe inculpat, iar celelalte că îl cunosc doar din vedere și nu l-au văzut nicodată în compania lui E. C..

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul S. N., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată atît din punct de vedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere al laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, S. N. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C., participînd într-o măsură mai mică la activitățile grupului de-a lungul subzistenței acestuia.

În concret, prima instanță a avut vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora dar și conduita procesuală nesinceră a inculpatului și persistența acestuia într-un comportament infracțional care este dovedită de antecedența penală descrisă în cuprinsul fișei de cazier judiciar și în referatul emis de Judecătoria Slatina.

În favoarea inculpatului au fost reținute și circumstanțele atenuanute prev. de art. 74 alin. 2 C.p., (în principal aportul redus la activitatea grupului infracțional organizat, faptul că este singurul întreținător al unei familii cu patru copii minori) cărora le va da eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.

Față de toate considerentele expuse anterior, s-a apreciat că prin aplicarea unor pedepse de cu închisoarea orientate sub minimul special prevăzut de lege, se ating scopurile pedepsei astfel cum sunt acestea prevăzute de art. 52 C.p.

Observând fișa de cazier judiciar(fila 197 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, prima instanță a constatat că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 442/18.05.2009 pronunțată de Judecătoria Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 631/01.06.2010 a Curții de Apel C..

În ceea ce-l privește pe inculpatul T. T. D., prima instanță, de asemenea, nu a reținut în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu întrucît, ca și la inculpatul S. N., părțile vătămate în majoritatea lor au declarat că nu îl cunosc pe acesta sau îl cunosc doar din vedere.

Partea vătămată D. C. a declarat că atunci cînd era intens amenințat de către inculpatul E. C., printre „vizitele” pe care acesta i le-a făcut lui sau familiei sale, a existat o împrejurare în care inculpatul i-a propus părții vătămate să se întîlnească în scopul discutării restituirii pretinsei datorii la un local de pe raza Municipiului Slatina.

La aceeași masă cu ei s-a așejat inculpatul T. T. D. care i-a fost prezentat părții vătămate de către E. C. ca fiind „unul dintre cumnații Janei”, J. fiind inculpata R. E..

Prezența inculpatului T. T. D. i-a creat părții vătămate o puternică stare de temere întrucît, „frații Janei” erau persoanele cu care E. amenința toate părțile vătămate spunîndu-le că în cazul nerestituirii pretinselor datorii, aceștia îi vor omorî, le vor răpi soțiile sau vor fi violenți cu copii lor.

De asemenea, prezența inculpatului T. T. D. la ”vizitele „ pline de amenințări ale lui E. C. a fost relatată și de părțile vătămate T. M., T. F., C. Ș. și C. C., precum și de martorii audiați cu privire la faptele grupului infracțional îndreptate împotriva acestor părți vătămate.

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul T. T. D., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată atît din punct devedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, T. T. D. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C. chiar de la începutul subsitenței acestui grup, participînd la acvtivitățile grupului chiar într-un mod violent.

În concret, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora dar și conduita procesuală nesinceră a inculpatului și persistența acestuia într-un comportament infracțional care este dovedită de antecedența penală descrisă în cuprinsul fișei de cazier judiciar și în referatul emis de Judecătoria Slatina.

În favoarea inculpatului au fost reținute totuși circumstanțele atenuanute prev. de art. 74 alin. 2 C.p., (în principal aportul redus la activitatea grupului infracțional organizat, faptul că este singurul întreținător al unei familii cu patru copii minori, mama copiilor având o stare precară a sănătății) cărora le-a dat eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.

Observând fișa de cazier judiciar(fila 194 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, prima instanță a constatat că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr._.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitiva prin decizia penală nr. 651/27.06.2005

Pentru aceste considerente, în baza art. 86⁴ Cod penal raportat la art. 83 Cod penal a revocat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse la care au fost adăugate pedepsele nou aplicate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M. A., prezența acestuia alături de inculpatul E. C. și ceilalți membri ai grupului infracțional a fost descrisă în mod constant atît în faza de urmărire penală cît și în cea de cercetare judecătorească, de către părțile vătămate T. M. și T. F. ,precum și de martorii audiați cu privire la faptele săvîrșite împotriva acestora ( R. F., Ciogan M., M. V.).

Celelalte părți vătămate și ceilalți martori nu l-au văzut niciodată pe inculpatul M. A. în prezența inculpatului E. C..

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul M. A., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judrecată atît din punct devedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, M. A. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C., aderînd la acest grup chiar de la începutul subsitenței sale participînd la activitățile grupului chiar într-un mod violent.

Pentru aceste considerente prima instanță a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpatului M. A., constând în aceea că l-a sprijinit, în mod constant, pe inculpatul E. C. și ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat în recuperarea unor sume de bani împrumutate sau nedatorate, prin recurgerea la fapte de santaj și amenințări la adresa părților vătămate T. M. S., T. F. și a martorilor M. V. și Ciogan M., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup și șantaj, fapte prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

Constatând că faptele există și că au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

Observând fișa de cazier judiciar (fila 183 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Rm. V., în ceea ce-l privește pe acest inculpat, prima instanță a constatat că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Rm. V. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009.

Pentru aceste considerente, în baza art. 86⁵ Cod penal raportat la art. 85 Cod penal a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 213/08.04.2009 pronunțată de Judecătoria Rm. V. în dosarul nr._, definitiva prin decizia penală nr.174/A/28.10.2009 a Tribunalului V..

Referitor la inculpatul S. M. C., din probatoriu cauzei s-a reținut că a participat la activitățile grupului infracțional așa cum acestea au fost descrise anterior doar în perioada 2007 – 2008, respectiv a acționat alături de E. C. și alte persoane împotriva părților vătămate T. M. S. și C. C. așa cum aceste părți au relatat în fața instanței de judecată.

Toate celelalte fapte descrise în conținutul actului de sesizare al instanței, s-a reținut că sunt infirmate de declarațiile luate nemijlocit de către instanță atît părților vătămate cît și martorilor audiați în cauză.

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul S. M. C., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judrecată atît din punct devedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, S. M. C. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C., aderînd la acest grup și participînd la activitățile grupului într-o măsură redusă în perioadele în care se afla în țară.

În concret, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora dar și conduita procesuală nesinceră a inculpatului. În favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțele atenuanute prev. de art. 74 alin. 2 C.p., ( în principal aportul redus la activitatea grupului infracțional organizat, faptul că este singurul întreținător al unei familii cu doi copii minori, un frate și mama care sunt încadrați în grad de handicap având nevoie de însoțitor) cărora le va da eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.

Avand în vedere aceste argumente în baza art 345 alin 2 c.p.p. prima instanță a dispus condamnarea inculpatului S. M. C. pentru fiecare fapta în parte urmand ca în baza art 33 și 34 c.p. acesta sa execute pedeapsa cea mai grea.

Potrivit disp art 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta în interzicerea drepturilor prev de art 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a teza a doua - c din momentul în care hotararea de condamnare a ramas definitiva și pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

Astfel în baza art 71 c.p. au fost interzise inculpatului drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II și lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO și cauza S. și Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.

În ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate s-a apreciat ca scopul sanctionator și preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Avind în vedere ca inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsa rezultată din concurs mai mică de trei ani inchisoare iar acesta nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, exceptind cazul când condamnarea intra în vreunul din cazurile prev de art 38 c.p., scopul pedepsei putind fi atins chiar fara executarea acesteia, prima instanță a constatat ca sunt indeplinite conditiile prev de art 86 ind. 1 c.p. S-a reținut că nu este lipsit de importanță nici faptul că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză, ceea ce duce la presupunerea că prevenția a putut avea și un puternic rol educativ. În baza acestor prevederi legale s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei fixind conform art 86² c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care s-a adăugat durata pedepsei ce a fost aplicata.

Urmare aplicării unei pedepse cu închisoare având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere, în temeiul art. 350 alin. 3 lit. b Cod de procedură penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S. M. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 125/18.01.2011.

În legătură cu faptele inculpatului A. A., conform tuturor declarațiilor luate nemijlocit părților vătămate și martorilor de către instanța de judecată, s-a reținut că acesta a participat în mai multe rînduri la faptele îndreptate de grupul infracțional doar împotriva părților vătămate teodorescu M. S.,T. F. și M. M. E. în condițiile relatate pe larg anterior.

Astfel cum au fost descrise faptele săvîrșite de inculpatul A. A., s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judrecată atît din punct devedere al laturii subiective a acestor infracțiuni cît și din punct de vedere ale laturei obiective.

Așa cum s-a arătat mai sus, A. A. a colaborat cu inițiatorul grupului infracțional organizat, inculpatul E. C., aderînd la acest grup și participînd la activitățile grupului într-o măsură redusaă în perioadele în care se afla în țară.

În concret, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), insistența inculpatului în săvârșirea în timp a faptelor deduse judecății, scopul urmărit de acesta în cazul fiecăreia dintre fapte consecințele deosebit de grave ale acestora dar și conduita procesuală nesinceră a inculpatului și persistența acestuia într-un comportament infracțional care este dovedită de antecedența penală descrisă în cuprinsul fișei de cazier judiciar și în referatul emis de Judecătoria Slatina.

În favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțele atenuanute prev. de art. 74 alin. 2 C.p., (respectiv principal aportul redus la activitatea grupului infracțional organizat,) cărora le va da eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.

Observând fișa de cazier judiciar (fila 184 din vol. X al instanței) și referatul de la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Slatina, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, s-a constatat că faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie raportat la pedeapsa 3 ani închisoare aplicata prin s.p. nr. 2327/04.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._/215/2011.

Referitor la inculpata R. E. M., concubina inculpatului E. C., respectiv una dintre persoanele care alături de E. C. ,S. I. și M. V. au constituit inițial grupul infracțional, s-a reținut că aceasta a participat la toate faptele săvîșite împoptriva părților vătămate de către acest grup infracțional organizat.

Astfel, așa cum rezultă din probatoriul cauzei, ea era persoana care avea ca atribuții în cadrul grupului organizat atît ținerea evidenței calculelor, împrumuturilor cu dobînzi exorbitante acordate părților vătămate cît și faptul că tot ea era persoana care la datele scadente suna părțile vătămate să le indice locul și ora la care urmau să se întîlnească cu inculpatul E. C., adresîndu-le totodată părților vătămate amenințări cu violențe pentru cazul în care acestea nu ar fi plătit dobînda în ziua și la ora stabilite de către ea.

Conform declarațiilor părților vătămate, declarații date atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești, adeseori inculpata R. E. M. strategiei pusă la punct de inculpatul E. C., în situația în care părțile vătămate nu plăteau dobînzile calculate într-un mod aberant la datele scadente contacta telefonic aceste părți și le adresa amenințări cu violențe ce urmau să fie exercitate de „frații ei” asupra tuturor membrilor familiilor celor datornici.

Faptele astfel descrise, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 cod penal, toate cu aplic.art. 41 alin. 2 cod penal și 33 C.p.

Atît latura subiectivă a infracțiunilor pentru care a fost acuzat această inculpată, precum și latura obiectivă se regăsesc întrunite în faptele săvîrșite de inculpata R. E. M., așa cum ele au fost descrise mai sus.

Constatând că faptele pentru care a fost trimisă în judecată există și că au fost săvârșite de inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege în condițiile art. 345 alin. 2 C.p.p., prima instanță a dispus condamnarea.

La individualizarea sancțiunilor ce au fost aplicate inculpatei au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege cât și toate celelalte date care particularizează atât faptele comise cât și persoana infractoarei.

În favoarea inculpatei au fost reținute circumstanțele atenuanute prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.p., (lipsa antecedentelor penale, faptul că pe parcursul procesului a născut un copil al cărui tată este inculpatul E. C.-arestat în prezenta cauză) cărora le va da eficiență în condițiile art. 76 Cod penal.

Avand în vedere aceste argumente în baza art 345 alin 2 c.p.p. prima instanță a dispus condamnarea inculpatei R. E. M. pentru fiecare fapta în parte urmand ca în baza art 33 și 34 c.p. aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea.

Astfel în baza art 71 c.p. au fost interzise inculpatei drepturile prev de art 64 alin 1 lit a teza II și lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO și cauza S. și Parcalab impotriva Romaniei, pe durata executarii pedepsei principale.

În ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate s-a apreciat ca scopul sanctionator și preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Avind în vedere ca inculpatei i-a fost aplicată o pedeapsa rezultată din concurs mai mică de trei ani inchisoare iar aceasta nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an și nu în ultimul rând interesul superior al minorului acestei inculpate, copil care are sub un an, prima insanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia și constata ca sunt indeplinite conditiile prev de art 86¹ c.p.

În baza acestor prevederi legale s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei fixind conform art 86² c.p. termen de incercare pe o durata de 2 ani la care s-a adăugat durata pedepsei ce a fost aplicata.

S-a apreciat că vinovatia inculpaților sub forma intenției directe a fost probata cu: proces-verbal de sesizare din oficiu (vol.II, filele 1-3); plângerile și declarațiile părților vătămate; declarații de martor ; autorizații pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon, înregistrări audio-video în mediul ambiental (vol. V și VI d.u.p.); procese-verbale de percheziții domiciliare (vol. XI și XII d.u.p.); comunicare Secret Service, privind transferuri monetare realizate prin serviciul Western Union (vol. XIII filele 97-173 d.u.p.); declarațiile inculpaților ; înscrisuri olografe intitulate „Chitanțe” întocmite de inculpatul E. C. și persoanele vătămate (vol. II, III, IV d.u.p.); contracte de vânzare-cumpărare și conracte de împrumut autentificate (vol. II, III, IV d.u.p.); rapoarte de expertiză balistică (vol. XI, XIId.u.p.); registrele cu însemnări personale aparținând inculpaților E. constantin și R. E. M., privind sumele de bani împrumutate la diverse persoane fizice și modul de calcul al dobânzilor (vol. IX, X d.u.p.).

În ceea ce-i privește pe ceilalți inculpați, prima instanță a apreciat că situația de fapt reținută în rechizitoriu, este total contrazisă de declarațiile părților vătămate și ale martorilor audiați în cauză în fața instanței de judecată.

Chiar și în faza de urmărire penală, în discordanță cu cele reținute în rechizitoriu, martorii și părțile vătămate astfel cum au fost audiate, nu au descris în ce a constat concret activitatea infracțională a acestor inculpați.

Că așa stau lucrurile este dovadă faptul că audiați fiind în instanță, în condiții de contradictorialitate, părțile vătămate și martorii nu au putut face arfirmații concrete privind activitatea infracțională a acestora.

Mai mult decît atît în fața instanței aceștia participanți în proces au spus ori că nu îi cunosc deloc pe inculpați pentru că nu i-au văzut pînă la acest proces, ori că îi cunosc din împrejurări ce nu au legătură cu prezenta cauză, neparticipînd în nici un mod la faptele săvîrșite de grupul infracțional, situație de fapt ce va fi dezvoltată în cele ce urmează.

Astfel, în legătură cu recunoașterea făcută de către părțile vătămate după planșe foto, deși la urmărirea penală atît acestea cît și martorii au indicat pe unii dintre inculpați, nici la urmărirea penală (în declarațiile olografe) și cu atît mai puțin în fața instanței de judecată, nu au declarat că persoanele pe care le-au indicat ca și cunoscîndu-le ar fi participat la activitatea infracțională a grupului.

Instanța de judecată a insistat la audierea părților vătămate și a martorilor asupra neconcordanțelor ivite între cele susținute în fața instanței de judecată și cele consemnate la urmărirea penală și se poate observa cu ușurință faptul că toți au declarat că la recunoașterea după planșele foto, ei nu au afirmat că-i cunosc pe inculpații V. M., B. G. G., Pața C. L. G., S. M., D. Ș. M., M. M., M. E. și C. I. C. din împrejurări care au legătură cu prezenta cauză.

De altfel, recunoașterea după planșe foto în condițiile în care părțile vătămate susțin că unora dintre inculpați le cunosc doar poreclele, dar atunci cînd dau declarații în faza de urmărire penală îi indică cu nume poreclă și CNP, nu poate fi considerată o probă ce nu poate fi răsturnată, cel puțin CNP-ul fiind o modalitate de identificare a persoanei pe care părțile vătămate nu aveau cum să o cunoască.

Prima instanță a apreciat că toate acestea constituie carențe ale urmăririi penale în sensul stabilirii și probării situației de fapt reale și a vinovăției tuturor inculpaților.

S-a mai arătat că, deși în faza de urmărire au fost audiați doi martori cu identitate protejată, în fața instanței de judecată nu a fost prezentat decît unul dintre acești martori, respectiv martorul audiat sub numele A. D. din declarația căruia se poate observa cu ușurință că nu-i cunoștea în realitate decît pe foarte puțini dintre inculpații aflați în sala de judecată, (toți inculpații fiind prezenți în sala de judecată), deși instanța a depus toate diligențele în acest sens, dîndu-i timp martorului să identifice persoanele care îi erau prezentate și chiar punînd pe rînd fiecare inculpat în fața camerei de luat vederi. Nici în această situație, martorul cu identitate protejată nu a putut identifica persoanele, ba mai mult, chiar încurcîndu-i între ei, fiind vizibil faptul că în realitate în legătură cu opt dintre inculpați nu cunoștea decît numele, nume însă pe care nu îl putea atribui persoanelor cînd acestea erau prezentate pe rînd.

În ceea ce-l privește pe cel de-al doilea martor cu identitate protejată, s-a arătat că acesta nici nu a mai fost prezentat în instanță, deși s-a acordat termen în acest sens iar aprecieri de genul „inculpatul Pața C. era cunoscut pe plan local ca un apropiat al lui E.” nu au suport probator în cauză și de altfel nu sunt printre constatările care se pot regăsi în cuprinsul unei hotărîri judecătorești.

În continuare, prima instanță a avut în vedere, referitor și la acești inculpați, doar situația de fapt ce rezultă din materialul probator al cauzei, în special din probele administrate nemijlocit și în condiții de contradictorialitate în fața instanței de judecată.

Astfel, referitor la inculpatul M. M., doar partea vătămată M. E. și partea vătămată T. M., precum și martorul R. F., spun că acesta făcea parte din grupul de persoane care la însoțit pe E. în anumite ocazii cînd acest din urmă inculapt devenea violent.

Din declarația părții vătămate M. M. E. dată în fața instanței de judecată, s-a reținut că în iunie sau iulie 2009, inculpatul M. M. a venit împreună cu S. N., E. C., A. A. și încă o persoană neidentificată la domiciliul din Osica al părții vătămate. Atunci cînd inculpatul E. C. a început să fie agresiv cu partea vătămată, inculpatul M. M. s-a interpus între cei doi ajungînd la finalul incidentului chiar să se certe cu E. C..

Din cuprinsul declarației părții vătămate se poate trage concluzia că în acea împrejurare M. M. a realizat scopul venirii sale la Osica deabia cînd inculpatul E. C. a început să devină violent, inculpatul M. M. fiind astfel cel care i-a asigurat integritatea fizică părții vătămate.

Referitor la faptele despre care se spune că au fost săvîrșite împotriva părții vătămate T. M. S., din cuprinsul declarațiilor s-a reținut că M. M. este persoana care ar fi condus unul dintre autoturismele cu care venea grupul infracțional organizat, ori din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că acest inculpat nu poseda permis de conducere.

Din depozițiile tuturor celorlalte părți vătămate, s-a reținut de asemenea că acestea nu îl cunosc pe inculpatul M. M..

Astfel, partea vătămată C. D. a susținut că M. M. este printre inculpații pe care nu i-a văzut nicodată.

Aceeași este situația și cu părțile vătămate T. D., B. E., B. A., T. G., T. L., D. M. C., D. V., D. V. G., Șușanu I., M. M., B. Roemo, P. E., M. F., C. C., Z. F. R., C. Ș., V. G. C., V. C., Șușanu E., precum și martorii audiați cu privire la faptele săvîrșite împotriva acestor părți vătămate.

Pentru considerentele expuse mai sus, prima instanță a apreciat că referitor la acest inculpat în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct.2 lit. a cod de procedură penală, rap.la art. 10 alin. 1 lit. d cod de procedură penală.

Având în vedere soluția de achitare a inculpatului ce s-a pronunțat în cauză, s-a apreciat că nu mai există temeiuri de fapt și de drept pentru care ar subzista un control judiciar al inculpatului, motiv pentru care a dispus încetarea stării de libertate provizorie, conform dispozitivului.

Pentru aceste argumente, s-a constatat că în cauză nu mai subzistă nici o măsură preventivă și nici o limitare a drepturilor inculpatului M. M. și a tuturor inculpaților ce urmează a fi achitați conform dispozitivului prezentei.

Referitor la inculpatul D. S., s-a reținut că probatoriul cauzei din faza de cercetare judecătorească este în contradicție totală cu situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.

Astfel, din înscrisurile aflate la dosar ( filele 100-213 vol. I instanță de fond; filele 155-162 vol. IV instanță de fond; filele 347-353 vol. V instanță de fond; filele 287-291 vol. IX instanță de fond; fila 26 vol. XIV instanță de fond), înscrisuri ce emană de la instituții sau societăți italiene, s-a reținut faptul că acesta s-a aflat în Italia în perioada despre care este acuzatcă l-ar fi însoțit pe inculpatul E. C. în domiciliile victimelor sau la întâlnirile cu acesta. Din aceleași înscrisuri rezultă faptul că D. S. era în Italia administratorul și asociatul unei societăți comerciale destul de prospere, care efectua lucrări de construcții, fiind și unicul distribuitor în România al produselor materiale de construcții al unui producător societate italiană. Din contractele și facturile depuse la dosar rezultă faptul că societatea inculpatului D. Ș. avea în medie 12 muncitori angajați, primind lucrări a căror contravaloare se ridica de la 50.000 euro până la 262.000 euro, sume la care plătea impozit statului italian. Societatea a intrat în faliment după arestarea preventivă a inculpatului în prezenta cauză.

Deși în rechizitoriu nu este specificat nimic în legătură cu următoarele aspecte, din declarațiile părții vătămate D. V., parte vătămată cu privire la care activitatea grupului infracțional organizat condus de E. C. a fost foarte intensă, rezultă faptul că în primăvara anului 2010 aceasta l-a cunoscut pe inculpatul D. Ș., căruia, după ce a dobândit încredere în el, i-a destăinuit situația grea în care se află raportat la amenințările lui E. C.. Inculpatul D. Ș., pentru a-l ajuta pe D. V. l-a luat în Italia. În acea perioadă D. i-a spus lui D. faptul că nu-l cunoaște pe E., însă este dispus să ajute partea vătămată. Acesta este și motivul pentru care, după întoarcerea în țară, în vara anului 2010, la insistențele părții vătămate a însoțit-o pe aceasta la două dintre întâlnirile cu E. C., care la rândul său era însoțit de către inculpații S. I. și M. V.. La una dintre cele două întâlniri D. V. a fost agresat fizic de către inculpatul E. C. și amenințat să nu mai vină cu „țiganii”, respectiv cu inculpații D. Ș. și T. T. D.. De asemenea, pentru a-l ajuta pe D. V. în temporizarea acțiunilor lui E., D. Ș. l-a împrumutat cu o sumă de bani.

Partea vătămată T. D. a declarat în fața instanței de judecată faptul că îl cunoaște pe inculpatul D. Ș. de la fiica sa, T. M. cu care acesta s-a aflat în relații de prietenie însă inculpatul nu a venit niciodată la ea cu E. C., sau în legătură cu banii pretinși de E. C..

Singurele părți vătămate care vorbesc despre inculpatul D. Ș. pe care l-au întâlnit în prezența lui E. C. sunt soții T., care, arătând că știu care este autoturismul acestui inculpat întrucât sunt vecini de cartier, au susținut în faza de urmărire penală faptul că D. Ș. a venit la o întâlnire într-o mașină marca Peugeot cu nr. de înmatriculare OT..MIS sau MYS în iulie 2009. Din înscrisurile depuse la dosar și din declarațiile martorilor rezultă faptul că acesta a fost plecat în Italia de la începutul lunii iunie 2009, iar la sfârșitul aceleiași luni, respectiv începutul lunii iulie, a fost implicat în Italia într-un grav accident rutier care a indisponibilizat total autoturismul. Pentru acest motiv, inculpatul D. Ș. s-a întors în România cu avionul, fiind luat în primele zile ale lunii august de la aeroport de către martorul O. L., folosind în țară un autoturism marca Audi A6 de culoare neagră împrumutat de martorul Gonullu D.. Conform declarațiilor martorului O. L. autoturismul a fost trimis din Italia în România pe platformă, fiind preluat de martor în luna octombrie 2009 și păstrat de către acesta până în aprilie 2010 când, tot pe platformă, la dus la o unitate specializată pentru a fi reparat. La acest atelier a stat până în mai 2010 când D. Ș. a achitat contravaloarea reparațiilor.

Această situație de fapt, s-a reținut că este susținută și prin declarația numitului Alfiero Piraccini, persoană aflată în relații comerciale în Italia cu inculpatul D. Ș., care arată faptul că D. s-a întors din România pe data de 15 iunie 2009 după care au urmat „ zile de lucru intens pentru a vedea și organiza aproximativ 8 șantiere din nordul Italiei. Lucrarea obținută era de aproximativ 350.000 euro, o mare lucrare, apoi să vorbim cu clienții că firma RSC a fost cedată unui cetățean român (o a doua societate preluată de inculpatul D. Ș.) și că puteau fi liniștiți în ceea ce privește activitatea, organizarea furnizării „. Inculpatul D. angaja muncitori din România pentru lucrările acestei noi societăți. Conform aceleiași declarații, datorită bunei activități din 2009, în ianuarie 2010 inculpatul D. „ a achiziționat o altă societate de acoperișuri industriale care avea o licență specială pentru mistuirea azbestului, COVERIGN SISTEM SRL, care avea multe lucrări în desfășurare pentru anul 2010.

Același colaborator a arătat și faptul că în iulie 2009 avea o întâlnire stabilită la un notar în C. cu D. Ș. în să acesta nu a mai ajuns întrucât pe drum el și soția sa au avut un grav accident de circulație, inculpatul fiind ulterior internat în spital, fapt confirmat și de înscrisurile medicale depuse de către inculpat la dosarul cauzei.

După depunerea înscrisurilor respective, în fața instanței de judecată părțile vătămate T. au susținut că din eroare au specificat faptul că s-au întâlnit cu D. în iulie 2009 acesta conducând autoturismul ce face obiectul discuției anterioare, în realitate incidentul având loc în iunie 2008. Din probatoriul cauzei rezultă faptul că inculpatul D. Ș. a cumpărat acest autoturism în martie 2009, astfel încât nu avea cum să se afle la volanul său cu aproximativ un an înainte.

De altfel, susținerile acestor părți vătămate în legătură cu inculpatul D. Ș., ca și în legătură cu alți inculpați, s-a reținut că sunt contrazise de întreg probatoriul cauzei.

Toate celelalte 25 de părți vătămate și toți ceilalți martori au declarat că nu îl cunosc pe acest inculpat, sau că îl cunosc din vedere însă nu l-au văzut niciodată împreună cu inculpatul E. C. ori cu ceilalți inculpați, cu excepția lui T. T. D. despre care a spus că îi este o cunoștință veche.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 138 din Legea nr.295/2004, rap. la art.279 din Codul penal, respectiv aceea de efectuarea fără drept a operațiunilor cu arme și muniții, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, din probatoriul cauzei s-a reținut că apartamentul situat în Slatina pe . locuia temporar inculpatul D. Ș. aparține surorii sale, numita M. I. C. care se află în relație de concubinaj cu martorul Santo Gualandris, care nu s-a putut prezenta în cauză în vederea audierii. Din declarația acestuia aflată la fila 213 din vol. I al instanței rezultă că în apartamentul persoanei cu care conviețuiește, respectiv sora inculpatului „are muniție de vânătoare în propria locuință și echipament de vânătoare” care sunt folosite de el periodic, în timpul partidelor de vânătoare din lunile octombrie și decembrie pe fondurile de vânătoare aferente orașului Slatina, având în acest sens permis de vânătoare. Anexat acestei declarații se află și copie a autorizației port-armă eliberată de Chestura din Bergamo.

Astfel, prima instanță a apreciat că inculpatul, care era musafir în locuința surorii și a cumnatului său nu a încălcat nici un fel de obligații legale referitoare la regimul armelor și munițiilor.

În aceste condiții, s-a reținut că este puțin probabil ca inculpatul D. Ș., se pare antreprenor în ascensiune economică în Italia, în scurtele perioade în care se întorcea în țară, perioade ce nu concordă cu cele din actul de sesizare a instanței, să fi acceptat sume derizorii de la inculpatul E. C. pentru a-l însoți pe acesta și alte persoane să amenințe și să șantajeze părțile vătămate din cauză.

Aceasta fiind situația de fapt, s-a apreciat că cele reținute în rechizitoriu, nu doar că nu sunt probate ci sunt contrazise de materialul probator din faza de cercetare judecătorească.

Pentru considerentele expuse mai sus, prima instanță a apreciat referitor la acest inculpat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct.2 lit. a cod de procedură penală, rap.la art. 10 alin. 1 lit. d cod de procedură penală.

Având în vedere soluția de achitare a inculpatului ce s-a pronunțat în cauză, pentru considerentele expuse anterior, s-a apreciat că nu mai există temeiuri de fapt și de drept pentru care ar subzista un control judiciar al inculpatului, motiv pentru care va dispune încetarea stării de libertate provizorie, conform dispozitivului.

În ceea ce-i privește pe inculpații B. G. G. și M. E. în fața instanței de judecată toate părțile vătămate au declarat faptul că nu i-au văzut niciodată însoțindu-l pe inculpatul E. C. sau venind la ele în legătură cu împrumuturile luate de la acest inculpat.

Partea vătămată Z. F. R. a declarat în instanță faptul că îl cunoaște pe inculpatul B. G. ca fiind un client obișnuit al barului pe care ea îl administra la un moment dat și nu din „vizitele „ pe care i le făcea E. C., pe M. E. nevăzându-l niciodată până la acest proces

Partea vătămată M. M. F. a arătat că îl cunoaște pe inculpatul B. G. doar în calitate de consătean.

Partea vătămată C. C. a declarat că inculpatul B. obișnuia să vină în vizită la niște vecini de-ai săi, iar într-una dintre „vizitele” făcute de E. l-a văzut pe inculpat la scara blocului său, însă nu a afirmat nici un moment că acesta era cu persoanele aflate la ușă. Partea vătămată C. Ș. a declarat că nu îl cunoaște.

Părțile vătămate B. R. C., M. M. E., D. V. și C. Ș. au declarat în fața instanței de judecată, la întrebările exprese ale acesteia, faptul că pe inculpatul M. E. îl cunosc din vedere, datorită faptului că acest inculpat s-a ocupat într-o perioadă cu taximetria clandestină.

Până și părțile vătămate T., părți vătămate care datorită comportamentului și declarațiilor lor nu pot fi bănuite că ar încerca să favorizeze vreun inculpat, au declarat că, printre alți inculpați, nici pe B. G. G. și nici pe M. E. nu i-au văzut niciodată în prezența lui E. C. și nici nu au fost amenințați, neavând nici măcar o discuție cu aceștia în legătură cu sumele solicitate de E. C..

Toate celelalte părți vătămate au declarat că nu i-au văzut niciodată până la proces pe inculpații B. G. G. și M. E.. Nu este lipsit de importanță faptul că pe unele planșe foto după care s-a făcut recunoașterea inculpaților, fotografia lui B. nici nu se află.

Pentru considerentele expuse mai sus, prima instanță a apreciat că și în cazul acestor inculpați în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct.2 lit. a cod de procedură penală, rap.la art. 10 alin. 1 lit. d cod de procedură penală.

Având în vedere soluția de achitare a inculpaților ce s-a pronunțat în cauză, pentru considerentele expuse anterior, prima instanță a apreciat că nu mai există temeiuri de fapt și de drept pentru care ar subzista un control judiciar al inculpaților, motiv pentru care va dispune încetarea stării de libertate provizorie, conform dispozitivului.

Referitor la inculpatul S. M., prima instanță a reținut că a fost acuzat prin actul de sesizare al instanței că l-ar fi însoțit pe inculpatul E. C. de-alungul timpului la mai multe „vizite” pe care le făcea părților vătămate T. D., C. Ș., C. C., D. V., T. F.,T. M., pentru recuperarea sumelor de bani pretinse de E..

La majoritatea faptelor reținute prin rechizitoriu se poate observa consemnat faptul că „din planșele foto partea vătămată îi mai recunoaște și pe numiții …, S. M., zis S. CNP…”.

În declarația dată de partea vătămată T. D. în fața instanței de judecată la întrebarea expresă a instanței aceasta a susținut că în legătură cu împrumuturile acordate de E. C. nu îl cunoaște decît pe acest inculpat și pe inculpații S. I. și M. V..

Partea vătămată C. Ș. arată că nu a avut niciodată de-a face cu inculpatul Stroiculescu M. în legătură cu împrumuturile contactate de la Enahce,acesta făcînd parte dintre inculpații pe care partea vătămată îi cunoaște doar din vedere.

Partea vătămată D. V., a declarat că „pe inculpatul Stociulescu M. l-am văzut o singură dată în oraș și în niciun caz în legătură cu probleme pe care le aveam cu E.”.

Singurele părți vătămate care susțin că inculpatul S. M. l-a însoțit pe E. la domiciliile lor, sunt părțile vătămate T. F. și T. M. în anii 2008 – 2009.

Din declarația părții vătămate V. G. C. rezultă faptul că la data de 29.06.2008 această parte vătămată avea întîlnirte cu inculpatul E. C. la Terasa „PIZZA ROYAL”.

La acea terasă V. C. s-a întîlnit întîmplător cu inculpatul S. M. care era însoțit de fiul său în vîrstă de 4 ani.

Pentru că partea vătămată și inculpatul S. se cunoșteau de foparte mulți ani, iar E. C. încă nu sosise pe terasă, partea vătămată i-a povestit lui S. M. situația grea în care se află și că este foarte speriat de E. C..

În acel moment, E. a ieșit pe terasă și i-a adresat injurii lui V. ,iar inculpatul S. M. a intervenit și i-a spus lui E. Constantiun să o lase în pace pe poartea vătămată întrucît din spusele acesteia știe că i-a dat destui bani.

E. C. i-a spus să nu se bage în treburile lui și l-a făcut țigan pe S. care l-a scuipat pe E..

În acel moment E. a mers la o altă masă și a luat un spray lacrimogen pe care l-a pulverizat în direcția inculpatului S. și a fiului acestuia.

Ca urmare a acestei agresiuni, atît inculpatul E. C., cît și inculpatul S. M. s-au adresat cu plîngeri organelor judiciare, iar copilul lui S. M. a avut nevoie de internare.

Din acest incident, rezultă faptul că S. M. nu era implicat în „treburile lui E. Con stantin”,iar din iunie 2008, între acești doi inculpați au existat chiar relații de dujmănie materializate în plîngeri penale.

Această situație de fapt, s-a reținut că nu este susținută doar de declarația părții vătămate V. ci și de declarațiile celor doi inculpați precum și ale inculpaților Pața și V. care la un moment dat au ajuns pe terasă.

Așa cum s-a arătat mai sus, susținerile din rechizitoriu sunt contrazise și de declarațiile celorlalte părți vătămate.

Având în vedere soluția de achitare a inculpatului ce s-a pronunțat în cauză, pentru considerentele expuse anterior, s-a apreciat că nu mai există temeiuri de fapt și de drept pentru care ar subzista un control judiciar al inculpatului, motiv pentru care s-a dispus încetarea stării de libertate provizorie, conform dispozitivului.

Inculpatul C. I. C. a fost acuzat prin rechizitoriu pentru faptul că împreună cu E. C. ar fi pus la cale o strategie în sensul de a convinge pe părțile vătămate T. F., T. M. S. și D. V. să achite către inculpatul E. sumele solicitate de acesta, săvârșind astfel infracțiunea de complicitate la șantaj.

În fața instanței de judecată în condiții de contradictorialitate părțile vătămate T. F. și T. S. au arătat că sunt prieteni cu inculpatul C. și nu l-au văzut niciodată pe acesta în prezența inculpatului E. C. și nu au purtat cu C. nicio discuție cu privire la banii solicitați de E. C..

Atunci cînd partea vătămată D. V. a fost întrebată dacă are cunoștință de conținutul interceptării convorbirilor telefonice purtate de C. cu E., a spus nu doar că are cunoștință și că acestea erau în realitate urmare a unui plan pus la punct împreună cu prietanul său inculpatul C. I. N. pentru a temporiza reacțiile violente, telefoanele și amenințările pe care i le adresa inculpatul E. C. părții vătămate.

Astfel, prima instanță a apreciat că nu poate fi reținută în sarcina acestui inculpat infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, avînd în vedere situația de fapt reținută de către instanță în baza probatoriului.

În ceea ce-l privește pe inculpatul V. M. în contradicție cu cele reținute în rechizuitoriu, prima instanță a constatat că niciuna dintre părțile vătămate nu l-a văzut pe acesta în prezența lui E. și nici nu a primit amenințări de la acest inculpat.

Pînă și partea vătămată T. M. a susținut că a declarat altfel în fața organelor de urmărire penală, întrucît fotografia care i-a fost arătată nu semăna cu inculpatul pe care l-a văzut cu ocazia venirii în sala de judecată, iar inculpatul E. C. care sepărea cu cunoștințele sale în rîndul organelor judiciare, uneori striga la o persoană care îl însoțea, dar care nu este inculpatul V. M., „Vețene hai să mergem”.

Mai mult decît atît, partea vătămată V. G. C. care era o cunoștință a inculpatului V. M. a declarat că acest inculpat l-a sfătuit în nenumărate rînduri (ca urmare a povestirii de către partea vătămată a situației grele în care se afla) să se adreseze organelor judiciare pentru a face plîngere întrucît este nedrept și nelegal ce i se întîmplă, iar o plîngere penală ar fi singura soluție posibilă.

În ceea ce privește infracțiunea prev de art. 139 din Legea nr.295/2004 rap. la art. 279 din Codul penal, prima instanță a reținut că această faptă a fost săvârșită și recunoscută de către inculpat. La sanctionarea inculpatului pentru fapta sa prima instanță a avut în vedere circumstante reale cu privire la actiunile inculpatului precum și circumstantele referitoare la persoana acestuia.

De aceea s-a ținut cont de împrejurarea dovedită cu martoriul M. D. D. în sensul că, în ziua anterioară cei doi au fost la vânătoare, după care inculpatul V. M. a intrat la programul de lucru. Conform declarațiilor martorului, persoană care cumpărase muniția, aceasta a rămas în bagajul inculpatului. V. M. a depus-o în fișetul său de la poliție, urmând ca ulterior să plece din nou la vânătoare. Instanța apreciază că un fișet încuiat din cadrul unei secții de poliție este un loc foarte singur unde nu are acces orice persoană, astfel încât scopul în sine al legii speciale privind regimul armelor și munițiilor nu este deturnat prin fapta inculpatului.

F. de aceste argumente și intrucat fapta în contextul și conditiile concrete ale comiterii sale a adus o atingere minima valorii sociale aparate de lege neprezentand gradul de pericol social al unei infractiuni, s-a reținut că aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ este de natura a indrepta conduita viitoare a inculpatului.

S-a reținut că aceeași este și situația inculpatului Pața C. L. G. despre care niciuna dintre părțile vătămate cu excepția părților vătămate T., nu au mai declarat în fața instanței de judecată că l-ar fi văzut însoțindu-l pe inculpatul E. C. la „vizitele” pe care acesta le făcea părților vătămate.

În rechizitoriu s-a susținut că faptele reținute în sarcina inculpatului Pața C. constînd în aceea că l-a sprijinit în mod constant pe inculpatul E. C. și ceilalți membri ai grupului infracțional organiazt în recuperarea unor sume de bani împrumutate sau nedatorate, prin recurgerea la fapte de șantaj și amenințări, la adresa părților vătămate T. M. S. ,T. F.,V. G. C., Z. F. R. și a părților părții vătămate T. F., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Din probatoriul cauzei s-a reținut faptul că Pața C. l-a cunoscut pe E. C. în anul 2008 cînd a avut probleme cu plata ratelor de leasing la mașina sa și a soției sale ,motiv pentru care contractul de leasing a fost cedat inculpatului E. C..

În urma confruntărilor făcute în faza de urmărire penală între inculpați, a rezultat faptul că singurii pe care îi cunoaștea Pața sunt V. M.- coleg de serviciu, și E. C. – cunoscut în condițâiile descrise mai sus.

Partea vătămată V. G. C. a arătat că în nenumăratele „vizite” pe care i le-a făcut inculpatul E. C., deși era însoțit de alte persoane, acesta nu a fost niciodată însoțit de către Pața C..

Niciodată Pața C. pe care îl cunoștea nu a fost văzut de această parte vătămaăt în prezența inculpatului E. C. și nu i-a adresat vreodată vreo amenințare în legătură cu problemele pe care le avea partea vătămată cu E. C..

Partea vătămată Z. F. R. a declarat în fața instanței de judecată în mod expres :”arăt că pe inculpații V., Pața, T. T. D., C. I., S. N., M. M., D. Ș.…… nu i-am văzut niciodată pînă la proces”.

Partea vătămată i-a indicat și pe inculpații pe care îi cunoștea în calitate de clienți ai barului pe care îl administra în perioada respectivă, iar inculpatul Pața nu se regăsește între aceștia.

Partea vătămată Z. F. R. a mai arătat și faptul că niciodată cînd mergea la poliție pentru a depune plîngeri împotriva lui E. nu i-a văzut pe inculpații Pața și V., iar de la mama și sora sa, audiate în calitate de martori în cauză, știe că nici acestea nu i-au văzut vreodată pe Pața și V. însoțindu-l pe E..

Mai mult decît atît, chiar și partea vătămată T. M. S. arată că pe inculpatul Pața C. care nu l-a amenințat niciodată și nu i-a adresat niciun fel de cuvînt jignitor în legătură cu împrumuturile de la E. l-a văzunt în compania acestui din urmă inculpat în două împrejurări din care a înțeles că se aflau împreună în legătură cu vînzarea-cumpărarea unei mașini.

Așa cum s-a arătat mai sus referirile din rechizitoriu în sensul că „inculpatul Pața C. …era cunoscut pe plan local ca un apropiat al inculpatului E. C.” nu au sport probator și în lipsa unor probe concrete în acest sens, nu pot fi reținute de instanța de judecată.

Toate celelalte 23 de părți vătămate au arătat că nu – l cunosc pe inculpatul Pața C., respectiv unele îl cunosc din vedere însă, nu l-au văzut niciodată în compania lui E..

În aceste condiții se poate aprecia faptul că inculpatul E. C. vehicula numele inculpaților Pața C. și V. M., care în momentul acela făceau parte din Detașamentul de Intervenție Rapidă al Poliției, așa cum vehicula și alte nume importante din oraș, respectiv ale unor polițiști din conducerea unor servicii, ale unor procurori și ale unor avocați, în vederea atingerii scopului său de a domina psihic pe părțile vătămate care erau astfel convinse de faptul că dacă s-ar adresa organelor judiciare nu ar putea să atragă asupra lui E. repercursiuni penale.

Pentru considerentele astfel expuse, prima instanță a apreciat că inculpatul Pața C. nu poate fi tras la răspundere penală în legătură cu niște fapte pe care nu le-a săvîrșit și a dispus achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit. a C.pr.pen. rap.la art. 10 alin. 1 lit. d C.pr.pen.

În ceea ce privește măsura de siguranță a confiscării speciale a arătat că în cauză au fost admise multe acțiuni civile prin care unii dintre inculpați au fost obligați la despăgubiri al căror cuantum total este o sumă destul de mare și a apreciat că majoritatea bunurile indisponibilizate, urmează să servească la acoperirea prejudiciului.

În ceea ce privește sechestrul asigurător instituit prin ordoananța procurorului din data de 4.02.2011, asupra „imobilelor situate în ., moștenite de inculpatul Enahe C.”, prima instanță a reținut că, în contradicție cu normele procesual penale, aceste bunuri nu sunt corect individualizate și nici nu fac parte dintre bunurile prevăzute de art. 118 C.pen. așa cum acesta a fost menționat anterior, nefiind nici bunuri folosite la infracțiune, nici rezultate în urma săvârșirii în urma infracțiunilor iar deținerea lor nu este interzisă de lege.

În cee ce privește sechestrului asigurător instituit prin ordonanțele procurorului din data de 17.09.2010 și 16.09.2010 a dispus ridicarea față de soluțiile de achitare pronunțate referitor la inculpații D. Ș. M. și Pața C..

Întrucât în cauză s-a dovedit că multe înscrisuri ce aveau efecte juridce au fost încheiate de părțile vătămate ca urmare a șantajului, violențelor și presiunii psihice exercitate de inculpatul E. C. și membri ai grupului infracțional organizat, în temeiul art.14 și 348 C.pr.pen. s-a dispus desființarea acestor înscrisuri conform dispozitivului.

În scopul restabilirii situației anterioare săvârșirii infracțiunii, avînd în vedere faptul că schimbarea acestei situații a rezultat în mod vădit din comiterea infracțiunilor săvârșite de inculpatul E. C. în dauna părților vătămate T. L. și T. G., instanța în baza art. 14 și 348, rap. la art. 170 C.pr.pen. a dispus desființarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 780/19.06.2008 de BNP M. C. și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.

În ceea ce privește acțiunile civile formulate de părțile vătămate Z. F. R., C. Ș., V. G. C., Șușeanu E., Șușeanu I., B. R. C., P. E., C. E., D. V., a constatat că sunt întemeiate, fiind admise cu respectarea principiului disponibilității.

Referitor la partea vătămată C. C. a reținut că s-a constituit parte civilă cu suma de 300 milioane lei Rol, din care suma de 150 milioane lei Rol reprezintă bani pe care familia sa i-a dat inculpatului E. C. ca dobândă, urmare șantajului, peste înțelegerea pe care o avuseseră, iar 150 milioane lei Rol reprezintă prejudiciul moral suferit ca urmare a faptelor violente săvârșite de către grupul infracțional organizat.

Din declarația dată de această parte civilă, a reținut faptul că împotriva sa grupul infracțional a acționat prin amenințări cu privire la viața soțului și a copiiilor săi, venind săptămânal la ușa locuinței sale.

De asemenea, din probatoriul cauzei a reținut că E. i-a amenințat și pe copiii săi, lucru pe care l-au făcut și inculpații R. A., M. V. și S. N..

Partea civilă a arătat faptul că a fost nevoită chiar să bată în cuie ferestrele locuinței în urma uneia dintre „vizitele” făcute de aceste persoane.

Pentru aceste considerente instanța nu a admis în totalitate acțiunea civilă, respingând-o sub aspectul despăgubirilor pentru prejudiciul material suferit ca urmare a faptului că acest prejudiciu va fi acoperit prin admiterea în totalitate a acțiunii civile a soțului său, partea civilă C. Ș., acțiune civilă care a avut același obiect, a admis în totalitate însă despăgubirile solicitate pentru prejudiciul moral suferit.

Referitor la acțiunea civilă alăturată procesului penal de către partea vătămată V. C., a fost admisă în parte pentru următoarele considerente:

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu contravaloarea sumei de 8.645 euro, sumă pe care i-a plătit-o inculpatului E. C. pentru faptul că fiul său, partea civilă V. G. C., a împrumutat bani de la acest inculpat.

Din declarația părții civile a reținut faptul că E. C. i-a solicitat 3.145 de euro sumă datorată de fiul său, V. C. convenind cu E. C. să ia împrumutul asupra sa.

Având în vedere faptul că aceasta era suma despre care partea civilă a fost de acord să o plătească, instanța nu a acordat această sumă ca despăgubiri, având în vedere și faptul că ea face parte din suma totală la care a fost obligat inculpatul către partea civilă V. G. C..

S-a reținut că aceeași este situația și cu privire la părțile vătămate constitutite părți civile T. F. și T. M. S..

Astfel, T. F. s-a constituit parte cuvilă în cauză cu suma de 250.000 euro, din care suma de 100.000 euro ar reprezenta bani restitutiți de ea și de soțul ei în plus peste împrumuturile și dobânzile convenite inițial cu inculpatul E. C. și 150.000 euro despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.

În ceea ce privește suma de 100.000 euro, s-a constatat că aceasta a fost dovedită cu probatoriul cauzei, motiv pentru care a fost obligat conform principiului disponibilității pe E. C. la plata contravalorii acestei sume doar către una din părțile civile, respectiv către T. M. S., ca urmare a faptului că ambele părți civile au cerut această sumă având aceeași caracteristică de despăgubiri pentru prejudiciul material suferit.

În ceea ce privește despăgubirile pentru prejudiciul moral suferit, au fost admise în parte și sub acest aspect acțiunile civile conform dispozitivului, raportat la relațiile pe care părțile civile le-au avut fiecare în parte cu inculpații.

Referitor la părțile vătămate T. L. și T. G., a reținut că s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 50.000 euro reprezentând daune morale, respectiv suma de 204.000 euro reprezentând contravaloarea unui teren vândut de către fiul lor, partea vătămată T. M. S..

Părțile civile au susținut că nu știu ce sumă a luat pe teren T. M. S., însă că știu faptul că banii obținuți i-ar fi folosit acesta pentru a-i da inculpatului E. C..

De asemenea, au solicitat desființarea contractului de vânzare cumpărare încheiat între ei și E. având ca obiect un apartament proprietatea lor.

Referitor la acest apartament, cererea a fost apreciată ca întemeiată, motiv pentru care conform celor arătate anterior s-a dispus desființarea acestui contract cu consecința revenirii apartamentuui în patrimoniul soților T. L. și T. G..

În ceea ce privește însă suma pe care ei o consideră ca fiind contravaloarea terenului menționat mai sus, s-a constatat că acest teren a fost vândut de partea civilă T. M. S. - fiul lor, iar conform celor arătate anterior acesta urmeză a fi despăgubit pentru toate sumele date inculpatului E. C., ca urmare a comportamentului infracțional al acestuia.

Pentru aceste considerente, au fost admisă doar în parte și aceste două acțiuni civile, acordând despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, conform dispozitivului.

Referitor la partea vătămată M. M. E. a reținut că s-a constituit parte civilă în cauză doar împotriva inculpatului E. C., cu suma de 350.000 lei Ron, din care suma de 100.000 lei Ron reprezintă despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a comportamentului violent al inculpatului E. C., ajutat fiind de grupul infracțional organizat și suma de 250.000 lei Ron reprezentând contravalaorea apartamentului pe care partea vătămată spune că l-a pierdut după ce i-a făcut o procură notarială inculpatului E. C., prin care îl împuternicea pe acesta să-i vândă apartamentul.

Din declarația acestei părți civile s-a reținut că apartamentul a fost vândut la licitație publică de Banca Transilvania, întrucât era ipotecat de partea civilă în favoarea unei alte persoane încă din anul 2007.

Din probatoriu s-a reținut că această persoană nu și-a achitat obligațiile către bancă, motivat de faptul că inculpatul E. i-ar fi arătat înscrisul emanat de la partea civilă.

Având în vedere faptul că acest apartament sau contravaloarea sa nu au fost însușite de către inculpatul E. C., iar partea vătănată nu s-a constituit parte civilă și cu alte sume de bani pentru vreun alt prejdiciu material suferit, instanța nu a acordat despăgubiri sub acest aspect.

Ca urmare a violențelor, amenințărilor și comportamentului abuziv la care a fost supusă partea civilă de către inculpatul E. C. și membri grupului infracțional, cu respectarea principiului disponibilității referitor la faptul că acțiunea civilă a fost îndreptată de partea vătămată numai împotriva inculpatului E. C., a fost obligat pe acest inculpat la o sumă cu titlul de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, apreciată de către instanță ca fiind în măsură să acopere acest prejudiciu.

S-a luat actde faptul că celelalte părți vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial O., inculpații A. A., E. C., S. I., R. A., S. N., M. V., T. T. I., M. A., R. E. M. și S. M. C., și părțile civile T. F., T. M. S., D. V. și T. G..

Prin motivele de apel formulate în scris de parchet au fost invocate critici de netemeinicie și nelegalitate.

În ceea ce privește criticile de netemeinicie s-a susținut că hotărârea instanței de fond este netemeinică întrucât în mod greșit s-a apreciat că se impune achitarea inculpaților S. M., B. G. G., M. E., M. M., V. M., Pața C., C. I. C. și D. Ș. M.. În susținerea acestei critici s-a invocat faptul că instanța de fond a interpretat în mod eronat probatoriul administrat în cauză, reținând pentru pronunțarea sentinței doar aspectele ce converg către nevinovăția inculpaților și care au rezultat exclusiv din probe administrate în fața instanței de judecată, prin lipsirea de eficiență în totalitate a dovezilor din cursul urmăririi penale, menținute de altfel în parte și în cursul cercetării judecătorești. În dezvoltarea motivele de apel au fost expuse mijloacele de probă care, în opinia parchetului, fac dovada comiterii de către inculpați, a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

S-a mai arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și în ceea ce privește pedepsele stabilite în sarcina tuturor inculpaților precum și modalitatea de executare a pedepselor referitor la inculpații R. M. E. și S. M. C..

În susținerea criticii de nelegalitate s-a arătat că motivarea soluției contrazice dispozitivul acesteia în ceea ce-i privește pe inculpații B. G. G., S. M., V. M. și Pața C. L. G. sub aspectul temeiului achitării.

Inculpatul E. C., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a arătat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit.a din Legea nr. 39/2003 deoarece din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că ceilalți inculpați direct sau indirect ar fi obținut vreun beneficiu financiar sau alt beneficiu material și nu s-a dovedit nici faptul că pretinsul grup ar fi avut o structură determinată sau roluri prestabilite, aspect care nu poate fi reținut nici în raport de soluția de achitare dispusă de prima instanță față de mulți dintre inculpați. În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., nu s-a făcut dovada că ar fi pătruns în domiciliile părților vătămate, înarmat sau împreună cu mai multe persoane, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultând că, și în situația în care s-ar fi deplasat la domiciliul vreunei client pe care-l împrumutase cu vreo sumă de bani, împreună cu vreo persoană, niciodată aceasta nu intra în domiciliul pretinselor părți vătămate. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 194 alin. 1 C.pen. a arătat că nu s-a făcut dovada că asupra părților vătămate s-ar fi exercitat acte de violență fizică, niciuna neputând prezenta un certificat medico-legal. Cu privire la infracțiunea de înșelăciune, s-a arătat că nici aceasta nu există atâta timp cât există înscrisuri private sau autentice, cu semnătura părților vătămate care i-au solicitat în nenumărate rânduri să le acorde sume de bani cu titlu de împrumut. Referitor la infracțiunea prev. de art. 211 C.pen. a arătat că nu s-a făcut dovada că ar fi sustras vreun bun folosind violența iar pentru infracțiunea prev. de art. 138 din Legea nr. 295/2000 rap. la art. 279 C.pen. au fost invocate argumentele prezentate în fața instanței de prim grad.

Inculpata R. E. M., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a arătat că, din probele administrate în cauză rezultă că nu s-a deplasat niciodată la domiciliul vreunei părți vătămate în perioada 2004-2010, l-a cunoscut pe inculpatul E. C. în anul 2006 și a intrat într-o relație de concubinaj cu acesta dar cu perioade mari de despărțire în fapt, contribuția care s-a reținut în sarcina sa fiind doar aceea că a ținut evidența primară privind împrumuturile acordate, fără să aibă vreun beneficiu material sau financiar. A mai arătat că a fost administratorul unei firme fiind ajutată material de părinții săi iar din relația de concubinaj pe care a avut-o cu inculpatul E. C. au rezultat doi copii minori în vârstă de 5 ani, respectiv un an. În ceea ce privește infracțiunile de înșelăciune și șantaj a arătat că părțile vătămate și martorii audiați nemijlocit de prima instanță nu au confirmat săvârșirea acestor fapte.

Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul S. I. a solicitat într-o primă teză să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. A arătat că nu există probe certe care să conducă la concluzia că a participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat întrucât din plângerile penale formulate de părțile vătămate și întregul material probatoriu administrat în cauză rezultă că cei care exercitau presiuni și amenințări erau E. C. și R. M. E.. E adevărat că a fost indicat pe planșa fotografică de către unele dintre părțile vătămate dar posibilitatea erorii într-un astfel de caz este foarte mare datorită stării psihice de tulburare a părților vătămate după exercitarea presiunilor de către persoanele indicate și datorită numărului mare de persoane care participau la aceste presiuni. A mai arătat că la dosarul cauzei există înscrisuri din care rezultă că în anumite perioade de timp a locuit sau a fost încarcerat în străinătate ori a fost internat în spital iar prima instanță trebuia să țină cont și de faptul că nici în perioadele adiacente nu putea comite infracțiunile deoarece, în cea mai mare parte a timpului, nu s-a aflat pe teritoriul României, locuind în Spania.

Într-o teză subsidiară a solicitat redozarea pedepselor, în sensul diminuării acestora față de circumstanțele reale și personale.

Inculpatul S. M. C., prin motivele de apel formulate în scris prin avocatul ales, a solicitat să se dispună achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. motivat de faptul că cele trei părți vătămate menționate în rechizitoriu au declarat în fața primei instanțe că nu-l cunosc, nu a fost recunoscut nici de martorii cu identitate protejată iar fratele său, S. S., trimis în judecată pentru aceleași fapte, în dauna acelorași părți vătămate, a fost achitat.

Inculpatul R. A., prin motivele de apel formulate în scris, a solicitat într-o primă teză să se dispună achitarea, pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa. Pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. motivat de faptul că, din materialul probator nu rezultă că ar fi săvârșit vreuna dintre acțiunile cuprinse în latura obiectivă a infracțiunii respectiv inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat iar în actul de sesizare nu se precizează care a fost rolul său în cadrul grupului. A mai arătăt că nu s-a făcut dovada existenței unui astfel de grup și nici că ar fi avut vreun beneficiu ca urmare a faptului că l-ar fi însoțit pe inculpatul E. C.. Singura parte vătămată care menționează că a venit la ușa sa de două ori și că i-ar fi adresat amenințări este partea vătămată C. C. dar aceste aspecte nu sunt confirmate de nici un martor. În ceea ce o privește pe partea vătămată V. G. C., nu se menționează că la pretinsul incident ar fi fost de față mai mult de trei persoane. Cu privire la infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 2¹ lit. a C.pr.pen. a solicitat să se dispună achitarea tot în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. motivat de faptul că nu a recunoscut comiterea acesteia fapte și în afară de declarația părții vătămate nu există un alt mijloc de probă care să dovedească activitatea sa infracțională inclusiv sub aspectul actelor materiale pe care le-ar fi comis. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 194 C.pen. a solicitat într-o primă teză achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. iar în subsidiar în temeiul art. art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. e C.pr.pen. A arătat că nu a recunoscut comiterea faptei iar declarațiile părților vătămate nu sunt susținute de alte mijloace de probă, din declarațiile martorilor audiați în cauză reieșind că nu-l cunosc cu excepția martorei Z. F. R., care-l cunoaște ca vecin, a lui D. M. C., care-l cunoaște din vedere din Slatina și a lui Cutudi M., care-l cunoaște pentru că soția sa a fost angajată la barul său. În ceea ce privește latura civilă a solicitat să fie respinsă ca nedovedită.

Într-o teză subsidiară a solicitat redozarea pedepselor, în sensul coborârii acestora sub minimul special prevăzut de lege având în vedere că este tânăr, este un familist desăvârșit și are un copil minor în întreținere.

Inculpatul T. T. D., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 194 C.pen. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. iar pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. invocând motivele pe care le-a avut în vedere instanța de prim grad atunci când a dispus achitarea inculpatului D. Ș..

Inculpatul M. A., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. motivat de faptul că nu s-a făcut dovada că l-ar fi însoțit pe inculpatul E. C. la domiciliul părților vătămate menționate în rechizitoriu și că, pentru recuperarea sumelor de bani le-ar fi amenințat sau lovit, nu a fost recunoscut decât în faza urmăririi penale după planșele foto, mijloc de probă contestat ca urmare a faptului că numele inculpaților au fost aduse la cunoștință de către organele de anchetă, nu a fost recunoscut de martorii sub acoperire și nu s-a dovedit că a primit direct sau indirect un beneficiu material, condiție cerută pentru existența infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul M. V., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.pr.pen. motivat de faptul că nu s-a făcut dovada că l-ar fi însoțit pe inculpatul E. C. la domiciliul părților vătămate menționate în rechizitoriu și că, pentru recuperarea sumelor de bani le-ar fi amenințat sau lovit, existând o singură declarație în acest sens care nu poate fi avută în vedere datorită caracterului său singular, nu a fost recunoscut decât în faza urmăririi penale după planșele foto, mijloc de probă contestat ca urmare a faptului că numele inculpaților au fost aduse la cunoștință de către organele de anchetă, nu a fost recunoscut de martorii sub acoperire și nu s-a dovedit că a primit direct sau indirect un beneficiu material, condiție cerută pentru existența infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul S. N., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea în temeiul art. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. A arătat că în cauză nu s-a dovedit că grupul are o structură ierarhizată, cu lider și membri cu roluri precise, care să fi fost înființată la o anumită dată și să fi durat o anumită perioadă de timp în vederea comiterii infracțiunilor prev. de Lega nr. 39/2003 și, pe cale de consecință, din probele cauzei nu rezultă existența unui grup infracțional organizat la care să fi aderat. A mai arătat că din probatoriul administrat în cauză nu se poate reține că există martori care să fi declarat faptul că a participat și a susținut permanent o așa-zisă activitate a unui grup infracțional organizat iar faptul că a fost văzut la un anumit moment dat în compania vreunei persoane asupra căreia planau suspiciuni, nu înseamnă că a aderat sau a susținut o organizație înființată în scopul comiterii de infracțiuni.

Inculpatul A. A., prin motivele de apel formulate în scris a solicitat să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 iar pentru celelalte infracțiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.pr.pen. În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a arătat că probele administrate în cauză nu sunt de natură să conducă la concluzia că inculpatul ar fi participat, în vreuna din modalitățile prevăzute de lege, la constituirea unui grup infracțional organizat sau că a aderat sau sprijinit un astfel de grup. Dimpotrivă, probele administrate în cauză converg către concluzia că între inculpatul A. A. și doi dintre ceilalți doi inculpați există o relație de prietenie, de lungă durată. În ceea ce privește infracțiunea de șantaj, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi desfășurat acte materiale de natură să caracterizeze acțiunea incriminată de lege. Într-o teză subsidiară, având în vedere declarația pe care inculpatul a dat-o în fața instanței de prim grad și datele ce caracterizează favorabil persoanei acestuia s-a solicitat aplicarea unor pedepse sub minimul special, ca urmare a reținerii de circumstanțe atenuante.

Prin motivele de apel formulate în scris partea civilă D. V. a criticat hotărârea sub aspectul laturii civile invocând faptul că în mod greșit prima instanță, nu a ținut cont de precizarea acțiunii civile din 03.06.2011 și nu a dispus obligarea inculpaților E. C. și R. M. E. și la restituirea celor două centrale termice pe lemne, însușite de aceștia sau la plata sumei de 15.000 de lei, reprezentând contravaloarea acestora.

Prin motivele de apel formulate în scris, partea civilă T. G. a solicitat obligarea inculpaților E. C. și R. M. E. la plata de daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial pe care l-a suferit în urma infracțiunilor comise de aceștia.

La termenul de judecată din 22.11.2012 s-a procedat la audierea inculpaților E. C., R. M. E., M. V., S. I., S. N., S. M., S. M., B. G. G., M. A., M. E., V. M., Pața C., C. I. C., T. T. D., A. A., R. A. și M. M..

La termenul de judecată din 24.01.2013 s-a procedat la audierea inculpatului D. Ș. M. și a martorilor M. V., M. I. E. și T. V..

La termenul de judecată din 07.03.2013 s-a procedat la audierea martorei cu identitate protejată A. D..

Examinând apelurile declarate în cauză, prin prisma motivelor de apel dar și din oficiu, sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. 2 C.pr.pen., curtea constată că apelul declarat de parchet este întemeiat în vreme ce apelurile declarate de inculpați și de părțile vătămate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Analizând comparativ situația de fapt prezentată în rechizitoriu și cea reținută de instanța de prim grad se constată că prima instanță a preluat în esență situația de fapt din actul de sesizare dar numai cu privire la activitatea infracțională a inculpatului E. C. și parțial cu privire la activitatea desfășurată de inculpații pentru care a dispus soluții de condamnare iar cu privire la ceilalți inculpați, pentru care a dispus soluții de achitare, a reținut că nu au participat la comiterea faptelor. Pentru a formula această concluzie instanța de prim grad a avut în vedere exclusiv declarațiile date de unele dintre părțile vătămate și de unii martori în cursul cercetării judecătorești iar în privința inculpatului D. Ș. M. de o . înscrisuri depuse cu ocazia cercetării judecătorești și a ignorat celelalte probe administrate în cauză respectiv declarațiile date de aceleași părți vătămate și de martori în faza urmăririi penale, declarațiile celorlalte părți vătămate, declarațiile martorilor, înregistrările convorbirilor telefonice purtate de unii dintre inculpați, înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală și procesele-verbale de percheziție domiciliară.

În urma propriului examen curtea constată că situația de fapt reținută de prima instanță în privința inculpatului E. C. și parțial în privința celorlalți inculpați condamnați este corectă, fiind susținută de ansamblul materialului probator administrat în cauză din care rezultă că, în anul 2005 inculpatul E. C., împreună cu inculpații R. M. E. și S. I. au constituit un grup infracțional organizat la care au aderat inculpații M. V., S. M., S. M., B. G. G., M. A., M. E., V. M., Pața C., T. T. D., A. A., R. A. și M. M..

Scopul grupului l-a constituit amenințarea persoanelor care împrumutau sume de bani de la inculpatul E. C. pentru ca acestea să plătească sume mult mai mari decât cele efectiv împrumutate și decât dobânda inițial stabilită sau să cedeze bunuri mobile sau imobile în contul unor dobânzi arbitrar stabilite de către inculpatul E. C., în cuantum ce depășea cu mult dobânda inițială (de la dobânzi de 10% se ajungea și la dobânzi de 100% sau 130%).

În cadrul acestui grup rolul de lider l-a avut inculpatul E. C., cel care acorda împrumuturile, stabilind inițial o dobândă mică, pentru a atrage părțile vătămate care, în condițiile în care nu reușeau să obțină sume de bani cu titlu de împrumut de la unitățile bancare, erau convinse că, împrumutând bani de la inculpat, vor reuși să-și rezolve problemele financiare, probleme ce aveau cauze diverse - starea de boală, situația materială precară, încercarea de iniția o afacere. În realitate, după momentul la care acceptau să împrumute o sumă de bani de la inculpat, acesta majora nejustificat dobânzile invocând diverse pretexte sau, în caz de neplată la termen, adăugând dobânda la suma inițial împrumutată și stabilind o nouă dobândă calculată la o sumă care în realitate nu fusese împrumutată de partea vătămată, de fiecare dată impunându-le părților vătămate să accepte să semneze înscrisuri în care erau menționate ca fiind împrumutate datoriile calculate cu titlu de dobândă. De cele mai multe ori, când proceda în felul acesta inculpatul E. C. susținea că sumele pe care le împrumutase părților vătămate aparțineau altor persoane, violente, care pentru a le determina să plătească vor exercita agresiuni împotriva lor, a membrilor familiilor lor și a bunurilor personale sau că plătise el persoanelor respective dobânzile în locul părților vătămate, astfel că acestea îi datorează de drept dobânda. În urma acestui mecanism, deosebit de ingenios, părțile vătămate erau puse în imposibilitate de a achita datoria inițial contractată, ajungând în cele din urmă, sub amenințarea unor acte de violență extremă (uciderea sau maltratarea lor și a membrilor familiei, incendierea locuințelor etc.) să achite sume de bani mult mai mari decât cele stabilite inițial și să-i cedeze bunuri mobile de valoare sau bunuri imobile, proprietatea lor sau a celorlalți membri ai familiei. În ceea ce privește modalitatea de constrângere psihică a părților vătămate se impune precizarea că, de cele mai multe ori, amenințările directe erau adresate de inculpatul E. C. și de inculpata R. M. E., cea care ținea evidența datornicilor și îi contacta telefonic cu o zi înainte de data stabilită pentru plata dobânzii. De fiecare dată cei doi inculpați, E. C. și inculpata R. M. E., le amenințau însă pe părțile vătămate că cei care le vor face rău sunt rudele inculpatei R. M. E. sau alte persoane de la care ar fi împrumutat la rândul lor bani, persoane în legătură cu care părților vătămate li se inducea sentimentul că sunt deosebit de violente și capabile să pună în executare amenințările la care făceau referire aceștia. Ulterior, inculpatul E. C. se deplasa la locuințele părților vătămate însoțit de două, trei sau chiar mai multe persoane, între care și inculpații din prezenta cauză, cu excepția inculpatului C. I. C., de cele mai multe ori înarmate cu tot felul de obiecte ce reprezintă arme albe, rolul acestora fiind acela de a adresa la rândul lor amenințări părților vătămate sau de a se manifesta într-o manieră violentă (este cazul inculpatului M. V. care de exemplu a agresat-o pe partea vătămată T. D. iar la domiciliul părții vătămate M. E.s-a dezbrăcat de tricou și a început să agite o sabie, adresând totodată amenințări cu moartea) dar și de a conferi credibilitate amenințărilor adresate de inculpații E. C. și R. M. E. prin simpla lor prezență și de le supune unui regim de teroare, culminând cu înfrângerea oricărei rezistențe psihice și acceptarea faptului că singura soluție pentru ca inculpatul E. C. să considere achitată datoria și să nu mai fie nevoite să suporte presiunile la care erau supuse, era aceea de a plăti sumele solicitate sau de a ceda bunuri mobile sau imobile de valoare. Elocvent pentru rolul acestor din urmă inculpați, așa zișii ”recuperatori” dar și pentru particularitățile fizice în funcție de care erau selectați, este un fragment dintr-o convorbire telefonică pe care a purtat-o inculpatul E. C. cu inculpatul C. I. C., atunci când nu reușea să mai obțină bani de la unul dintre datornici:

„C.I.C.: E bună. Dacă vrei ți-l aduc și pă M. (M. N., persoană din București la care cei doi fac de multe ori referire în cadrul convorbirilor telefonice), aice?

E.C.: Da, păi până la urmă îi dăm…, două (neinteligibil) și care e problema, este?

C.I.C.: Da. Eu ți-l aduc și pă M. aicea în secunda doi!

E.C.: Putem noi găsi un M. d-arată fioros care vrea pă bani puțini!

C.I.C.: Da. Da.

C.I.C.: Am înțeles.

(…)

E.C. Ori vine ăla originalu, ori găsim noi unu! Am eu…, dă arată mai fioros. Auzi?

C.I.C.: Ă!

E.C. Eu…, noaptea mi-e frică cu ăla pă drum. N-auzi?

C.I.C.: HĂ, hă, hă!

E.C.: Să mor dacă nu! Are o sută cincizeci dă kile, dă doi metri, numai cicatrici…Și zău că…, cu toate sunt prieten cu el, tresar!”

Același rol, de a îngrozi părțile vătămate și de a le inocula convingerea că nu vor putea să scape de E. C. și persoanele care le terorizau nici în situația în care se vor adresa organelor judiciare au avut-o inculpații care erau polițiști, prezența acestora în compania inculpatului E. C., chiar în lipsa unor amenințări directe adresate părților vătămate fiind de natură să contribuie la realizarea scopului urmărit de membrii grupului infracțional organizat.

În schimbul ajutorului acordat lui E. C., inculpata R. M. E. profita de sumele de bani și foloasele primite de la părțile vătămate, ea fiind concubina acestuia, în vreme ce restul inculpaților primeau sume de bani în funcție de contribuția pe care o aveau și de sumele obținute de la părțile vătămate, apărarea formulată de apelanții inculpați, în sensul că nu s-a dovedit că ceilalți inculpați ar fi obținut direct sau indirect vreun beneficiu financiar sau alt beneficiu material nefiind fondată. În acest sens, curtea reține convorbirile telefonice, interceptate și înregistrate în cauză, din care rezultă că, în urma activității desfășurate în raport de părțile vătămate, inculpații ce aveau rol de recuperatori primeau o parte din banii obținuți de la acestea. Cu titlu de exemplu va fi indicată convorbirea telefonică pe care inculpatul E. C. a avut-o cu inculpatul S. I., pe data de 21.01.2010 după ce S. I. împreună cu M. V. și altă persoană rămasă neidentificată se deplasaseră la domiciliul bunicii părții vătămate D. V. C. în vederea obținerii unor sume de bani (fila nr. 134, vol. V, dosar urmărire penală):

”S.I.: (…) Cu ăia trei milioane, ăia trei jumătate, vin să ți-i dau, cum facem cu ei?

E.C.: Păi ce să-mi da! Mie îmi oprești un milion, restul îl împarți.

S.I.: Deci îți opre…, îți opresc un milion, da?

E.C.: Da.

S.I.: Bine, bine, C.. Hai…!

E.C.: Restu oprește tu un milion jumătate și dă-i lu P. un milion.

S.I.: Sau, sau bă! Bă!

S.I.: Da.

E.C.: Cu cine ai fost tu acolo?

S.I.: N-are importanță, am înțeles. Deci partea ta e un milion, gata.

E.C. Păi stai mă puți! Dacă acela…

S.I.: Am fost…

E.C.: Dacă poți să-ți oprești tu pă toți, restu, oprește-i

S.I.: Nu. Nu, nu, nu ca am fost cu P. și a fost și MAFIA cu noi.”

În același sens este și convorbirea telefonică din 30.07.2010, aflată la fila nr. 396, vol. V, când inculpatul E. C. discutând cu o altă persoană pe care o folosea la recuperări îi spune că, dacă obține banii de la partea vătămată, îi dă jumătate din ei - ”Dacă-i scoți, jumătate îți iei” dar și convorbirea telefonică pe care au avut-o inculpații E. C. și C. I. C., la care s-a făcut referire mai sus și în cadrul căreia E. C. a afirmat că poate găsi o persoană pe care să o folosească în scopul înspăimântării părții vătămate și să o plătească cu bani mai puțin decât persoana din municipiul București pe care se oferise să o aducă C. I. C.. Același aspect faptul că cei folosiți la recuperări de inculpatul E. C. erau plătiți rezultă și din declarațiile părții vătămate Șușeanu E. care face referire la un incident ce a avut loc la barul cunoscut sub numele ”ȘUȘEANU”, situat în Slatina, . între inculpatul E. C. și un grup de persoane de etnie rromă care au venit înarmate cu arme albe, cu două căruțe fiind conduse de o persoană identificată în faza urmăririi penale de partea vătămată ca fiind inculpatul S. N. și i-au reporșat lui E. C. faptul că i-a păcălit și nu le-a plătit cei 10%, din suma pe care o recuperaseră de la un datornic.

Activitatea infracțională a grupului a încetat în toamna anului 2010, atunci când față de inculpatul E. C. și cea mai mare parte dintre ceilalți inculpați s-a dispus măsura reținerii iar ulterior arestarea preventivă. Prejudiciul total cauzat părților vătămate este de peste 200.000 lei.

Pentru inculpatul E. C. dar și pentru ceilalți inculpați, condamnați în cauză, curtea își însușește situația de fapt reținută de prima instanță cu privire la activitatea infracțională desfășurată de aceștia față de fiecare dintre părțile vătămate respectiv P. E., S. D. A., D. V. G., D. E. L., C. D., Șușeanu I., Șușeanu E., B. I., C. Ș., C. E., M. M., T. M. S., T. F., T. L. și T. G., V. G. C., B. R. C., B. A., D. V., M. M. E., T. D., Z. F. R., cu precizările ce vor fi făcute atunci când va fi examinată situația fiecărui inculpat în parte.

Astfel, referitor la inculpatul E. C., se reține că activitatea infracțională la care s-a făcut referire mai sus, constând în esență în acordarea de împrumuturi cu dobânzi cămătărești urmată de recurgerea la acte de amenințare în unele cazuri în vederea obligării părților vătămate la plata unor sume de bani pe care nu le datorau, a fost comisă în raport de toate părțile vătămate din prezenta cauză. În acest sens curtea reține declarațiile părților vătămate care se coroborează cu depoziția martorei sub acoperire A. D. și a celorlalți martori audiați în cauză dar și cu mențiunile procesului - verbal de percheziție domiciliară, interceptările de convorbiri telefonice și înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală.

În privința aceluiași inculpat, prima instanță a reținut corect cu ocazia descrierii activității infracționale, în raport de fiecare parte vătămată în parte, că inculpatul E. C., în scopul obținerii sumelor de bani solicitate, a pătruns fără drept, împreună cu inculpații S. I. și M. V. în domiciliul părții vătămate T. D. și singur în domiciliul părții vătămate P. E.. Apărarea inculpatului în sensul că nu există mijloace de probă care să dovedească faptul că pătruns fără drept în domiciliile persoanelor vătămate, nu poate fi primită, faptele comise de acesta fiind probate cu depozițiile părților vătămate coroborate cu declarațiile martorelor T. F. și S. M. care au declarat în faza urmăririi penale că, la data incidentului reclamat de partea vătămată T. D., au văzut trei bărbați care au intrat în curtea locuinței acesteia.

Corect a reținut prima instanță și faptul că, inculpatul E. C., împreună cu inculpatul R. A. care a fost înarmat cu un cuțit și alte trei persoane, rămase neidentificate, în vara/toamna anului 2008, au deposedat-o prin violență partea vătămată V. G. C. de autoturismul marca Skoda O., aparținând soției sale, V. M.. Situația de fapt astfel reținută se coroborează cu declarația părții vătămate și înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală, între care angajamentul de plată pentru suma de 7.500 euro, către inculpatul R. A. înscris în care s-a menționat că partea vătămată oferă drept garanție autoturismul de care în fapt a fost deposedată prin violență. În ceea ce o privește pe partea vătămată P. E. corect prima instanță a reținut că inculpatul E. C. după ce a pătruns fără drept în locuința acesteia, a deposedat-o prin violență, în vara anului 2005 de suma de 100 lei, pe care partea vătămată o ascunsese sub un preș, situația de fapt fiind probată cu declarația părții vătămate, care se coroborează cu înscrisurile aflate în dosarul de urmărire penală între care un angajament de plată ce urma să se facă de partea vătămată la 11.07.2005 și o „Reclamație” olografă ruptă, formulată de soțul părții vătămate (în prezent decedat) la 11.07.2005, găsite la domiciliul inculpatului E. C., cu ocazia efectuării percheziției domiciliare. Cu privire la partea vătămată T. F., la fel ca prima instanță curtea reține că inculpatul E. C. a deposedat-o prin violență (amenințare cu un cuțit) de suma de 4.800 de euro, faptă care se probează cu depoziția părții vătămate T. F. coroborată cu depozițiile părților vătămate T. M. S., T. G. și Teodoreascu L..

Fapta de deținere de muniție fără autorizație, se probează cu mențiunile procesului - verbal de percheziție domiciliară.

În ceea ce privește încadrarea juridică, faptele inculpatului E. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimitere în judecată respectiv inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., tâlhărie în formă continuată, prev. de art. 211 alin. 1 și 2 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., înșelăciune cu . deosebit de grave,în formă continuată, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., și prev. de art. 138 din Legea nr. 295/2004, raportat la art. 279 alin. 1 C.pen., infracțiuni pentru care prima instanță a dispus condamnarea, cu o singură excepție care se referă la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în privința căreia, din eroare s-a făcut aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. atât în cazul inculpatului E. C. cât și în privința celorlalți inculpați condamnați, din examinarea actului de sesizare rezultând că dispozițiile art. 41 alin. 2 C.pen. au fost raportate la celelalte infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Apărarea formulată de inculpat cu privire la infracțiunea prev. de art. 194 alin. 1 C.pen. în sensul că nu s-a făcut dovada că asupra părților vătămate s-ar fi exercitat acte de violență fizică, niciuna neputând prezenta un certificat medico-legal este nefondată, din examinarea textului de lege care incriminează infracțiunea de șantaj rezultând că, sub aspectul laturii obiective constrângerea specifică acesetei infracțiuni se poate realiza prin două modalități alternative - violență sau amenințare. Or, în cauză s-a făcut dovada, așa cum s-a arătat mai sus, că elementul material al acestei infracțiuni s-a realizat prin amenințare, fiind lipsit de relevanță faptul că părțile vătămate nu au prezentat certificate medico-legale.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune apărarea inculpatului în sensul că s-au încheiat înscrisuri sub semnătură privată sau autentice nu este de natură să-l exonereze de răspundere penală. Întocmirea acestor înscrisuri, fictive, menite să ascundă împrumuturile cu dobândă anatocistă, reprezintă expresia finală a stării de eroare, constrângere fizică și morală în care s-au aflat părțile vătămate atât la încheierea, cât mai ales pe parcursul executării contractelor de împrumut.

Părțile vătămate au fost induse în eroare cu privire la condițiile în care au contractat împrumuturile(în general dobânda pe care urmau să o plătească, scadența, persoana împrumutătorului), stare de eroare ce s-a perpetuat, ba chiar amplificat, pe parcursul executării contractelor. Mijloacele folosite au fost frauduloase (de ex. în timpul executării contractelor, pentru a justifica sporirea dobânzii, prin prezentarea unor persoane de la care ar fi împrumutat la rându-i bani, coinculpații din cauză, care confirmau spusele sale).

Critica referitoare la greșita menținere a sechestrului asigurător este nefondată deoarece măsurile asigurătorii din cauză au fost dispuse în vederea asigurării reparării laturii civile a cauzei iar nu pe temeiul prev. de art. 118² C.pen. privind confiscarea extinsă asupra bunurilor provenite din comiterea infracțiunilor, prima instanță reținând aplicarea art. 163 alin. 1 și 2 C.pr.pen, în considerarea calității de proprietar al bunurilor imobile față de inculpata R. M. E. față de care s-a pronunțat o soluție de condamnare și de obligare la plata despăgubirilor rezultate din activitatea infracțională.

Referitor la ceilalți inculpați în privința cărora prima instanță a dispus condamnarea se rețin următoarele:

În ceea ce o privește pe inculpata R. M. E. prima instanță examinând coroborat materialul probatoriu administrat în cauză a reținut corect situația de fapt constând în aceea că, alături de inculpații S. I. și E. C. a constituit grupul infracțional organizat și a avut ca atribuții, în cadrul grupului să țină evidența persoanelor care luaseră sume de bani cu titlu de împrumut. Inculpata R. M. E. era în același timp persoana care le contacta telefonic și le trimitea mesaje părților vătămate înainte de scadență solicitându-le să achite sumele pretins datorate și amenințându-le în caz de neplată cu acte de violență ce urmau a fi exercitate în principal de „frații ei”, persoane despre care susținea că le-ar aparține sumele de bani date cu titlu de împrumut.

Situația de fapt se probează cu declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului E. C., care a recunoscut că inculpata R. M. E. era persoana care ținea evidența și cu conținutul interceptărilor telefonice aflate în vol. V și VI, dosar urmărire penală. Cu titlu exemplificativ se indică convorbirile ale cărora transcrieri se află la următoarele file:

- fila nr. 96, vol. V - R.M.E. „ - Domnul F., ce dracu domne, vă sun de vineri, păi ce facem, îmi închideți telefonul?! Păi eu azi le-am dat chitanța ăstora să vină pe adresă, ce dracu, vă bateți joc?! V-am lăsat atâta timp și după aia îmi închideți telefonul în nas?! (...) R.M.E. - Păi ăștia or să v-aștepte acolo, că eu le-am dat chitanța. Deci ei nu acceptă așa ceva.(…) R.M.E.: Tot o să se ducă, și-o să vezi dumneata ce iasă! Că vreți balamuc, balamuc o să fie.”;

- fila nr. 224, vol. V: „R.M.E.: Domne, dumneata chiar vrei să-ți faci probleme, chiar nu ții la părinții dumitale? Că ăștia s-au interesat și după unde ești… Dumneata chiar vrei probleme? Eu te-am crezut un om calculat…, un profesor. (…)”;

- la fila nr. 76, vol. VI când inculpata a adresat între altele următoarea amenințare „De nu o să-i cunoști dumneata pe șaptesprezece și o să vezi dumneata ce o să iasă, că, pe mine, ști, ceva, mi-e scârbă că eu cu oameni din ăștia, nu am lucrat”;

- fila nr. 83, vol. VI inculpata transmite următorul mesaj la data de 04.08.2010: „Răspunde la tel că nu mă cert cu tine dar dacă nu-mi răspunde măta îl trimit pe C. la ea și să stea până îi dă măta banii.”;

- fila nr. 166, vol. VI, în cadrul unei convorbiri pe care o are cu inculpatul E. C., R. M. E. îi relatează acestuia că a primit de la o parte vătămată doar o parte din suma pretinsă și îi comunică următoarele: „Dacă nu vine mâine seară, te duci. Acuma mi-adusă 5. Da cred că vine.”;

- fila nr. 233, vol. VI, convorbire telefonică pe care a avut-o inculpata cu E. C. pe data de 25.08.2010: „RME: Vezi, să nu uiți, că ai lista în pantalonii ăștia: NINEL, ALBULEASCA, P. aia…E.C.: Să văd dacă mă sună, dacă nu mă sună, mă ocup mâine seară de ea. R.M.E.: NINEL și R., LA 07:00. La Paloma”;

- fila nr. 286, vol. VI: „Bă, n-am eu treabă că scoți tu bani din bancă. Deci tu, scurt: cât îmi trimiți poimâine? Ca să le spun și eu că mă-ntreabă”;

Cât privește încadrarea juridică, se constată că faptele comise de inculpata R. M. E. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost condamnată de prima instanță.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor, față de rolul concret pe care l-a avut inculpata R. M. E. în cadrul grupului și modalitatea în care se reține că a comis faptele (nu se deplasa la domiciliile părții vătămate pe care doar le contacta telefonic) curtea apreciază că prima instanță a reținut corect circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.pen. valorificând în acest sens lipsa antecedentelor penale și situația personală a inculpatei și dispus condamnarea acesteia la pedepse coborâte sub minimul special. Față de împrejurarea că a fost una dintre persoanele ce a contribuit la constituirea grupului infracțional organizat, activitatea sa infracțională fiind raportată la toate părțile vătămate din cauză și a manifestat o atitudine nesinceră încercând să inducă în eroare organele judiciare și să se sustragă de la stabilirea răspunderii penale, cuantumul pedepselor pentru toate infracțiunile comise trebuia orientat către limita minimului special sens în care va fi reformată hotărârea apelată.

Și în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, curtea apreciază, diferit față de instanța de prim grad, că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante nu poate conduce la realizarea prevenției speciale (împiedicarea inculpatei de a comite infracțiuni de aceeași natură) dar și a celei generale (împiedicarea altor destinatari ai legii penale să adopte un comportament infracțional similar celui manifestat de inculpată) față de datele ce caracterizează faptele comise de inculpată și atitudinea procesuală a acesteia impunându-se concluzia că scopul pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen. nu poate fi atins decât prin executare efectivă, în regim de detenție.

Cu privire la inculpatul S. I., prima instanță a reținut corect că a fost, alături de inculpații E. C. și R. M. E. unul dintre inițiatorii grupului infracțional organizat, dovadă în acest sens fiind faptul că încă de la început a participat la comiterea actelor de amenințare îndreptate împotriva părților vătămate, dar și de legăturile strânse cu inculpatul E. C. care există de mult timp, aspect reliefat și de convorbirile telefonice dintre cei doi.

Se constată totodată că prima instanță a reținut corect activitatea infracțională a acestuia raportată la următoarele părți vătămate: T. M. S., T. F., T. D. (în privința căreia corect a reținut prima instanță că inculpatul S. I., împreună cu M. V. și E. C. au pătruns fără drept în domiciliu), M. E., B. A., D. V., D. V., B. R. C. și S. D., faptele comise de inculpat fiind probate cu declarațiile părților vătămate, depozițiile martorilor audiați cu privire la fiecare parte vătămată în parte, declarații la care prima instanță a făcut referire atunci când a reținut situația de fapt.

Spre deosebire de prima instanță, curtea reține însă că activitatea inculpatului S. I. s-a raportat și la părțile vătămate P. E. și M. M. - F..

Astfel, în ceea ce o privește pe partea vătămată P. E., în declarațiile pe care le-a dat în faza urmăririi penale (filele nr. 223 - 230, vol. III) l-a indicat pe inculpatul S. I. ca fiind una dintre persoanele care, alături de M. A., S. M., M. V., M. M., S. și S. N., în repetate rânduri l-au însoțit pe inculpatul E. C. la domiciliul său și au afirmat că banii împrumutați de la acesta sunt banii lor iar în situația în care nu-i vor restitui o vor omorî. Cu toate că partea vătămată, cu ocazia audierii de către prima instanță nu a mai menținut declarația dată în faza urmăririi penale când i-a identificat pe inculpați, între care și pe S. I., după fotografiile prezentate, curtea apreciază că depoziția dată în faza urmăririi penale este cea care reflectă realitatea întrucât se coroborează cu celelalte mijloace de probă legal administrate (declarații de părți vătămate și martori) din care rezultă că în perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională față de această parte vătămată (2005 - 2008) persoanele pe care le-a indicat făceau parte din anturajul inculpatului E. C. însoțindu-l pe acesta cu ocazia acțiunilor întreprinse în vederea recuperării sumelor de bani datorate sau pretins datorate. Împrejurarea că declarația dată de partea vătămată P. E. în faza urmăririi penale corespunde adevărului este dovedită și prin aceea că, în fața instanței, partea vătămată nu l-a mai indicat nici pe inculpatul S. N. pe care trebuia să-l cunoască cel puțin după nume întrucât este menționat în înscrisul aflat la fila nr. 240, vol. III dosar urmărire penală ca fiind persoana de la care partea vătămată ar fi împrumutat 950 lei. În raport de aceste mijloace de probă, ținând cont și de conținutul convorbirilor telefonice pe care le-a purtat inculpatul E. C. cu diverse persoane, între care și unele dintre părțile vătămate, după data la care a fost arestat preventiv și din care reiese că, prin diferite mijloace, a încercat să le determine pe părțile vătămate să-și schime depozițiile, poziția sa procesuală fiind în mod constant aceea că nici el și nici ceilalți inculpați nu au exercitat vreodată presiuni asupra părților vătămate (a se vedea în acest sens convorbirile ale căror transcrieri se află la filele nr.405-413 vol. VI dosar urmărire penală) curtea apreciază ca fiind probate și actele de constrângere întreprinse de inculpatul S. I. împotriva părții vătămate P. E..

Referitor la partea vătămată M. M. - F. situația de fapt, cu privire la inculpatul S. I., se probează cu depoziția dată de aceasta în faza urmăririi penale, când l-a identificat după fotografii pe inculpat ca fiind persoana care, după data acordării împrumutului (anul 2007), s-a prezentat la poarta locuinței sale din . sau patru ori spunându-i că banii primiți de la inculpatul E. C. îi aparțin iar în cazul în care nu plătește este în stare să facă orice întrucât „el are alte metode, mai violente de a-și recupera banii”. Cu ocazia audierii de către prima instanță (fila nr. 325, vol. V, dosar tribunal), partea vătămată a arătat că menține declarația de la urmărire penală pe care a dat-o fără să fie influențată de cineva, declarație care se coroborează așa, cum s-a arătat în cazul părții vătămate P. E. cu declarațiile celorlalte părți vătămate și martori, din care rezultă că în perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională față de această parte vătămată (2007 - 2008) inculpatul S. I. a participat la activitățile specifice grupului infracțional organizat al cărui membru era. Împrejurarea că, în ședință publică, ca urmare a solicitării instanței, l-a identificat numai pe inculpatul E. C., a fost greșit interpretat de prima instanță, acest aspect putându-se datora inclusiv condițiilor în care părții vătămate i s-a cerut să procedeze la identificare - pe fondul unei puternice presiuni determinată de prezența tuturor inculpaților, care susțineau că sunt nevinovați.

Cât privește perioada de timp cât inculpatul S. I. s-ar fi aflat în străinătate sau imobilizat ca urmare a problemelor de sănătate, faptul că în perioada 29.11._07 (mai puțin de trei luni) s-a aflat într-o închisoare din Brescia iar între 11.08.2009 și 19.08.2009 (nouă zile) a fost internat în spital nu este de natură să conducă la concluzia că nu a comis faptele de care a fost acuzat de părțile vătămate având în vedere perioada de timp lungă pe parcursul căreia s-a desfășurat activitatea infracțională raportat la fiecare parte vătămată în parte, faptele putând fiind comise de inculpatul S. I. în perioadele de timp cât s-a aflat în țară. În aceeași ordine de idei se reține că înscrisul din care rezultă că inculpatul s-a înregistrat ca locuind într-un oraș din Spania nu poate face dovada faptului că s-a aflat în permanență în acel oraș, după data înregistrării (23.06.2008).

Cât privește încadrarea juridică se constată că faptele comise de inculpatul S. I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 192 alin. 2 C.pen.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor la care a fost condamnat, față de rolul important pe care acest inculpat l-a avut în cadrul grupului, fiind unul dintre inițiatorii acestuia, numărul mare de părți vătămate față de care s-a desfășurat activitatea infracțională, perioada lungă de timp în care a acționat alături de inculpatul E. C., atitudinea nesinceră adoptată în instanță și faptul că este cunoscut cu antecedente penale (recidivist) curtea apreciază că se impune majorarea pedepselor aplicate pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., într-un cuantum apt să reflecte în integralitate criteriile prev. de art. 72 C.pen. și care să conducă la realizarea scopului educativ-preventiv, reglementat de art. 52 C.pen. Totodată având în vedere perseverența infracțională a acestui inculpat, dedusă din numărul infracțiunilor comise în stare de recidivă postexecutorie, la pedeapsa stabilită în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile ce formează obiectul prezentului dosar cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 662/22.06.2011 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 1226 din 25.05.2012 a Curții de Apel C., se va adăuga un spor de 6 luni închisoare.

Referitor la solicitarea formulată de inculpat în sensul recunoașterii pe cale incidentală a unei hotărâri pronunțată, pentru fapte concurente, curtea constată că este o cerere formulată pentru prima dată în apel care nu poate forma obiectul examinării direct în calea de atac atâta timp cât nu a fost examinată de prima instanță.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M. V., curtea constată că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă.

Astfel, în urma propriului examen al materialului probator administrat în faza urmăririi penale, în fața primei instanțe și în apel se reține că inculpatul M. V. a fost încă de la început una dintre persoanele care au acționat împreună cu inculpatul E. C. însoțindu-l pe acesta cu ocazia acțiunilor întreprinse în vederea înspăimântării părților vătămate, în scopul dobândirii unor foloase materiale injuste, activitatea sa fiind raportată T. M. și T. F., P. E., M. M. E., D. V., C. Ș. și C., B. A. și B. E., T. D.. În situația acestei din urmă părți vătămate se constată totodată că în mod corect prima instanță a reținut și faptul că inculpatul M. V., împreună cu E. C. și S. I., fără a avea încuviințarea părții vătămate, au pătruns în curtea locuinței, solicitându-i imperios plata sumei de 40.000 lei și, întrucât nu au primit acești bani, inculpatul E. C. a simulat că o lovește cu un baston de cauciuc iar inculpatul Mangâru V. a lovit-o în cap cu pumnii și a amenințat că o violează, motivându-și agresiunile prin aceea că banii împrumutați de inculpatul E. C. sunt de fapt și banii lui și că are nevoie de ei.

Situația de fapt reținută de prima instanță se probează cu declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile martorului cu identitate protejată A. D. și a martorilor M. V., Giogan M., T. M., T. F., S. M., M. E., M. E., M. A., dar și cu conținutul convorbirilor telefonice legal înregistrate, relevante fiind convorbirile aflate în volumul V, filele nr. 291 și 293, pe care inculpații E. C. și M. V. le-au purtat în luna iulie a anului 2010 când au pregătit una dintre deplasările la domiciliul părții vătămate T. D. și care vor fi reproduse în fragment, în continuare:

- fila nr. 291 vol. V dosar urmărire penală:

„E.C. (…) Și trebuie să ne facem timp să mergem la Optași la ăștia că a venit îla cu bani, ginerele lu

M. V. – Păi a venit, știu c-a venit, că n-am vorbit eu cu Roki să te sune(…);”

- fila nr. 239,vol V dosar urmărire penală:

„M.V.: Bine, cumnate. Păi atunci rămâne…

E.C.: Da, trebuie să.. Trebuie să mergem la aia la Optași, la babă, că a venit ăla cu bani.”

Cât privește apărarea formulată de inculpat în apel în sensul că, identificare sa după fotografii de către părțile vătămate este un mijloc de probă de care nu trebuie să se țină seama deoarece numele inculpaților au fost aduse la cunoștința părților vătămate de organele de anchetă, curtea constată că este nefondată deoarece, din depozițiile date de părțile vătămate, rezultă că acestea au aflat numele inculpaților dar și codul numeric personal după ce i-au identificat iar nu anterior efectuării acestei operațiuni.

În ceea ce privește încadrarea juridică curtea constată că faptele comise de inculpatul M. V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 192 alin. 2 C.pen.

Examinând în continuare situația acestui inculpat curtea constată că instanța de prim grad a reținut greșit că faptele comise de inculpat sunt concurente cu cele pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V., definitivă prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V. întrucât, infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, este o infracțiune continuă iar în cazul inculpatului M. V. s-a dovedit că activitatea infracțională a încetat abia în momentul destructurări grupului, ca urmare a intervenției organelor de anchetă, care au dispus reținerea sa, infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.pen. a fost comisă față de partea vătămată T. D., așa cum rezultă din conținutul convorbirilor telefonice, coroborat cu declarația părții vătămate și declarațiile martorelor T. M., T. F., S. M. în vara anului 2010, aceasta fiind și perioada comiterii ultimului act material în cazul infracțiunii de șantaj, comisă în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. Or, în raport de data săvârșirii infracțiunilor ce formează obiectul prezentului dosar, care este așa cum s-a arătat ulterioară rămânerii definitive a sentinței penale nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V. prima instanță trebuia să constate că noile infracțiuni sunt comise în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a C.pen.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul M. V., se constată că, pentru infracțiunea prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., pedeapsa aplicată, de 3 ani închisoare, a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor generale și obligatorii prev. de art. 72 C.pen. Pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., prima instanță nu a ținut însă cont de perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, de rolul important pe care inculpatul M. V. l-a avut în cadrul grupului, el fiind cel care manifesta o fire violentă, de natură să înfrângă orice rezistență a părților vătămate (în cazul părții vătămate M. E., l-a amenințat cu o sabie, cu ocazia deplasării la notar iar ulterior, în cadrul uneia dintre vizitele pe care i le-a făcut la domiciliu, împreună cu alți inculpați, s-a dezbrăcat de tricou și a început să agite o sabie, adresând totodată amenințări cu moartea, a agresat-o pe partea vătămată T. D. și a amenințat că o violează), numărul mare de părți vătămate împotriva cărora a acționat. În raport de aceste elemente, având în vedere totodată și aspectele reținute de prima instanță referitor la atitudinea nesinceră și antecedentele penale, curtea apreciază că se impune majorarea pedepselor pentru cele două infracțiuni, pedepsele stabilite de prima instanță nefiind apte să conducă la realizare scopului preventiv - educativ ci dimpotrivă să încurajeze atât inculpatul cât și pe ceilalți destinatari ai legii penale în comiterea unor fapte similare.

Referitor la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V., pentru considerentele arătate cu ocazia reținerii stării de recidivă curtea constată că în mod greșit prima instanță a reținut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 86⁵ C.pen. rap. la art. 85 C.pen. Întrucât noile infracțiuni fiind comise după rămânerea definitivă a acestei hotărâri, sunt incidente dispozițiile art. 86⁴ C.pen. rap. la art. 83 C.pen., care reglementează instituția revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, dispoziții care vor aplicate în cauză, pedeapsa aplicată prin sentința pronunțată de Judecătoriei Râmnicu V. urmând a fi executată alături de pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracțiunile ce formează obiectul prezentului dosar.

În ceea ce-l privește pe inculpatul R. A. curtea constată la fel ca prima instanță că acesta a aderat la grupul infracțional organizat, sprijinindu-l constant pe inculpatul E. C. și pe ceilalți membrii ai grupului în recuperarea unor sume de bani nedatorate, prin acte de amenințare dar și prin deposedarea prin violență de bunuri (autoturismul părții vătămate V. G. C.). Pentru faptele comise împotriva acestei părți vătămate instanța reține declarația părții vătămate care se coroborează cu înscrisurile aflate la dosar (angajamentul de plată pentru suma de 7.500 euro către inculpatul R. A. dar și faptul că partea vătămată oferă drept garanție autoturismul de care în fapt a fost deposedată prin violență).

Curtea reține totodată că actele de amenințare, în vederea plății unor sume de bani, împrumute sau nedatorate au fost comise de acest inculpat și față de părțile vătămate C. Ș. și C. C. care, cu ocazia cercetării judecătorești a declarat(fila nr. 257, vol. IV) că inculpatul R. A. a fost unul dintre cei care l-au însoțit pe E. C. cu ocazia deplasărilor pe care acesta le făcea la domiciliul său fiind și unul dintre cei care, alături de inculpatul E., i-a și adresat amenințări de genul „mă duce la țigani să mă violeze”, „se vor sătura țiganii de mine până vine poliția pentru că poliția va trece să-și bea cafeaua cu ei și după aceea va veni după mine”.

Activitatea infracțională a inculpatului R. A. se probează și cu depoziția martorei cu identitate protejată A. D., conform căreia acest inculpat era unul dintre recuperatorii inculpatului E. C. dar și cu depoziția martorului B. A. - C. care, în faza urmăririi penale (fila nr. 314, vol. III, dosar urmărire penală), a declarat că a fost asistat la un incident care a avut loc la magazinul numitei D. M. când inculpații E. C. și R. A. i-au adresat acesteia amenințări în sensul că „o să aibă foarte mari probleme” dacă nu mai plătește dobânzi, declarație pe care cu ocazia cercetării judecătorești a arătat că o menține.

În ceea ce privește încadrarea juridică curtea constată că faptele comise de inculpatul R. A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 211 alin. 2¹ lit. a C.pen.

Apărarea formulată de inculpat în apel cu privire la inexistența agravantei prevăzută pentru infracțiunea de tâlhărie la alin. 2¹ lit. a C.pen. - săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane împreună nu poate fi primită deoarece din materialul probator existent în cauză rezultă că, în momentul deposedării părții vătămate V. G. C. prin violență de autoturism împreună cu inculpatul R. A. s-a aflat și inculpatul E. C. dar și alte persoane ce nu au putut fi identificate.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul R. A., curtea constată că pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. art. 211 alin. 2¹ lit. a C.pen. a fost just individualizată, cu respectarea criteriilor generale și obligatorii prev. de art. 72 C.pen. Pentru infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., se impune însă majorarea pedepselor, față de amploarea activității infracționale a grupului la care a aderat inculpatul, modalitatea concretă în care a acționat, atitudinea nesinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului penal și faptul că este o persoană cunoscută cu antecedente penale. Totodată, raportat la multitudinea infracțiunilor concurente, comise de inculpat se apreciază că, pentru realizarea scopului educativ-preventiv al pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen., se impune aplicarea unui spor de 6 luni închisoare.

În ceea ce privește criticile formulate pe latură civilă de acest inculpat, curtea constată că nu sunt întemeiate întrucât, pe de parte daunele acordate de prima instanță sunt probate cu mijloacele de probă indicate de aceasta, însușite de instanța de control judiciar iar pe de altă parte, înlăturarea obligație solidare nu s-ar putea realiza decât cu încălcare normelor de drept civil care reglementează cazurile de răspundere civilă solidară, între care și situația din speță.

Cu privire la inculpatul S. N., prima instanță a reținut corect activitatea infracțională a acestuia raportată la părțile vătămate T. M. S., T. F., M. M. E. și C. C..

Diferit de prima instanță curtea reține însă că acest inculpat l-a însoțit pe inculpatul E. C. și la vizitele pe care le-a făcut părților vătămate B. R. - C. și P. E..

În privința părții vătămate B. R. - C. fapta comisă de inculpatul S. N. se probează cu declarația pe care martorul D. V. a dat-o în faza urmăririi penale (filele nr. 273-274, Vol. III) când a relatat că inculpatul Stoiculesu N. făcea parte din anturajul inculpatului E. C. și a indicat și un incident când se afla într-un bar, în apropierea blocului unde locuiește iar inculpatul Stoiculesu N., împreună cu și cu inculpații M. M. și M. E., au venit la el și au început să-l injurieze și să-l amenințe cu bătaia, solicitându-i să-i comunice unde locuiește partea vătămată B. R..

Referitor la partea vătămată P. E., faptul că în instanță, a revenit asupra declarației pe care a dat-o în faza urmăririi penale și a arătat că nu-i recunoaște decât pe inculpații E. C. și M. V., nu este să înlăture depoziția din faza urmăririi penale, atâta timp cât nu s-a făcut dovada că asupra părții vătămate s-ar fi făcut presiuni pentru a da declarații împotriva acestui inculpat, aceeași fiind și situația părții vătămate Șușeanu E. (cu precizarea că, din declarația pe care aceasta a dat-o în faza urmăririi penale nu se poate reține că inculpatul S. N. ar fi contribuit alături de E. C. la șantajarea sa, partea vătămată declarând cu privire la acest inculpat numai faptul că a asistat la un incident care avut loc între cei doi ca urmare a faptului că E. C. nu i-ar fi plătit lui S. N. sumele datorate în urma participării la recuperări). Pe de altă parte depoziția pe care partea vătămată a dat-o în faza urmăririi penale se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză respectiv înscrisul sub semnătură privată, denumit „chitanță”, aflat la fila nr. 240, vol. III, urmărire penală în care inculpatul S. N. a fost trecut ca fiind persoana de la care P. F. și soția sa, partea vătămată P. E. ar fi împrumutat ar fi împrumutat 9.500.000 ROL menționându-se totodată că cei doi sunt de acord ca „S. N. și partenerii săi să intre în locuință cu forța, pentru a recupera banii” dar și conținutul convorbirilor telefonice care probează relațiile existente între inculpatul E. C. și S. N., în urma acțiunilor pe care acesta le-a întreprins în folosul său, E. C. dovedind preocupare în a-i trimite în penitenciar bunuri de care ar avea nevoie, inclusiv sume de bani (a se vedea în acest sens transcrierea convorbirii telefonice aflate la fila nr. 396, vol. V dosar urmărire penală).

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul de prima instanță curtea constată că în mod greșit au fost reținute circumstanțe atenuante, cu consecința aplicării unor pedepse coborâte sub minimul special, participarea sa la activitatea grupului fiind una destul de amplă iar nu una redusă, cum a reținut prima instanță și nejustificând valorificarea cu titlu de circumstanțe atenuante a situației personale a inculpatului - are patru copii minori și este singurul întreținător al familiei. Față de modalitatea în care a fost concepută activitatea grupului infracțional care a presupus participarea mai multor persoane în scopul amenințării părților vătămate, numărul de părți vătămate la a căror amenințare a contribuit, atitudinea nesinceră manifestată pe parcursul procesului penal și faptul că este cunoscut cu antecedente penale, vor fi majorate pedepsele la care a fost condamnat inculpatul într-un cuantum orientat către maximul special. Totodată, față de multitudinea infracțiunilor comise de inculpat, în urma contopirii pedepselor aplicate în prezenta cauză cu pedepsele aplicate aplicată prin sentința penală nr. 442/18.05.2009 a Judecătoriei Slatina, la pedeapsa rezultantă va fi adăugat un spor de 6 luni închisoare.

Referitor la solicitarea formulată de inculpat în sensul contopirii pedepselor aplicate în prezenta cauză cu pedepse aplicate prin alte hotărâri judecătorești definitive, pentru fapte concurente, curtea constată că este o cerere formulată pentru prima dată în apel care nu poate forma obiectul examinării direct în calea de atac atâta timp cât nu a fost examinată de prima instanță.

În ceea ce-l privește pe inculpatul T. T. D., zis „I. Ț.” la fel ca prima instanță, curtea reține că activitatea infracțională a acestui inculpat s-a raportat la părțile vătămate D. M.-C., T. M., T. F., C. Ș. și C. C. și se probează cu declarațiile acestora, coroborate cu depoziția dată în fața primei instanțe de martorul cu identitate protejată A. D., declarațiile martorelor M. V. și Giogan M. dar și cu conținutul convorbirilor telefonice, relevantă fiind convorbirea a cărei transcriere se află la filele nr. 246 - 268, vol. VI, dosar urmărire penală din care rezultă relația care a existat între acesta și inculpatul E. C. dar și motivul pentru care, la un moment dat, cel mai probabil în toamna anului 2009, colaborarea dintre ei a încetat (inculpatul T. T. D. era mult prea violent și îl acuza pe E. C. că nu acționează cu mai multă duritate împotriva părților vătămate).

Spre deosebire de instanța de prim grad, curtea reține că activitatea infracțională a inculpatului T. T. D. s-a raportat și la partea vătămată T. D.. În acest sens este depoziția martorei T. M. din faza urmăririi penale conform căreia, în cursul anului 2008 la domiciliul său a venit inculpatul T. T. D. însoțit de E. C. iar acesta din urmă i-a comunicat că T. T. D. e prietenul lui iar banii împrumutați îi aparțin acestuia și lui D. Ș. L.. Din declarația aceleiași martore rezultă că, cu aceeași ocazie, T. T. D. a făcut scandal în barul al cărei administrator era. Legătura dintre inculpații E. C. și T. T. D. rezultă și din declarația dată în faza urmăririi penale de martorul P. C. S. (fila nr. 113, vol IV) conform căreia, în luna iulie a anului 2009, în calitate de avocat, s-a deplasat în . părții vătămate T. D. iar inculpații E. C. și T. T. D. au intrat în curtea locuinței acesteia pentru a o convinge să renunțe la acuzațiile formulate într-un dosar penal împotriva lui T. T. D..

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul curtea apreciază că, raportat la modalitatea în care a fost concepută activitatea infracțională a grupului infracțional organizat la care a aderat inculpatul și activitatea concretă desfășurată de acesta, care a vizat acte de amenințare împotriva a șase părți vătămate în mod greșit prima instanță a valorificat cu titlu de circumstanțe atenuante datele referitoare la situația familială a inculpatului (are patru copii minori în întreținere, mama acestora având o stare de sănătate precară).

Având în vedere datele ce caracterizează faptele comise de inculpat, atitudinea nesinceră pe care a înțeles să o adopte pe parcursul procesului penal ca și faptul că este cunoscut cu antecedente penale și a comis infracțiunile ce formează obiectul prezentului dosar în condițiile în care beneficiase de clemența instanței care dispusese suspendarea condiționată în privința executării unei pedepse de 3 ani închisoare, curtea apreciază că scopul educativ - preventiv al pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 52. C.pen. nu poate fi atins decât prin pedepse orientate către maximul special.

Cu privire la inculpatul M. A., spre deosebire de prima instanță, care a reținut că activitatea infracțională a acestui inculpat s-a raportat doar la părțile vătămate T. M. și T. F., activitate probată cu depozițiile părților vătămate care au declarat că, începând cu luna martie a anului 2008 și până în anul 2010, inculpatul E. C. însoțit de fiecare dată de unii sau mai mulți dintre inculpații S. M., S. M. C., B. G.-G., M. V., R. A., S. I., M. A., A. A., D. Ș. M., M. E., Pața C. L. G. și V. M. s-a deplasat la domiciliul său sau al socrilor ori la brutăria din localitatea Scornicești adresând amenințări în scopul obținerii unor sume nedatorate, coroborate cu declarațiile martorilor R. F., M. V. și Giogan M., curtea reține că aceasta se raportează și la partea vătămată P. E. care, în declarația de la filele nr. 226 și următoarele, vol. III, dosar urmărire penală l-a indicat pe inculpatul M. A. ca fiind unul dintre cei care, alături de S. M., M. V., M. M., S. I. și S. N. l-au însoțit în repetate rânduri la domiciliul său pe inculpatul E. C. la domiciliul său și au afirmat că banii împrumutați de la acest din urmă inculpat le aparțin iar dacă nu-i restitui o vor omorî. Declarațiea părții vătămate P. E. se coroborează cu declarațiile celorlalte două părți vătămate și a martorilor din care rezultă că una dintre persoanele la care apela inculpatul E. C. pentru a obține, în urma amenințărilor, sumele de bani solicitate era inculpatul M. A..

În ceea ce privește pedepsele la care a fost condamnat inculpatul curtea constată că au fost greșit individualizate și nu sunt apte prin cuantum să conducă la realizarea scopului preventiv - educativ, astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen. Față de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, datele ce caracterizează faptele pe care le-a comis, inclusiv numărul părților vătămate împotriva cărora se reține activitatea sa infracțională, atitudinea nesinceră pe care a înțeles să o adopte pe parcursul procesului penal ca și împrejurarea că este cunoscut cu antecedente penale și a comis infracțiunile ce formează obiectul prezentului după ce anterior a beneficiat de clemența instanței, care a dispus suspendarea sub supraveghere a executării unei pedepse de 3 an închisoare, curtea apreciază că numai pedepse cu închisoarea orientate către maximul special sunt apte să conducă la realizarea prevenției generale și speciale și la reintegrarea socială a inculpatului, sens în care va fi reformată hotărârea apelată.

Cum raportat la părțile vătămate T. M. și F. infracțiunile deduse judecății sunt comise după rămânerea definitivă a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V., definitivă prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V. în baza art. 86⁴ C.pen. rap. la art. 83 C.pen. va fi revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin această sentință.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S. M. C. prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, cu încadrarea juridică corespunzătoare.

În urma propriului examen curtea constată că activitatea infracțională a acestui inculpat s-a desfășurat în perioada 2007 - 2008 și este raportată la părțile vătămate T. M. și C. C., fiind dovedită cu declarațiile date în faza urmăririi penale și menținute în faza judecății de părțile vătămate, martora cu identitate protejată A. D. și martorii M. V., Giogan M. și M. I.-E..

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, curtea apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut în cauză circumstanțe atenuante judiciare, cu consecința condamnării inculpatului la pedepse coborâte sub minimul special, deoarece, în raport de gravitatea faptelor comise, dedusă în principal din modalitatea în care s-a acționat, inculpatul sprijinind un grup infracțional organizat al cărui scop l-a constituit obținerea de foloase materiale injuste prin comiterea unor acțiuni în urma cărora se ajungea la subjugarea psihică a părților vătămate, aportul acestuia mai redus la activitatea grupului infracțional organizat la care a aderat (raportat la numărul părților vătămate împotriva cărora a acționat) ca și situația personală dificilă justificând eventual aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai redus față de cele aplicate inculpaților cu o activitate infracțională mai amplă. Pentru aceste considerente curtea apreciază că scopul educativ-preventiv al pedepselor, astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen. nu poate fi atins decât prin pedepse cu închisoarea, orientate către maximul special.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, deși inculpatul S. M. C. nu este cunoscut cu antecedente penale, curtea apreciază în raport de modalitatea de comitere a faptelor dar și de atitudinea nesinceră manifestată de inculpat pe parcursul procesului penal că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante nu poate conduce la realizarea scopului eduvativ-preventiv al pedepsei, prevenția specială (împiedicarea inculpatului de a comite infracțiuni de aceeași natură) dar și generală (împiedicarea altor destinatari ai legii penale să adopte un comportament infracțional similar celui manifestat de inculpat) neputând fi realizate decât prin executarea efectivă a pedepsei, în regim de detenție.

În ceea ce-l privește pe inculpatul A. A., zis R. curtea constată, spre deosebire de instanța de prim grad, că activitatea infracțională a acestuia le-a vizat pe părțile vătămate M. M. E., T. D., Șușeanu E. (căreia inculpatul E. C. i-a spus că inculpatul A. A. este „garda sa de corp”), D. V. și B. R. E. și este probată cu declarațiile părților vătămate, coroborate cu depoziția martorului D. V. și conținutul convorbirilor telefonice interceptate între care, relevante sunt convorbirile ale căror transcrieri se află la filele nr. 291 și 293, vol. V, dosar urmărire penală, din care rezultă că cel care dădea informații celorlalți membri ai grupului infracțional organizat despre ce se întâmplă cu partea vătămată T. D. era inculpatul A. A., aspect de natură să confere credibilitate declarației pe care partea vătămată a dat-o în faza urmăririi penale și în care a susținut că și acest inculpat l-a însoțit pe inculpatul E. C. la vizitele pe care i le-a făcut acesta la domiciliu, în scopul de a o amenința și determina să-i plătească sumele de bani solicitate. Dovada implicării inculpatului A. A. în activitatea infracțională inițiată de inculpatul E. C. dar și un mijloc de probă care se coroborează și conferă credibilitatea depozițiilor date de părțile vătămate o constituie și convorbirea telefonică pe care inculpatul E. C. a purtat-o cu A. A. pe data de 24.08.2010, a cărei transcriere se află la fila nr. 224, vol. VI, în cadrul căreia inculpatul E. C. i-a cerut să-i spună clar cum îl cheamă și A. A. a precizat că numele lui se scrie cu „CS”, după care E. C. i-a spus că dă la cineva niște bani și îi pune martori pe el și pe J. - inculpata R. M. E..

Cât privește încadrarea juridică, se constată că faptele comise de inculpatul A. A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care a fost condamnat inculpatul curtea apreciază că, raportat la modalitatea în care a fost concepută activitatea infracțională a grupului infracțional organizat la care a aderat inculpatul și activitatea concretă desfășurată de acesta, care a vizat acte de amenințare împotriva a patru părți vătămate în mod greșit prima instanță a reținut circumstanțe atenuante.

Având în vedere datele ce caracterizează faptele comise de inculpat, atitudinea nesinceră pe care a înțeles să o adopte pe parcursul procesului penal ca și faptul că este cunoscut cu antecedente penale și a comis infracțiunile ce formează obiectul prezentului dosar în condițiile în care fusese anterior condamnat definitiv la o pedeapsă de 3 ani închisoare, curtea apreciază că scopul educativ - preventiv al pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 52. C.pen. nu poate fi atins decât prin pedepse orientate către maximul special.

În ceea ce-i privește pe inculpații în privința cărora prima instanță a dispus achitarea, curtea constată că mijloacele de probă administrate în cauză, în faza urmării penale, în fața primei instanțe și în apel, confirmă situația de fapt din rechizitoriu, după cum urmează:

În privința inculpatului M. M., zis „F.”, se constată că a avut rolul de recuperator în cadrul grupului infracțional organizat iar activitatea sa infracțională este raportată la următoarele părți vătămate: M. E., T. M. și T. F., D. V. G., B. R. și P. E..

Referitor la M. E. se constată că în depoziția pe care a dat-o în faza urmăririi penale ( vol. IV, filele nr. 157-162) partea vătămată l-a indicat pe inculpatul M. M., ca fiind una dintre persoanele care, la data de 22.09.2009, împreună cu inculpații E. C. S. I., M. V., și S. N. folosindu-se de autoturismele marca BMW X5 și WW P. au oprit în trafic, în apropierea Postului de Poliție din . autoturismul condus de partea vătămată și în care se afla și martorele T. V., T. N. și T. A. iar inculpații E. C., M. M. și S. N. au dat-o jos cu forța din autoturism pe partea vătămată, i-au luat cheile de la apartament și i-au cerut să meargă la un birou notarial din Slatina și să semneze o procură prin care îl împuternicea pe inculpatul E. C. să-i vândă un apartament pe care partea vătămată îl deținea în acest oraș. În continuare, inculpații, cu ajutorul acelorași două mașini au escortat mașina condusă de partea vătămată și în care se aflau și cele trei martore până în Slatina, la biroul notarial B. R., unul dintre autoturismele inculpaților mergând în față iar celălalt în spatele autoturismului condus de partea vătămată. După ce au ajuns la birul notarial, partea vătămată a fost obligată de inculpatul E. C. să urce în autoturismul marca BMW X5, autoturism în care s-a urcat și M. V., care avea asupra sa o sabie și care a amenințat-o pe partea vătămată că nu are de ales și că va trebui să accepte să semneze actul notarial. În aceste condiții partea vătămată a semnat procura autentificată sub nr. 3693 din 22.09.2009, prin care inculpatul E. C. era împuternicit să vândă apartamentul părții vătămate „cui va crede de cuviință, chiar și sie însuși, la prețul de 100.000 lei”. Imediat după semnarea procurii inculpatul E. C. care așa cum s-a arătat o deposedase pe partea vătămată de cheile imobilului a intrat în posesia acestuia și a schimbat încuietorilor împiedicând accesul părții vătămate la apartament și la bunurile rămase acolo.

Declarația dată de partea vătămată în faza urmăririi penale se coroborează cu declarațiile pe care martorele T. V. și T. N. le-au dat în faza urmăririi penale (vol. IV filele nr. 207-208 și respectiv filele nr. 209 - 210), menținute cu ocazia audierii de către prima instanță (vol. VIII, filele nr. 69 și respectiv 68), când martora T. N. a declarat și faptul că, „atunci când a făcut recunoaștere după poze, în faza urmăririi penale, nu a avut niciun dubiu deoarece întâlnirea fusese recentă”. Martora T. V. a fost audiată și de instanța de apel și a învederat și cu această ocazie aceleași aspecte referitoare la participarea inculpatului M. M. la incidentul din 22.09.2009 (fila nr. 116, vol. III).

În legătură cu activitatea desfășurată de inculpatul M. M. față de această parte vătămată se reține totodată și faptul că l-a însoțit pe inculpatul E. C. și la vizitele făcute acesteia la domiciliu, ocazie cu care inculpatul M. M. a adresat la rândul său amenințări cu moartea, solicitându-i părții vătămate să-i plătească „dobânzile și suma de 100.000 lei” - în acest sens este declarația dată în faza urmăririi penale de martora M. E. (filele nr. 193-203, vol. IV). Împrejurarea că, cu ocazia audierii de către prima instanță, martora a menținut declarația dată în faza urmăririi penale, fără a mai putea identifica alți inculpați în afară de E. C., M. V. și S. I., nu este de natură să conducă la concluzia că depoziția dată în faza urmăririi penale nu corespunde adevărului atâta timp cât se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză iar audierea din instanță a avu loc la mai bine de un an față de audierea din faza urmăririi penale.

Afirmațiile pe care le-a făcut partea vătămată cu ocazia cercetării judecătorești, și care au fost avute în vedere de prima instanță cu ocazia dispunerii soluției de achitare a acestui inculpat (cu precizarea că prima instanță a reținut greșit că acest incident ar fi avut loc la domiciliul părții vătămate, o astfel de situație de fapt nefiind prezentată nici de partea vătămată și nici de martorii audiați în cauză), în sensul că inculpatul M. M. ar fi intervenit în favoarea sa, motiv pentru care a ajuns să se certe cu inculpatul E. C. nu sunt susține de celelalte probe administrate în cauză, la care s-a făcut referire mai sus și sunt contrazise și de interceptările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul E. C. și ceilalți inculpați. În acest sens este de menționat convorbirea pe care inculpatul E. C. a avut-o pe data de 30.07.2010 cu inculpatul M. M., zis „F.” (fila nr. 396, vol. V dosar urmărire penală), convorbire în care fac referire la momentul la care partea vătămată a fost condusă la biroul notarial, din modalitatea în care se exprimă inculpatul M. M. rezultând fără dubiu că situația de fapt prezentată de partea vătămată în fața primei instanțe nu reflectă realitatea:

„XX.: Tu ești cumnate?

E.C.: Alo?

XX.: Alo? Eu sunt F..

E.C.: Da mă, zii?

XX.: L-am sunat pe E., ăla. E acasă. A venit.

E.C.: Păi n-a fost bă plecat niciunde, dă-l în morții lui!

(…)

E.C.: Da mă da! I. l-a văzut! I. R., că I. cu ăștia cu P. fac Caracalul zilnic.

(…)

XX.: Păi lasă măi cumnate atunci că-l aranjăm, îl aranjez eu!

(…)

XX.: (…) ce morții lui, am fost cu el la notar, dă-te-n morții lui acolo!

(…)

XX.: Cumnate dacă nu, tot eu scot banii de la el!

E.C.: Dacă-i scoți, jumătate îți iei.

XX.: Dacă nu-i scot, să-mi faci tu mie ceva!”

Discuția dintre cei doi prezintă și în continuare importanță probatorie deoarece reprezintă o probă indirectă din care se poate reține, cu titlu de prezumție judiciară, în contextul ansamblului probatoriu reliefat mai sus că inculplatul M. M. l-a ajutat pe inculpatul E. C. să obțină de la acesta beneficii materiale nedatorate, întreținând climatul de teroare în care erau obligate să trăiască toate persoanele care luau împrumuturi de la E. C.. Astfel, cei, pornind de la discuția legată de problemele pe care le aveau cu partea vătămată M. E. chiar și după ce reușiseră să o constrângă să semneze un act notarial în temeiul căruia inculpatul E. C. intrase în posesia apartamentului deținut de aceasta în municipiul Slatina, discută despre situația inculpatului S. N., reținut și de prima instanță ca fiind una dintre persoanele ce l-au însoțit pe inculpatul E. C. la vizitele făcute părții vătămate M. E. în scop amenințător și care între timp fusese încarcerat în executarea unei pedepse privative de libertate și despre faptul că trebuie să-i și lui bani în penitenciar. Cu titlu de exemplu menționăm următorul fragment din discuția celor doi:

E.C.: Păi trimite-i și lui acela la pușcărie..Neint..

(…)

E.C.: păi c să mai vin la nevastă-sa! Ia zii cum…, îl cheamă…Stai puțin!

XX.: S. N..

(…)

E.C. Da, așa-l cheamă S. N., mă.

Or, în situația în care nu ar fi fost cu toții implicați în acțiunile întreprinse împotriva părții vătămate M. E., această discuție, care, așa cum s-a arătat a pornit de la partea vătămată, nu s-ar justifica.

În ceea ce le privește pe părțile vătămate T. M. și T. F., în declarația dată în faza urmăririi penale, partea vătămată T. M. l-a recunoscut după fotografii pe inculpatul M. M., ca fiind una dintre persoanele care a venit de mai multe ori la domiciliul socrilor săi împreună cu E. C. și alte persoane (fila nr. 105, vol. II dosar urmărire penală). Cu ocazia audierii de către instanța de fond această parte vătămată a menținut cele declarate în faza urmăririi penale și a precizat că inculpatul M. M. este una dintre persoanele care i-au adresat amenințări de genul: „o să venim într-o noapte ploioasă, la cântatul cocoșilor, o să intrăm în casă să-ți luăm copilul și o să te omorâm; îți vom lua soția, o vom băga în bortbagaj iar bortbagajul va sta în apă, o să-ți tăiem o mână, o să-ți dăm foc la casă etc. dacă nu ne dai banii”. (filele nr. 329-331, vol. V tribunal). Declarațiile părții vătămate T. M., servesc la aflarea adevărului, în condițiile art. 75 C.pr.pen., deoarece se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și care au fost analizate cu ocazia examinării faptelor comise în dauna părții vătămate M. M., mijloace de probă din care rezultă că inculpatul M. M. a fost una dintre persoanele ce-l însoțea pe inculpatul E. C. cu ocazia deplasărilor efectuate în vederea amenințării persoanelor cărora le dăduse sume de bani cu împrumut. Cât privește declarația dată în fața instanței de prim grad de martorul R. F. (fila nr. 21, vol. VII, dosar tribunal), curtea constată că nu poate fi reținută ca un mijloc de probă în dovedirea faptelor imputate acestui inculpat deoarece în declarația pe care a dat-o în faza urmăririi penale (filele nr. 236-238, vol. II dosar urmărire penală), nu l-a indicat pe inculpatul M. M. nici după poreclă și nici nu l-a recunoscut după fotografii ca făcând partea dintre persoanele care au venit în . socrilor părții vătămate Teodoerescu M..

În ceea ce o privește pe partea vătămată B. R. în declarațiile pe care le-a dat în faza urmăririi penale și în fața primei instanțe (filele nr. 265 - 267, vol. III dosar urmărire penală și fila nr. 374 vol. IV tribunal) a precizat inculpatul E. C. a venit la domiciliul său însoțit de mai multe persoane. Deși nu a putut indica numele acestor persoane, faptul că inculpatul M. M. este una dintre persoanele folosite de inculpatul E. C. pentru a insufla o stare de temere permanentă, sub imperiul căreia partea vătămată să accepte să plătească sumele pretins datorate se probează cu depoziția dată în faza urmăririi penale (filele nr. 273-274, Vol. III) de martorul D. V. care a arătat că inculpatul M. M., făcea parte din anturajul inculpatului E. C. și a indicat și un incident când se afla într-un bar, în apropierea blocului unde locuiește iar inculpatul M. M., împreună cu Stoiculesu N. și cu M. E., au venit la el și au început să-l injurieze și să-l amenințe cu bătaia, solicitându-i să-i comunice unde locuiește partea vătămată B. R.. Este adevărat că în declarația pe care a dat-o în fața instanței de judecată martorul a susținut că până în ziua aceea nu l-ar fi văzut niciodată pe inculpatul M. M. (ca de altfel nici pe S. N. și M. E.). În condițiile în care probele nu au valoare dinainte stabilită iar martorul nu a oferit o explicație plauzibilă motivului pentru care a revenit asupra declarației dată în faza urmăririi penale, curtea apreciază că aceasta corespunde adevărului, concluzie reținută și în raport de faptul că, în declarația dată în instanță, martorul a recunoscut că, înainte cu câteva zile de a se prezenta în instanță a fost amenințat de un grup format din patru persoane de etnie rromă. Or, raportat la natura și modalitatea în care se reține că au fost comise infracțiunile din prezenta cauză se poate reține, cu titlu de prezumție judiciară că acest incident l-a determinat pe martor să revină asupra declarației pe care a dat-o în faza urmăririi penale. Nu în ultimul rând instanța reține ca fiind veridică depoziția acestui martor și ca urmare a faptului că se coroborează cu declarațiile celorlalte părți vătămate și martori și cu conținutul interceptărilor din care rezultă, așa cum s-a arătat că inculpatul M. M., era unul dintre „recuperatorii” folosiți inculpatul E. C..

În ceea ce o privește pe partea vătămată P. E., în faza urmăririi penale a susținut că între persoanele care au venit la domiciliul său a fost și inculpatul M. M. (filele nr.-230, vol. III), declarație care se coroborează, așa cum s-a arătat, cu declarațiile celorlalte părților vătămate T. M. și M. E., cu declarațiile martorilor T. V., T. N., T. A. și D. V. dar și cu declarația dată în faza urmăririi penale de partea vătămată D. V. G. (filele nr. 107-116, vol. III), din toate aceste mijloace de probă rezultând că inculpatul M. M. era unul dintre „recuperatorii” folosiți de inculpatul E. C., aspect de natură să confere credibilitate declarației părții vătămate P. E. și valoare probatorie în conformitate cu prevederile art.75 C.pr.pen.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M. E., zis „H.” se constată că între acesta și inculpații M. M. și Stoiculesu N. a existat o strânsă legătură, părțile vătămate față de care au desfășurat activitatea infracțională fiind aceleași, cu excepția părții vătămate P. E..

Pe de altă parte, deși inculpatul M. E. a susținut, inclusiv în fața instanței de prim grad (vol. IV, fila 190), că nu-i cunoaște decât din vedere pe unii dintre inculpații din prezenta cauză, declarație menținută și în apel, faptul că între el și ceilalți inculpați exista o relație apropiată rezultă și din conținutul interceptărilor telefonice, la fila nr. 140 din vol. VI fiind transcrisă o convorbire purtată la data de 10.08.2010 de inculpatul S. I., cu un bărbat „C.” în cadrul discuției, cei doi făcând referire și la „H.”.

În privința inculpatului M. E. curtea reține că actele caracteristice activității de „recuperator”, au fost exercitate asupra părților vătămate M. E., T. M. și T. F., M. E. și B. R..

Referitor la partea vătămată M. E., martora M. E. a declarat în faza urmăririi penale (filele nr. 193-203, vol. IV) că, în perioada octombrie 2009 - august 2010, E. C., împreună cu mai multe persoane, au venit în mai multe rânduri, de câteva ori în fiecare lună la ei acasă, în . atât inculpatul E. C. cât și persoanele care-l însoțeau adresându-le amenințări de genul „ne împușcă, ne vor tăia și ne vor pune în mașină și ne vor arunca în O., își vor instala corturile în fața curții noastre”. Între persoanele care l-au însoțit pe inculpatul E. C. în aceste împrejurări, martora i-a recunoscut după fotografii pe inculpații S. I., M. V., M. E., S. N. și M. M. (filele nr. 197-203, dosar urmărire penală). Apărările formulate de inculpat prin avocat ales, cu privire la depoziția acestei martore, în sensul că nu ar corespunde realității deoarece scrisul din declarație este modificat, nu poate fi primită, în urma examinării depoziției în cauză constatându-se că doar numele nu și prenumele acestui inculpat este doar îngroșat fără ca declarația să conțină ștersături sau modificări iar în cazul procesului verbal de recunoaștere după poze nici acest aspect referitor la scris nu se poate reține. Pe de altă parte, într-adevăr partea vătămată M. E. nu l-a indicat nici în faza urmăririi penale și nici în instanță pe inculpatul M. E.. În declarația pe care a dat-o în fața primei instanțe (fila nr. 376, vol. IV a indicat însă un aspect de natură să confere credibilitate depoziției martorei M. E. dar și să justifice motivul pentru care partea vătămată nu l-a indicat și pe acest inculpat. Astfel, la finalul declarației M. E. a precizat că inculpatul M. E. se ocupa cu taximetria nelegală motiv pentru care de multe ori l-a dus pe el și pe tatăl său, în . aceste condiții se reține că martora M. E. îl cunoștea pe acest inculpat anterior faptelor relatate ceea ce exclude posibilitatea ca, atunci când a efectuat recunoașterea după poze, să-l fi confundat pe inculpatul M. E. cu o altă persoană.

Declarația dată de martora M. E. se coroborează cu depoziția dată în fața primei instanțe de martorul cu identitate protejată A. D. (fila nr. 282, vol. IX) depoziție în cadrul căreia martorul, care a fost în perioada comiterii faptelor o persoană apropiată inculpatului E. C., a arătat că „la recuperări” a mers și persoana despre care instanța i-a spus că „se numea M. E.”. Audiată în apel, martorul cu identitate protejată a declarat i-a recunoscut pe unii dintre inculpați „după fizionomie”. Or, în condițiile în care, cu ocazia audierii din faza urmăririi penale, în urma examinării procesului-verbal aflat la filele nr. 34-37, vol. II, rezultă că între fotografiile după care s-a efectuat recunoașterea nu s-a aflat și fotografia inculpatului M. E. instanța constată că martorul cu identitate protejată a avut posibilitatea să-l recunoască pentru prima dată abia în fața primei instanțe când așa cum s-a arătat a declarat că a fost una dintre persoanele folosite la recuperări de E. C..

Referitor la părțile vătămate T. M. și T. F. se reține, ca și în cazul inculpatului M. M. că fost indicat în faza urmăririi penale de partea vătămată T. M. (vol. II, filele nr. 89-106) ca fiind una dintre persoanele care l-a însoțit pe inculpatul E. C. atunci când îi adresa amenințări și că, la rândul său, inculpatul M. E. l-a amenințat că „o să-i facă rău lui și membrilor familiei, o să le răpească fiica, o să-i prindă și o să-i sluțească” dacă nu-i dă banii inculpatului E. C. deoarece „sunt banii tuturor”. Declarația părții vătămate T. M. se coroborează cu depoziția dată în aceeași fază procesuală de soția sa, partea vătămată T. F. (filele nr. 162-180, vol. II), care, cu ocazia recunoașterii după fotografii, l-a indicat pe inculpatul M. E. ca fiind una dintre persoanele care i-a fost arătată în decursul timpului, în municipiul Slatina de soțul său, partea vătămată T. M., acesta comunicându-i totodată că trebuie să se ferească de el întrucât este unul dintre recuperatorii inculpatului E. C..

În ceea ce-l privește pe martorul R. F., față de contradicțiile existente în chiar cuprinsul depoziției pe care a dat-o în faza urmării penale, cu privire la acest inculpat (afirmă la un moment dat că între persoanele care veneau în . l-a recunoscut pe cel pe care îl cunoștea cu porecla „H.”, după care, cu ocazia identificării după fotografii a arătat că cel pe care-l cunoaște cu porecla „C.” este inculpatul M. E.”) pentru ca în fața instanței de judecată să nu mai facă referire la acest inculpat curtea, nu va ține cont de depoziția sa, cu ocazia examinării probelor care-l incriminează pe inculpatul M. E..

Referitor la partea vătămată B. R. se reține, aceeași situație de fapt, ca și în cazul inculpatului M. M., probată cu depoziția aceluiași martor, D. V. și tot ca în cazul inculpatului M. M. se reține că inculpatul M. E. a fost indicat și de către partea vătămată D. V. ca fiind unul dintre „recuperatorii” inculpatului E. C..

În acest context probatoriu curtea apreciază că declarațiile date în faza urmăririi penale cu privire la participația inculpatului M. E. corespund adevărului, faptul că în instanță, părțile vătămate și martorii au revenit asupra acestor declarații neputând conduce la concluzia că nu corespund realității cu atât mai mult cu cât atât părțile vătămate cât și martorii au precizat că mențin declarațiile pe care le-au dat anterior în cauză, situație față de care, împrejurarea că nu i-au identificat în instanță pe toți inculpații pe care i-au identificat în faza urmăririi penale nu poate fi interpretată decât în sensul că se datorează atât trecerii timpului cât și condițiilor în care prima instanță a procedat la efectuarea identificării - în prezența tuturor inculpaților, care se declarau nevinovați de comiterea faptelor.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B. G. G. activitatea infracțională s-a desfășurat în raport de părțile vătămate T. M. și T. F., C. Ș. și C. C. și D. V. G. la domiciliile cărora s-a deplasat, însoțit de inculpatul E. C. dar și de alte persoane între care și unii dintre ceilalți inculpați din prezenta cauză, în scop de amenințare în vederea obținerii unor beneficii materiale injuste.

În ceea ce le privește pe părțile vătămată T. M. și T. F., partea vătămată T. M. a arătat în faza urmăririi penale (vol. II, filele nr. 89-106), că inculpatul B. G. G. a fost unul dintre inculpații care a venit aproape zilnic la brutărie, până la sfârșitul lunii iunie 2009. În cuprinsul aceleiași declarații a mai arătat că inculpatul B. G. a venit și la domiciliul socrilor săi, din . fost una dintre persoanele care l-au însoțit pe inculpatul E. C. cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o cu acesta în prezența avocatului P. S., E. C. și B. G. atrăgându-le atenția că trebuie să semneze actul de vânzare-cumpărare a brutăriei, pentru că au o fiică, și i se poate întâmpla „ceva rău” . Declarația părții vătămate T. M. se coroborează de depoziția soției sale, partea vătămată T. F. (filele nr. 162-180, vol. II, dosar urmărire penală) care a arătat că inculpatul B. G. G. a fost unul dintre inculpații care l-au însoțit pe E. C. la sediul brutăriei și la întâlnirea pe care au avut-o cu acesta și cu avocatul P. S. în . B. G. G. i-a amenințat la un moment dat spunându-le „să avem grijă că avem o fetiță de crescut, ca dacă nu semnăm o să-i taie un deget tatălui meu iar pe soacra mea o să o introducă în portbagajul autoturismului și nu o să mai auzim de ea”.

Declarația martorului R. F., nu va fi avută în vedere de instanță, cu ocazia reținerii situației de fapt, dat fiind contradicțiile existente între declarația dată în faza urmării penale și cea din instanță, în privința persoanelor pe care le-a indicat ca fiind cele care au venit la domiciliul socrilor părții vătămate T. M., în . față de împrejurarea că, în declarația pe care a dat-o în faza urmăririi penale l-a indicat pe acest inculpat cu un alt nume.

În ceea ce le privește pe părțile vătămate C. Ș. și C. C., în declarația dată în fața instanței de prim grad (fila nr. 257, vol. IV), partea vătămată C. C. a declarat că, în cursul anului 2008, aproape săptămânal, la ușa locuinței sale venea inculpatul E. C. însoțit de alte persoane iar o dată a venit însoțit și de inculpatul B. G.. Mai arată partea vătămată că la termenul de judecată anterior nu a relatat despre B. G. deoarece soțului ei îi era frică și i-a cerut să nu declare că a fost și acest inculpat „ca să nu mai aibă probleme”.

Situația de fapt prezentată de partea vătămată C. C. în ceea ce-l privește pe inculpatul B. G. este susținută de martora M. I. E. care a declarat în faza urmăririi penale (filele nr. 144-151, vol. IV) că inculpatul B. G., pe care îl cunoștea anterior incidentelor la care a fost martoră, aspect care rezultă inclusiv din declarația dată în apel, l-a însoțit în mai multe rânduri pe inculpatul E. C., la deplasările pe care le-a făcut la apartamentul celor două părți vătămate. Din declarația aceleiași martore reiese că la aceste deplasări la care participau multe persoane, inculpatul B. G. făcea parte dintre cei care nu vorbeau direct cu părțile vătămată starea de temere fiind insuflată acestora ca urmare a multitudinii persoanelor împreună cu care venea inculpatul E. C. și care prezentau caracteristici fizice de natură să confere credibilitate amenințărilor adresate de acesta. Cu ocazia audierii de către instanța de prim grad (fila nr. 81, vol. IX) inițial martora a declarat că pe inculpatul B. G., ca de altfel și pe inculpații S. M. și M. V., îi cunoștea pentru că veneau pe la un vecin de-al său, care aducea mașini din străinătate pentru a le vinde în țară. Spre finalul declarației însă, după ce a arătat că în ultimul timp, mai multe persoane i-au adresat amenințări de genul „copiii n-o să aibă cui spune mamă”, a revenit asupra celor declarate anterior și a arătat că, la una dintre vizitele pe care E. C. le-a făcut părților vătămate, a fost însoțit de inculpații B. G. G., S. M. și M. V.. Aceeași poziție a avut-o martora și în fața instanței de apel (fila nr. 114, vol. III) iar declarația sa, ca de altfel și declarațiile părților vătămate T. și C. C. se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză respectiv cu declarațiile părții vătămate Z. F. (filele nr. 2-6 vol. IV și fila nr. 188 dosar tribunal) din care rezultă că inculpatul B. G. era unul dintre apropiații inculpatului E. C., acesta spunându-i într-un rând, când inculpatul B. G. făcea scandal în bar, să-l lase în pace că este „tovarășul său cel mai bun”, declarația martorei D. I., (vol XI, fila nr. 12 dosar tribunal) din care rezultă același aspect și anume faptul că cei doi erau în relații apropiate dar și cu declarațiile martorului cu identitate protejată A. D., audiată inclusiv în apel (fila nr. 199, vol. III) din care rezultă că unul dintre persoanele folosite „la recuperări” de inculpatul E. C. era inculpatul B. G.. În același sens curtea reține și depoziția părții vătămate D. V. G. care, în faza urmării penale (fila nr. 106, vol. III) a arătat că una dintre persoanele folosite de inculpatul E. C. pentru a constrânge părțile vătămate să plătească sume nedatorate era și inculpatul B. G. G..

Cu privire la inculpatul S. M., zis „S.” se reține că activitatea sa infracțională s-a raportat la părțile vătămate T. M. și T. F., C. Ș., C. C. și P. E..

În ceea ce le privește pe părțile vătămate T. M. și T. F., curtea reține că cele două părți vătămate au menținut cu ocazia audierilor din fața primei instanțe declarațiile date în faza urmăririi penale, prin care îl indicau pe inculpatul S. M. ca fiind una dintre persoanele care, alături de inculpatul E. C., a venit în mai multe rânduri, în special la brutărie dar și la domiciliu cu scopul de a le amenința pentru a plăti inculpatului E. C. sumele solicitate. Astfel, în declarația dată în fața primei instanțe (fila nr. 326, vol. V), partea vătămată T. F. a arătat că l-a văzut de patru ori pe inculpatul S. M. la brutărie iar într-un rând inculpatul S. M. a venit însoțit de S. M., au coborât din mașină și au rămas acolo iar când partea vătămată a trecut prin dreptul lor au amenințat-o. Declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorului D. M. care, în perioada respectivă era a lucrat în calitate de conducător auto la fabrica de pâine administrată de soții T. și a declarat în faza urmăririi penalecă inculpatul S. M. este una dintre persoanele care a venit în acest loc și le-a amenințat pe părțile vătămate (fila nr. 234, vol. II). Curtea reține de asemenea că depozițiile părților vătămate se coroborează și cu declarația martorului cu identitate protejată A. D., audiată și în apel (fila nr. 199, vol. III) care l-a indicat pe inculpatul S. M. ca fiind unul dintre recuperatorii folosiți de inculpatul E. Cosntantin și a făcut referire la un incident la care a asistat personal când inculpații S. M. și M. l-au însoțit pe E. C. la brutăria din localitatea Scornicești.

În ceea ce le privește pe părțile vătămate C. Ș., C. C., în declarația dată în faza urmăririi penale (fila nr. 136, vol. IV), partea vătămată C. C. a arătat că, din vara anului 2008 și până în luna decembrie a aceluiași an, E. C. venea la ușa apartamentului său săptămânal, însoțit de 10-15 persoane, între care și inculpații S. M. și S. M., pe care i-a reținut deoarece „veneau mai des și îl flancau pe inculpatul E. C.”.

În ceea ce o privește pe partea vătămată P. E. în declarația pe care a dat-o în faza urmăririi penale l-a indicat pe inculpatul S. M. ca fiind una dintre persoanele care s-au deplasat la domiciliul său, împreună cu inculpatul E. C. și i-au adresat amenințări pentru a plăti sumele de bani ce i se solicitau (fila nr. 226, vol. III dosar urmărire penală)

Declarațiile părților vătămate C. C. și P. E. se coroborează (ca de altfel și declarațiile părților vătămate Teodoreascu M. și F.) cu depozițiile martorului cu identitate protejată A. D., cu declarația părții vătămate D. V. G. (fila nr. 106, vol. III, dosar urmărire penală) care a arătat că inculpatul S. M. era una dintre persoanele folosite de E. C. la recuperări dar și cu declarațiile martorei T. M. (fila nr. 72, vol. IV dosar urmărire penală și fila nr. 23, vol. VII, dosar tribunal) din care rezultă că inculpatul S. M. se ocupa la rândul său cu acordarea unor împrumuturi cămătărești și colabora cu inculpatul E. C. pentru a obține recuperarea sumelor de bani și cu mențiunile procesului-verbal de percheziție domiciliară (vol. XII, filele nr. 21-22) din care rezultă că, la domiciliul acestui inculpat s-au găsit înscrisuri sub semnătură privată referitoare la acordarea unor sume de bani cu titlu de împrumut dar și o agendă cu însemnări olografe referitoare la împrumuturile acordate.

Faptul că, în fața primei instanțe, părțile vătămate C. C. și P. E. nu l-au mai indicat pe inculpatul S. M. ca fiind una dintre persoanele ce l-au însoțit pe E. C. la domiciliul lor, nu este de natură să-l disculpe față de celelalte mijloace de probă din cauză și față de natura și modalitatea în care s-au comis infracțiunile ce formează obiectul acesteia și care au presupus crearea unei stări de temere care cel mai probabil a fost întreținută și pe parcursul judecării cauzei în primă instanță de persoanele apropiate inculpaților, aflate în libertate, așa cum rezultă de altfel din depoziția părții vătămate C. C., la care s-a făcut referire mai sus.

Considerentele în raport de care prima instanță a dispus achitarea inculpatului S. M. respectiv incidentul care ar fi avut loc între el și inculpatul E. C. pe data de 29.06.2008, nu sunt de natură să-l disculpe pe acesta față de materialul probator administrat în cauză dar și față de data la care se susține că s-a desfășurat activitatea infracțională și care este anterioară momentului avut în vedere de prima instanță moment care probabil a dus la o schimbare a relațiilor dintre cei doi, cel puțin pentru o perioadă de timp. Astfel, în ceea ce o privește pe partea vătămată P. E., acțiunile de intimidare, de amenințare au avut loc în anii 2005 - 2008, în ceea ce le privește pe părțile vătămate T. M. și F., aceste acțiuni au început în luna martie a anului 2008 iar în privința părții vătămate C. Ș. în iunie 2008, activitatea inculpatului S. M. în raport de aceste ultime persoane având loc înainte de incidentul din 29.06.2009.

Referitor la inculpatul D. Ș. M. zis „L.”, activitatea sa infracțională este raportată la părțile vătămate T. M., F. și T. D..

Înainte de a examina materialul probatoriu care dovedește activitatea infracțională a acestui inculpat se impune precizarea faptului că inculpatul D. Ș. M., împreună cu T. T. D., zis „I. Ț.”, s-au ocupat la rândul său cu acordarea de împrumuturi, aspect dovedit și cu înscrisurile găsite la inculpatul D. Ș. cu ocazia percheziției domiciliare - între altele s-a găsit un tabel cu persoanele împrumutate, fila nr. 109, vol. XII, dosar urmărire penală - iar o perioadă de timp, au lucrat împreună cu inculpatul E. C., participând la recuperările organizate de acesta. Acest aspect ca și faptul că în anul 2010, colaborarea dintre cei trei inculpați nu mai exista rezultă și din conținutul interceptărilor telefonice, relevantă fiind convorbirea pe care inculpatul E. C. a avut-o cu inculpatul S. I. pe data de 29.08.2010 (filele nr. 246 - 268, vol. VI) și în care se referă la „I.” și „L.” și la perioada în care „umblau împreună”. În aceste condiții, faptul că în vara anului 2010, inculpatul D. Ș. împreună cu T. T. D., ar fi însoțit-o pe partea vătămată D. V. la două dintre întâlniri pe care le-a avut cu inculpatul E. C., nu este de natură a-l disculpa, perioada pentru care i se impută activitatea infracțională fiind anterioară acestor date, așa cum se va arăta în continuare.

Astfel, cu privire la părțile vătămate T. M. și F., deși inculpatul D. Ș. M. a declarat constant că nu le-a cunoscut anterior faptelor care i se impută, partea vătămată T. M. atât în faza urmăririi penale cât și în fața instanței de prim grad a susținut că, între cei care l-au însoțit pe inculpatul E. C., în vizitele pe care le-a făcut acesta la domiciliul socrilor săi și la brutărie a fost și inculpatul D. Ș. M.. Declarațiile părții vătămate T. M. se coroborează cu declarațiile date de partea vătămată T. F. (fila nr. 48, vol. II, dosar urmărire penală și fila nr. 326, vol. V, dosar tribunal), din declarația dată de aceasta în fața primei instanțe reieșind inclusiv faptul că îl cunoștea pe inculpatul D. Ș. M. și știa că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ îi aparține, înainte de comiterea faptelor, întrucât locuia în apropiere, fiind exclusă posibilitatea să-l fi confundat cu altă persoană. Declarațiile celor două părți vătămate se coroborează cu declarația martorei Giogan M. care, în fața instanței de prim grad (fila nr. 160, vol. XIII, dosar tribunal) a precizat că inculpatul D. M. Ș. a venit în . autoturism marca BMW și s-a interesat de partea vătămată T. M., fiind însoțit de inculpatul M. A. și de un alt bărbat pe care nu l-a putut identifica dar și cu declarația martorei M. V., care, inclusiv în fața instanței de apel a declarat că, într-un rând inculpatul D. Ș. a trecut cu mașina prin apropierea casei sale, a întrebat-o de mașina lui T. M. și a vorbit urât, fiindu-i teamă de el. Tot cu ocazia audierii din apel martora a declarat că și în prezent resimte o stare de temere deoarece amenințările inculpatului D. Ș. „au continuat și în sala de judecată” (fila nr. 115, vol. III).

În ceea ce privește perioada în care inculpatul D. Ș. a desfășurat activitatea infracțională ce i se impută curtea reține că aceasta vizează, așa cum au precizat părțile vătămate Teodeorescu în suplimentul de declarație care li s-a luat de prima instanță, în principal anul 2008 și prima parte a anului 2009, declarații care se coroborează cu declarațiile martorei M. V. care atât în faza urmăririi penale, cât și ulterior, inclusiv în declarația din apel a precizat că inculpatul E. C. și ceilalți inculpați au început să vină în . luna august 2008 (sfârșitul anului 2008, conform declarației dată în faza urmăririi penale) cu mașinile și „rămâneau în trei - patru ore, mașinile fiind parcate fie în fața domiciliului, fie pe latura de nord, unde se află un drum comunal care asigură vizibilitate asupra imobilului”, primele amenințări și injurii având loc în aprilie 2009.

Referitor la partea vătămată T. D., se reține că în declarația dată în faza urmăririi penale, aceasta a arătat că, între persoanele care au venit la domiciliul său pentru recuperarea sumelor de bani au fost și inculpații D. Ș. M. și T. T. D.. Declarația părții vătămate se coroborează cu declarația dată de fiica sa, martora T. M., în aceeași fază procesuală (fila nr. 72, vol. IV) declarație din care rezultă că inculpatul D. Ș. M. a fost una dintre persoanele de la care fiul său a împrumutat bani iar după ce a fost sfătuită să împrumute o altă sumă de bani de la inculpatul E. C., pentru a acoperi sumele inițial împrumutate, la un moment dat acesta i-a cerut ca, pentru plata dobânzilor să se împrumute din nou de la inculpații D. Ș. și T. T., lucru pe care martora l-a făcut, în chitanța încheiată însă de cei doi, și care a fost găsită la inculpatul D. Ș. M., fiind trecută o sumă mult mai mare. Aceeași martoră a declarat în faza urmăririi penale că cei doi inculpați, T. T. era în permanență însoțit de D. Ș. și spuneau că banii le aparțin (una dintre modalitățile folosite de membrii grupului infracțional organizat pentru a justifica solicitarea sumelor de bani).

Deși în fața primei instanțe partea vătămată și martora au revenit asupra declarațiilor din faza urmăririi penale, atâta timp cât aceste declarații se coroborează cu mijloacele de probă examinate în cazul părților vătămate T., curtea apreciază că acestea reflectă realitatea declarațiile date în instanță fiind subiective și urmând a fi înlăturate pentru acest considerent.

Cu privire la această parte vătămată, în declarația dată în faza urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că s-a deplasat într-un rând la domiciliul său, împreună cu partea vătămată D. și a discutat cu aceasta în legătură cu o datorie de bani pe care o avea fiica ei, pentru ca ulterior, în fața primei instanțe să susțină că la partea vătămată a fost cu T. T. D. iar în apel să susțină că nu a făcut niciodată vreun demers în vederea recuperării sumelor de bani împrumutate. Or, declarațiile contradictorii pe care inculpatul le-a dat pe parcursul procesului penal, sunt de natură, în contextul materialului probator reliefat să întărească convingerea că a comis faptelor pentru care a fost trimis în judecată. Tot în urma examinării declarațiilor date de inculpat se deduce și existența unei legături apropiate care a existat între el și inculpatul E. C.. Astfel, în declarația dată în faza urmăririi penale, a făcut referire la incidentul care a avut loc între partea vătămată D. V. și inculpatul E. precizând însă că a „a fost vorba doar de o altercație verbală”. Or, în cauză s-a făcut dovada, inclusiv cu declarația pe care a dat-o în fața primei instanțe inculpatul E. C. că atunci a agresat-o fizic pe partea vătămată, ascunderea acestui aspect de către inculpatul D. Ș., în codițiile în care susține că este prieten cu partea vătămată, neputând fi interpretată decât în sensul precizat mai sus.

Cât privește înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în raport de care prima instanță a reținut că inculpatul D. Ș. nu avea cum să comită infracțiunile de care este acuzat, curtea constată că aceste înscrisuri sunt facturi fiscale, contracte, certificate care datează din toamna anului 2009, 2010 și 2011, nu fac dovada perioadelor de timp cât inculpatul s-a aflat în străinătate iar raportat la perioada de timp pentru care i se impută activitatea infracțională din prezenta cauză (actele de amenințare împotriva părților vătămate T. M. și F. au început în 2008 iar cu privire la partea vătămată T. D. după aprilie 2008) nu-l disculpă. Cât privește faptul că părțile vătămate T. și martorii ar fi făcut referire la unul dintre incidente ca datând din iulie 2009, dată la care inculpatul D. Ș. s-ar fi aflat în Italia, nu trebuie omis faptul că declarațiile au fost date la o perioadă lungă de la comiterea faptelor, erorile privind datele calendaristice fiind ușor de comis.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 138 din Legea nr. 295/2004 curtea constată că se probează cu mențiunile procesului - verbal de percheziție domiciliară din care rezultă că, la locuința inculpatului (apartamentul în care, conform declarației pe care inculpatul a dat-o în faza urmăririi penale - fila nr. 147, vol. XII - locuiește de aproximativ opt ani și unde are și domiciliul legal) s-au găsit mai multe cartușe de vânătoare nelegal deținute. Față de existența probelor de vinovăție, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 66 alin. 2 C.pr.pen., conform cărora „În cazul când există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.” Or, în cauză nu s-a făcut o astfel de dovadă, prima instanță dispunând în mod greșit achitarea în raport de faptul că apartamentul în cauză nu aparține inculpatului (atâta timp cât, așa cum s-a arătat sunt probe certe că reprezenta locuința acestuia) și ținând cont de declarația extrajudiciară a unei persoane (numitul Santo Gualandris), care nu a fost audiat în procesul penal și, pe cale de consecință declarația acestuia nu constituie un mijloc de probă legal administrat (fila nr. 213, vol. I dosar tribunal).

În ceea ce-l privește pe inculpatul Pața C. L. G., prima instanță a dispus achitarea reținând în esență că nu a comis faptele care i se impută iar materialul probator dovedește doar faptul că inculpatul E. C. a vehiculat numele acestui inculpat, care făcea parte din Detașamentul de Intervenție Rapidă al Poliției așa cum vehicula și alte nume importante din oraș, respectiv ale unor polițiști din conducerea unor servicii, ale unor procurori și ale unor avocați, în vederea atingerii scopului său, de a domina psihic pe părțile vătămate care erau astfel convinse de faptul că, dacă s-ar adresa organelor judiciare, nu ar putea să atragă asupra inculpatului E. repercursiuni penale.

Reținând o astfel de situație de fapt prima instanță a examinat în mod superficial probele administrate în cauză.

În urma propriului examen, instanța de apel reține că activitatea infracțională a acestui inculpat s-a raportat la părțile vătămate T. M. S., T. F. și V. G. C..

Referitor la părțile vătămate T. M. S. și T. F. se reține că acesta l-a însoțit în mai multe rânduri pe inculpatul E. C. la vizitele pe care le-a efectuat la domiciliul socrilor părții vătămate T. M. S., din . dar și la brutăria din orașul Scornicești. Situația de fapt astfel reținută se probează cu declarațiile părților vătămate, declarații ce se coroborează cu depozițiile martorei M. V., mama părții vătămate T. F., care, în faza urmăririi penale (filele nr. 191-200, vol. II, dosar urmărire penală) a declarat că inculpatul Pața C., pe care l-a indicat și în planșele fotografice ce i-au fost prezentate în această etapă procesuală, este una dintre persoanele care l-a însoțit pe E. C., la domiciliul său, în . au adresat injurii, au provocat scandal, au garat ostentativ mașinile în fața porții locuinței sau în apropierea acesteia, staționând chiar și câteva ore, fapt ce le-a provocat o puternică stare de temere, determinându-i în cele din urmă să efectueze operațiuni de pază a locuinței atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Martora a menținut această declarație în fața tribunalului (fila nr. 158, vol. XIII, dosar tribunal) dar și cu ocazia audierii de către instanța de apel(fila nr. 115, vol. III).Aceeași situație de fapt a fost relatată și de către martora Giocan M., în faza urmăririi penale (filele nr. 206-218, vol. II) și cu ocazia audierii sale de către instanța de prim grad (fila nr. 159, vol. XIII).

Faptul că inculpatul Pața C. L. G. l-a însoțit pe inculpatul E. C. la domiciliul socrilor părții vătămate T. M. S. se probează și cu declarația martorului M. M., tatăl părții vătămate T. F. care, în faza urmăririi penale (fila nr. 182-188, vol. II) a arătat că, în luna iulie a anului 2010, inculpatul E. C., însoțit de doi bărbați, a venit la domiciliul săi și au întrebat de partea vătămată T. M. S.. În urma prezentării planșei foto, la un moment foarte apropiat de cel al incidentului, (21.07.2010), martorul l-a indicat pe inculpatul Pața Caludiu L. G. ca fiind una dintre cele două persoane care l-au însoțit pe inculpatul E. C., fără să o poată identifica pe cea de-a treia persoană dintre cei care figurau în planșa foto ce i-a fost prezentată respectiv dintre inculpații M. V., B. G. G., V. M.. Acest din urmă aspect este de natură să confere credibilitate declarației martorului care, în situația în care ar fi fost de rea - credință, ar fi avut posibilitatea să-l indice și pe unul dintre ceilalți inculpați, atâta timp cât, din depozițiile celorlalți membri ai familiei sale, rezultă că și aceștia obișnuiau să-l însoțească în . E. C..

Relația apropiată dintre cei doi inculpați este dovedită și cu declarațiile date în faza urmăririi penale de partea vătămată Z. F.-R. și de martorele D. I. și P. M. (filele nr. 2-22, vol. IV) care l-au recunoscut pe Pața C. ca fiind una dintre persoanele cu care inculpatul E. C. se întâlnea în barul pe care-l deținea partea vătămată în municipiul Slatina, acesta prezentându-l într-un rând ca fiind „cumnatul său”. Ulterior, în fața primei instanțe, partea vătămată și martora P. M. au revenit asupra acestor declarații. Cum mijloacele de probă nu au o valoare dinainte stabilită, instanța va reține că declarațiile date în faza urmăririi penale corespund realității întrucât se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, inclusiv cu declarația pe care martora D. I. a dat-o în instanță (vol XI, fila nr. 12 dosar tribunal).

Referitor la partea vătămată V. G. C. se reține că, pe data de 29.06.2008, după ce inculpatul E. C. s-a întâlnit cu aceasta la Terasa „Pizza Royal” din municipiul Slatina și a constatat că în favoarea ei intervine inculpatul S. M., care se afla întâmplător la aceeași terasă, împreună cu fiul său minor, l-a contactat telefonic pe inculpatul Pața Cladiu, în scopul intimidării celor doi. La scurt timp Pața C., împreună cu inculpatul V. M., au ajuns la terasă și i-au spus inculpatului S. M., conform declarației pe care a dat-o acesta în faza urmăririi penale, că ”nu e treaba lui și nu trebuie să se bage în afacerile lui Mafiotu”. Încurajat de prezența celor doi inculpați, ambii lucrători de poliție, inculpatul E. C. a pulverizat conținutul unui spray iritant-lacrimogen asupra inculpatului S. M. și a fiului său, moment în care partea vătămată a fugit de la fața locului.

Faptul că inculpatul Pața Cladiu a fost contactat telefonic de inculpatul E. C. rezultă din listingul convorbirilor efectuate între posturile telefonice utilizate de cei doi inculpați conform căruia, în intervalul orar 29.06.2008, ora 15⁰¹ - 30.06.2008, ora16²⁴, între cele două posturi telefonice au fost efectuate un număr de 14 apeluri telefonice.

În prezența acestui mijloc de probă inculpatul Pața C., a recunoscut că a fost contactat de inculpatul E. C. care i-a solicitat să se întâlnească cu el la Terasa „Pizza Royal” dar a susținut că nu i-a spus motivul pentru care-i solicită acest lucru. Declarațiile pe care acest inculpat le-a dat pe parcursul procesului penal sunt însă diferite, în sensul că inițial a negat orice legătură pe care ar fi avut-o cu inculpatul E. C. pentru ca în final să susțină inclusiv faptul că ar fi luat cu împrumut de la acesta o sumă de bani.

Astfel, în declarația pe care a dat-o în faza urmăririi penale (filele nr._, vol. XI) inculpatul Pața C. a susținut că nu a avut nicio legătură cu inculpatul E. C. care a intrat în posesia autoturismului său, marca BMW ca urmare a faptului că o cunoștință de-a sa, căruia îi împrumutase mașina, o lăsase unei persoane din municipiul C., de la care luase bani cu camătă și, întrucât el nu dorise să o răscumpere, fusese preluată de inculpatul E. C.. O astfel de declarație nu ar justifica motivul pentru care inculpatul Pața C., lucrător de poliție, ar accepta să discute la telefon cu o persoană cunoscută pe plan local, mai ales de agenții de poliție, că se ocupă cu acordarea unor împrumuturi cu camătă și mai ales să răspundă solicitării acesteia de a se întâlni la o terasă.

Ulterior, în declarația dată în fața instanței de prim grad (fila nr. 181, vol. IV) a arătat că inculpatul E. C. l-a ajutat că rezolve problema cu autoturismul pe care-l avea amanetat la C., la M. P., zis „C.”, preluând leasing-ul pe care el nu mai putea să-l achite iar în apel (fila nr. 16, vol. III), și-a completat declarația a arătat că, pe lângă faptul că-l ajutase cu preluarea leasingului, inculpatul E. C. îl și împrumutase cu suma de 1.000 de euro, bani pe care i-a restituit acestuia, fără să plătească nicio dobândă.

În condițiile declarațiilor contradictorii date, faptul că a acceptat ca în timpul liber să se întâlnească cu inculpatul E. C., este de natură ca, în contextul materialului probator administrat în cauză, la care s-a făcut referire mai sus, cu ocazia examinării activității infracționale desfășurate în raport de părțile vătămate T. M. S. și T. F. să conducă la concluzia reținută cu titlu de prezumție judiciară că inculpatul Pața C. a cunoscut motivul pentru care i se solicită prezența la terasă.

Această concluzie se impune și față de depoziția dată în faza urmăririi penale de martorul B. C. - A. (filele nr. 313-315, vol, III), care a menționat că inculpatul Pața C. făcea parte din anturajul inculpatului E. C. dar și față de declarația dată în apel de martora cu identitate protejată care a arătat că inculpatul E. C. i-a spus că „are relații în poliție, adică lucrători de poliție pe care i-a împrumutat cu bani inclusiv pe Pața C. și care îl protejează”. În același sens curtea reține și convorbirile telefonice purtate de inculpatul Pața C. din care rezultă că între acesta și persoanele care se ocupau cu acordarea de împrumuturi cu dobânzi cămătărești exista o strânsă legătură.

Relevante sunt convorbirile ale căror transcrieri se află la filele nr. 360 și 364, vol. VI, dosar urmărire penală, din care vor fi reproduse fragmente, în continuare:

- 12.09.2010, ora 05:32:30 inculpatul Pața C. vorbește cu C. L. D. și, în legătură cu incidentul respectiv îi comunică următoarele: P.C.G.:… Hai că le transmit io lor, da io-ți spun ție că nu mai aveau treabă cu tine!

- 12.09.2010, ora 14:15:35 - inculpatul Pața C. vorbește cu o persoană rămasă neidentificată, despre același incident:

Domn: BĂ, da am făcut urât pe acolo?

P.C.G.: Nu, tati! Le-am explicat și io la oameni: „bă, nene, dacă omu îl caută de luni de zile, și așa și pe dincolo, ce aveți?”

Domn: Îhm…

P.C.G.: Stai liniștit că nu…

Domn: Una, m-au luat nervii, bă, că i-a dat lu sărăcia aia de MAFIOTU 60 de mii de euro, băga-mi-aș pula în mă-sa! 60-70 de mii i-a dat! Și i-a vândut apartamentu, i-a dat apartamentu, i-a dat 30-40 de mii cash, apartamentu …și ăluia are să-i dea 3-4000 de euro de 2 ani de zile, și nu-i dă banii! Adică, acela e mai șmecher decât noi, să moară mama!

(…)

P.C.G.: Da, bă, a înțeles-o și omu, ești nebun? N-au mai zis nimic!”

Referitor la inculpatul V. M., ca și în cazul inculpatului Pața C. L. G. prima instanță a reținut că nu a comis faptele de care este acuzat, cu excepția celei prevăzute de art. 138 din Legea nr. 295/2004 rap. la art. 279 C.pen. având în vedere declarațiile date în instanță de părțile vătămate dintre care a menționat declarațiile date de partea vătămată T. M. și de partea vătămată V. Gheorge C..

Examinând la rândul său materialul probator administrat în cauză, instanța de apel constată că acesta confirmă situația de fapt prezentată în rechizitoriu activitatea sa infracțională raportându-se la părțile vătămate T. M., T. F., Z. F. R. și V. G. C..

Astfel, cu privire la părțile vătămate T. M. și T. F., în declarația pe care a dat-o în faza urmăririi penale (fila nr. 106, vol. II), partea vătămată T. M. a arătat că inculpatul V. M. l-a însoțit pe inculpatul E. C. la una din întâlnirile de la Optași, solicitată de acesta din urmă. Declarația părții vătămate T. M. se coroborează cu declarațiile date în aceeași fază procesuală de martorele Giogan M. și M. V. (filele nr. 191-218, vol. IV), care l-au identificat după poze pe inculpatul V. M. ca fiind una dintre persoanele care l-au însoțit pe inculpatul E. C. la deplasările pe care acesta le-a făcut în . părții vătămate T. M.. Este adevărat că, în fața primei instanțe, partea vătămată T. M. a revenit parțial asupra declarațiilor pe care le-a dat în faza urmăririi penale și a susținut, așa cum a arătat prima instanță, în considerentele sentinței apelate, că „inculpatul pe care l-a văzut cu ocazia venirii în sala de judecată” nu seamănă cu persoana din fotografia care i-a fost arătat în faza urmăririi penale iar inculpatul E. C., uneori striga la o persoană care îl însoțea, dar care nu este inculpatul V. M. „Vețene, hai să mergem”. După cum se poate observa, chiar și în această etapă procesuală partea vătămată a învederat că una dintre persoanele care îl însoțeau pe inculpatul E. C. se numea „V.”. Cum nu reiese din materialul probator că o altă persoană care-l însoțea pe inculpatul E. C. se numea astfel, este greu de crezut că acest din urmă inculpat intenționa să creeze o stare de puternică presiune psihică asupra părților vătămate, prin invocarea acestui nume, dacă părțile vătămate dacă nu-l cunoșteau după fizionomie și, nefiind o persoană publică importantă, nu s-ar putea reține că-l știau după nume. Pe de altă parte prima instanță a ignorat faptul că martorele Giogan M. și M. V. au menținut declarațiile date în faza urmăririi penale și au declarat și cu ocazia cercetării judecătorești că inculpatul V. M., face parte dintre persoanele care au venit împreună cu inculpatul E. C. în .. 160 și 158 vol. XIII, dosar tribunal). În ceea ce o privește pe martora M. V., în declarația dată în fața instanței de apel martora M. V. a susținut parțial varianta prezentată de partea vătămată T. M. în fața primei instanțe și anume că nu l-ar fi observat pe inculpatul V. M. al cărui nume a fost însă vehiculat de inculpatul E. C. (fila nr. 115, vol. III). Întrucât martora nu a invocat motive pertinente pentru a justifica revenirea asupra declarațiilor date anterior în cauză, curtea apreciază că declarația din apel este subiectivă, iar declarațiile anterioare corespund realității, concluzie care se impune cu cât mai mult cu cât în fața primei instanțe martora a declarat că „îl recunoaște pe inculpatul V. M.”, „între inculpații prezenți în sală”, ca fiind unul dintre cei ce s-au deplasat la domiciliul său, împreună cu inculpatul E. C..

Tot cu privire la partea vătămată T. M. curtea reține că fapta inculpatului V. M. se probează și cu depoziția martorului D. M. care, în faza urmăririi penale (fila nr. 234, vol. II) a arătat că acest inculpat a făcut parte dintre persoanele care au venit la brutărie după soții T. și le-au cerut bani, adresându-le înjurături și amenințări. Întrucât această declarație se coroborează cu cele date în faza urmăririi penale de părțile vătămate dar și cu declarațiile date în fața primei instanțe de martorele Giogan M. și M. V., declarația din instanță a acestui martor este apreciată ca fiind subiectivă, un alt motiv pentru care va fi înlăturată cu ocazia reținerii situației de fapt constituindu-l și durata de timp mare care a trecut până la momentul audierii în ședință publică, cu consecințe asupra fizionomiei inculpatului.

Declarația dată în faza urmăririi penale de partea vătămată T. M. și declarațiile martorelor M. V. și Giogan M., se coroborează cu declarațiile date în faza urmăririi penale de partea vătămată Z. F.-R. și martorele P. M. și D. I. (filele nr. 2-22, vol. IV dosar urmărire penală) din care rezultă același aspect și anume faptul că inculpatul V. M. era una dintre persoanele care-l însoțeau pe inculpatul E. C. atunci acesta dorea să creeze presiune asupra părților vătămate pentru a le determina să facă plăți nedatorate. Partea vătămată Z. F.-R. și martora P. M. relatează și un incident care a avut loc în luna iunie a anului 2010 când inculpatul E. C., însoțit de un bărbat „robust, tuns scurt și brunet”, pe care ulterior l-au recunoscut ca fiind inculpatul V. M., a venit la domiciliul lor și a făcut scandal, atât în fața ușii apartamentului cât și în parcarea din fața blocului, partea vătămată și martora observând fizionomia celui care era cu inculpatul E. C. de la fereastra apartamentului. Or, în condițiile în care recunoașterea după planșe foto s-a făcut, în octombrie 2010, la un moment foarte apropiat de cel la care a avut loc incidentul împrejurarea că, în fața primei instanțe, atât partea vătămată cât și martora au revenit asupra declarațiilor din faza urmăririi penale nu poate conduce la concluzia că acestea nu corespund adevărului ci, dimpotrivă, observând toate probele administrate în cauză dar și conduita adoptată de unele dintre părțile vătămate față de unii dintre inculpați se reține rezonabil că, prin declarațiile date în instanță, s-a încercat disculparea acestuia.

Cu privire la partea vătămată V. M. C., instanța reține că inculpatul V. M. l-a însoțit pe inculpatul Pața C. atunci când a avut loc incidentul de la terasa Terasa „Pizza Royal” din 29.06.2008 loc unde acesta din urmă s-a deplasat la solicitarea inculpatului E. C. în favoarea căruia a și intervenit. Audiat inclusiv de instanța de apel, inculpatul V. M. a declarat că nu a cunoscut motivul pentru care inculpatul Pața C. i-a spus că urmează să se deplasează la localul în cauză, acesta comunicându-i doar că „trebuie să se întâlnească cu cineva acolo” - fila nr. 15, vol. III. În contextul materialului probator administrat în cauză, curtea înlătură apărarea inculpatului ca nefiind reală, faptul că inculpatul V. M. a cunoscut motivul deplasării și a acceptat să se deplaseze la terasă pentru a-l ajuta pe inculpatul E. C. fiind indirect probat și cu declarația inculpatului S. M. care, în faza urmăririi penale (fila nr. 10, vol. XII) a arătat că, la o săptămână după acest incident s-a întâlnit cu inculpații Pața C. și V. M. iar aceștia l-au întrebat „dacă amintise ceva de ei în declarațiile de la poliție” iar în declarația olografă dată în 2008, imediat după incidentul în cauză a declarat că după ce a vorbit la telefon cu o persoană, căreia i-a transmis „ia-ți doi băieți și vino încoace urgent că problema este gravă” au venit cei doi polițiști, inculpații Pața și V., moment în care E. „a prins curaj” și s-a manifestat agresiv (filele nr. 21-23, vol. II, dosar urmărire penală.

În ceea ce privește faptul că în declarația pe care a dat-o în fața instanței de prim grad partea vătămată V. G. C. a arătat că inculpatul V. M. era o cunoștință de-a sa și îl sfătuise în numeroase rânduri să se adreseze organelor de poliție în legătură cu comportamentul inculpatului E. C., partea vătămată nu a justificat în niciun fel motivul pentru care nu a relatat acest aspect și cu ocazia declarației pe care a dat-o în faza urmăririi penale când a precizat doar faptul că i-a recunoscut pe cei doi bărbați care au venit la terasă în urma apelurilor telefonice ale inculpatului E. C. ca fiind doi polițiști, Pața și V. (filele nr. 31-37, vol. IV).

Nu în ultimul rând, cu titlu de prezumție judiciară, reține și rezultatul percheziției domiciliare efectuată la inculpatul V. M. ca o probă indirectă, care conferă credibilitate declarațiilor date de părțile vătămate și de martori în faza urmăririi penale - la inculpatul V. M. cu ocazia efectuării percheziției s-au identificat, la . un cuier, mai multe arme albe - trei cuțite, un topor, o sabie de tip Ninja - filele nr. 255- 257, vol. XI. - de genul celor pe care le aveau asupra lor persoanele care obișnuiau să-l însoțească pe inculpatul E. C. la domiciliile părților vătămate.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 138 din Legea nr. 295/2004 rap. la art. 279 C.pen. prima instanță a reținut că această faptă a fost săvârșită și recunoscută de inculpatul V. M.. Întrucât muniția a fost găsită într-un fișet din cadrul unei secții de poliție, loc considerat foarte sigur, unde nu are acces orice persoană, prima instanță, având în vedere și declarația martorului M. D. D., care a susținut că muniția rămăsese în bagajul inculpatului V. după ce fusese la vânătoare cu acesta înainte ca inculpatul să intre de serviciu și urma ca ulterior să plece din nou la vânătoare, a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a dispus achitarea în temeiul art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 li. b¹ C.pr.pen. Prima instanță a omis faptul că declarația martorului nu se coroborează cu declarația dată de inculpatul în faza urmăririi penale (fila nr. 290, vol. XI), când nu a susținut că ar fi fost la vânătoare ci a invocat faptul că a intrat în posesia cartușelor într-un poligon de trageri, unde, împreună cu mai multe persoane, care erau autorizate să dețină arme, și astfel de muniție, a efectuat trageri la talere. Contrar aprecierilor primei instanțe, curtea consideră că fapta inculpatului V. M. prezintă un grad ridicat de pericol social raportat în principal la persoana sa (polițist, persoană chemată să verifice aplicarea legii iar nu să o încalce flagrant) dar și la locul de depozitare (un fișet încuiat dintr-un sediu al poliției, loc ferit în general de efectuarea unor percheziții) coroborat cu faptul că s-a dovedit că avea legături apropiate cu persoane violente din municipiul Slatina, urmările comiterii faptei de deținere de muniție fără autorizație putând fi dintre cele mai grave.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C. I. C., zis „N.” prima instanță a reținut că nu a comis faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, ținând cont exclusiv de declarațiile date cu ocazia judecății în primă instanță de părțile vătămate T. M. și D. V. care au susținut că inculpatul C. I. C. era prietenul lor iar discuțiile pe care le-a purtat cu inculpatul E. C., în legătură cu partea vătămată D. V., au fost urmarea unui plan pus la punct de partea vătămată și inculpatul C. I. C. pentru a temporiza reacțiile violente, telefoanele și amenințările pe care inculpatul i le adresa părții vătămate.

O astfel de situație de fapt este reținută cu ignorarea ansamblului materialului probator administrat în cauză din care instanța de apel, în urma propriului examen, constată că situația de fapt care reflectă realitatea este cea prezentată în actul de sesizare în sensul că inculpatul C. I. C. era un apropiat al unui alt cunoscut interlop din municipiul Slatina, respectiv inculpatul A. S., zis „B. Mondialul” și, întrucât partea vătămată, cu ajutorul inculpatului C. I. C. împrumutase bani și de la acesta, în momentul în care nu a mai plătit sumele solicitate inculpatul C. I. C. a stabilit o strategie împreună cu inculpatul E. C., în urma căreia el ar fi primit banii pe care-i solicita A. S. iar inculpatul E. C. ar fi obținut în continuare, sume de bani și alte foloase nedatorate de la părțile vătămate T. M. și D. V..

Pentru a reține această situație de fapt, instanța de apel a avut în vedere în primul rând faptul că declarațiile date de inculpat pe parcursul procesului penal sunt contrazise de conținutul convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în cauză (vol. V și VI dosar urmărire penală). Astfel, deși în toate declarațiile pe care le-a dat în cauză, inclusiv în declarația dată în fața instanței de apel (fila nr. 11, vol. III) inculpatul a susținut că a împrumutat-o pe partea vătămată D. V. cu 3.000 de lei (bani personali) și nu știe dacă aceasta a luat bani cu împrumut de la alte persoane din conținutul convorbirilor telefonice interceptate rezultă că în realitate partea vătămată împrumutase bani și de la A. S. care îi solicita inculpatului C. I. C. să-i recupereze, lucru care s-a și întâmplat, inculpatul C. I. C. predându-i la un moment dat lui A. S. suma de 3.500 euro. În acest sens relevante sunt transcrierile convorbirilor telefonice aflate la filele nr. 199, vol. V, nr. 266, 297 - 299 și 300, vol. VI, dosar urmărire penală purtate de inculpatul C. I. C. cu A. S. sau cu alte persoane neidentificate și din care vor fi reproduse fragmente în continuare:

Fila nr. 199, vol. V - inculpatul C. I. Corbește vorbește pe data de 24.07.2010, ora 21⁴⁵, cu o persoană care răspunde la apelativul „G.”, notată în continuare cu „X”:

„X.: P. acesta ce mai face, V.?

C.I.C.: Mi-a dat trei mii jumate și i-am dus lu țiganu ieri.

X.: Dă unde a făcut rost?

C.I.C.: Mi-a dat tat-su.

X.: A luat de undeva?”

- --------

- fila nr. 266, vol. VI, convorbire purtată de inculpatul C. I. C. la data de 27.07.2010

„C.I.C.: Ce, nu, sunt liber azi (neinteligibil) m-am întâlnit cu Mafiotu și cu….B.

Y: Ha, și?

C.I.C.: Da, discutară de tine, da nu.. i-a zis acesta că.. te lasă, îl lasă pe B. să-și ia banii primu, că el și-a..”

-----------

- fila nr. 300, vol. VI, convorbire purtată de inculpatul C. I. C. la data de 31.08.2010, ora 12^24:00:

„C.I.C.: Bravo. Vezi că mă sună acesta, B.!

Domn: Da, am vreo 3500 în buzunar acum…de euro!”

-------------

- fila nr. 298, vol. VI, convorbire purtată de inculpatul C. I. C. la data de 31.08.2010, ora 18^20:57:

„C.I.C.: Bă, ascultă-mă! Sună-l pe (n.l.:neinteligibil)!

Domn: Da!

C.I.C:: Și spune-i pe la ce oră ajungi! M-ai înțeles!

…

Domn: Îi spuseși de 3500?

C.I.C.: Da, i-am zis!”

---------------

- fila nr. 299, vol. VI, convorbire purtată de inculpatul C. I. C. la data de 31.08.2010, ora 18^22:39 cu A. S., zis B. Mondialul:

„C.I.C.: Da!

Domn: Ai vorbit mă, cu el? Spune-i că mă duc până la…

C.I.C.: … Uite, acum, vorbeam cu el! În timp ce sunai tu, acum vorbeam cu el!

Domn: Spune-i că mă duc la poartă, să iese la poartă!”

-------------------

- fila nr. 297, vol. VI, convorbire purtată de inculpatul C. I. C. la data de 31.08.2010, ora 19^19:19 cu A. S., zis B. Mondialul:

„C.I.C.: Sunt la serviciu!

Domn: Iar ești la…și io ce fac NELULE, cu ăia?

C.I.C.: La 7.30 - 8.00, vine acesta și-ți aduce banii.

Domn: Auzi, sună-l pe V. acum, să mă sune, să nu mai mă duc neapărat la el!”

În acest context, se constată că în mod greșit prima instanță a dispus soluția de achitare în temeiul declarațiilor inculpatului, care s-a dovedit a nu fi sincer și a declarațiilor părților vătămate T. M. și D. V., care apar ca fiind părtinitoare.

Examinând în continuare conținutul convorbirilor telefonice curtea reține că, în ceea ce o privește pe partea vătămată T. M. inculpatul C. I. N. a desfășurat activități de natură să o convingă pe partea vătămată că amenințările inculpatului E. C. (în sensul că nu a achitat integral dobânzile la banii împrumutați, care sunt ai unor persoane deosebit de violente București iar acestea urmează să se deplaseze personal în Slatina pentru a le recupera), sunt reale iar el va trebui să achite sumele solicitate de inculpatul E. C.. În acest sens sunt convorbirile telefonice ale căror transcrieri se află la filele nr. 103,106, 119, 120. 124, 140, 142, 143, 144, vol. V, purtate între inculpații E. C. și C. I. C. dar și între E. C. și partea vătămată T. M. și între acesta și inculpatul C. I. C.. Astfel, din convorbirile telefonice pe care le-au purtat E. C. și C. I. C. rezultă planul pus de aceștia la cale și anume amenințarea părții vătămate T. M. cu persoane violente din municipiul București, în speță „M. N.”, despre care inculpatul C. I. C. a afirmat în cadrul convorbirii telefonice aflată la filele nr. 106-107 că, îl poate aduce de la București „în secunda doi”. Ulterior acestei discuții, C. I. C. îi transmite inculpatului E. C. că T. a aflat că „a ajuns la M.” iar el l-a avertizat că „nu e chiar simplu”, că „cu aceștia nu se discută cum discuți tu cu flaimucii ăștia dup-aicea”, filele nr. 119-120, vol.V, convorbire care a avut loc pe 21.07.2010. Faptul că inculpatul C. I. C. a făcut aceste afirmații pentru ca partea vătămată să se simtă amenințată iar sub imperiul temerii să plătească în continuare dobânzi inculpatului E. C. rezultă și din convorbirea telefonică pe care a avut-o cu aceasta pe data de 22.07.2012 (fila nr. 144, vol. V) când, T. M. i-a spus că E. îi cere să se întâlnească cu o persoană din București cu care a și vorbit la telefon (fila nr. 140) și care i-a comunicat că e prieten cu M.N. iar inculpatul C. I. C. în loc să-l liniștească și să îi spună că nu există o astfel de persoană îi spune că nu era vorba să vină în ziua respectivă ci „a doua zi, vineri”.(fila nr. 144, vo l. V).

Cu privire la partea vătămată D. V., din convorbirile telefonice ale căror transcrieri se află la filele nr. 59, 69-85, vo. V, dosar urmărire penală rezultă că cei doi inculpați au pus la cale un plan pentru a recupera fiecare sumele datorate de aceasta lui E. C. și A. S., plan care a presupus adresarea de amenințări în același timp din partea ambilor, pentru a crea o puternică presiune psihică asupra părții vătămate și familiei acesteia și a-i determina să găsească o soluție pentru a plăti datoriile către cei doi. Susținerile părții vătămate în sensul că inculpatul C. I. C. a vrut să-l ajute pentru a obține o amânare din partea lui E. C. (lucru pe care de altfel inculpatul C. I. C. nu l-a susținut cu ocazia declarațiilor date pe parcursul procesului penal), sunt combătute de convorbirile telefonice pe care le-au avut cei doi și care se coroborează cu declarația dată în faza urmăririi penale de martorul D. F., tatăl părții vătămate, care a arătat că la domiciliul său veneau pentru a face presiuni în vederea achitării unor sume de bani atât inculpatul E. C. cât și C. I. C. (fila 219, vol. III). Împrejurarea că susținerile părții vătămate sunt nereale rezultă și din aceea că nu există nicio convorbire telefonică între inculpat și partea vătămată, în perioada cât convorbirile telefonice ale inculpatului au fost interceptate, din care să poată fi dedusă existența unei astfel de înțelegeri. Dimpotrivă, așa cum s-a arătat, din conținutul acestora rezultă că în perioada respectivă între inculpat și partea vătămată exista o stare conflictuală de natură să justifice strategia pe care a conceput-o împreună cu inculpatul E. C.

Faptul că între cei doi (inculpatul C. I. C. și partea vătămată D. V.), relațiile nu erau deloc apropiate rezultă și din convorbirile pe care le-a avut inculpatul cu partea vătămată T. M. căruia în mai multe rânduri i s-a confesat în legătură cu problemele pe care le are cu D. V. (în acest sens este de exemplu convorbirea din data de 17.07.2010, ora 11⁵¹, când C. I. C. îi spune între altele părții vătămate T. M., referindu-se la partea vătămată D. V. că l-a chemat și el aseară pe „zdrențuroiu acela” să-i facă „chitanță dă mână pă bani”).

Pe de altă parte, relațiile apropiate existente între C. I. C. și persoane cu preocupări similare inculpaților din prezenta cauză dar și faptul că îi cunoștea și pe alți inculpați în afara celor la care a făcut referire în declarațiile date în prezenta cauză rezultă și din convorbirea telefonică a cărei transcriere se află la filele nr. 324 - 326, vol. VI, convorbire pe care a avut-o pe data de 06.09.2010, cu o persoană rămasă neidentificată și în care apar elemente comune care conduc la concluzia că este posibil ca discuția să se refere chiar la incidentul care a avut loc între inculpatul E. C. și partea vătămată D. V., ocazie cu care aceasta din urmă a fost agresată de inculpat - se face referire la terasa din fața magazinului Oltul, unde a avut loc și incidentul cu pricina, la exercitarea de agresiuni asupra unei persoane, care îi plătise lui A. S. 3.000 de euro, la prezența altor persoane indicate după poreclă: I., L.. Întrucât prezintă relevanță și în ceea ce privește caracterizarea inculpatului C. I. C. drept o persoană, care deși jandarm nu numai că acceptă violența dar o și încurajează, convorbirea în cauză va fi reprodusă în continuare, aproape în integralitate:

„Domn: Vezi că husenu face treabă.

C.I.C.: Da, știu?

Domn: Bine! Nu mă mai băga în ăștia, io l-am bătut, io am terminat cu el, tu mi-ai dat, vorba ai: domne lasă-te la mâna ta, m-am lăsat, io nu am treabă cu fraieru, dă-l în morții lui, înțelegi?

C.I.C.: Păi știi de ce? Pentru că la fraier, la un moment dat, îți dai seama, se va strânge lațul și știi ce urmează, nu?

Domn: Cum! Îmi dau seama!

C.I.C.: Păi!

Domn: Mi-a făcut plata pe niște câini care a avut ! Deci pe mine m-a luat capu, omu vorbea și cu mine în colțul gurii! Și i-am zis: futu-ți morții mă-tii, pe ce te bazezi, pe rodarii ăștia 2, stai așa! L-am omorât! Să moară familia mea dacă nu l-am spart! Ia, puneți, mă, împreună mâna pe mine! Stai ridicați-vă vreunu cu pretenții! Decât acela mi-a zis, a lu B., I.: gata, mă, că l-ai omorât, dă-l în morții lui! Ce pula mea vorbești mă, cu acesta așa? Și L. la fel, după ce am plecat io, l-ai luat crizele alea nebune…

C.I.C. Da!

…

Domn: Știi? Eram în față aici, la OLTUL, la terasa aia, afară! Mamă ce mi l-am luat…

C.I.C. Bravo!

Domn: Pumni în căpățână de mă durea pumnii…și am terminat știi?

C.I.C. Nu, mă, stai liniștiti! I-a dat ăluia 3000 jumătate, lu B..

Domn: Mi s-a pus în vedere și io de L. am nevoie la modul frumos! Io cu L. sunt omu… și m-am băgat moș la el, să-ți spun sincer pentru interesul care să mi-l fac io!”

Referitor la partea vătămată C. E., cu toate că aceasta, atât în faza urmăririi penale (filele nr. 2-21, vol. III) cât și cu ocazia audierii de către prima instanță (fila nr. 265, vol. IV) l-a indicat pe inculpatul C. I. C. ca fiind persoana care, în iunie 2008, s-a prezentat împreună cu inculpatul E. C. la apartamentul său și, susținând că o să fie cel care-i va cumpăra apartamentul a făcut planuri în legătură cu renovarea acestuia și i-a solicitat, ca și inculpatul E. C., să-l elibereze până în luna septembrie, instanța nu poate reține participația inculpatului C. I. C. la comiterea infracțiunii de șantaj față de această parte vătămată în raport de dispozițiile art. 75 C.pr.pen. și de faptul că declarațiile părții vătămate nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, interceptările telefonice din care rezultă conlucrarea celor doi inculpați vizând o perioadă ulterioară (anul 2010, în vreme ce fapta pretins a fi comisă împotriva acestei părți vătămate datează, așa cum s-a arătat din iunie 2008).

În ceea ce privește încadrarea juridică, faptelor comise de inculpații M. M., M. E., S. M., Pața C. L., V. M., D. Ș. L., B. G. G., astfel cum au fost reținute mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., elementele constitutive ale acestei din urmă infracțiuni fiind întrunite și în ceea ce privește faptele comise de inculpatul C. I. C., texte de lege în temeiul cărora se va dispune condamnarea.

Faptele comise de inculpații V. M. și D. Ș. M., constând în aceea că deținerea de muniție fără autorizație întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 141 din Legea nr. 295/2004 (fost art. 138 din același act normativ) rap. la art. 279 C.pen., text de lege în temeiul căruia se va dispune condamnarea.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor la care va fi condamnat fiecare inculpat în parte pentru infracțiunile săvârșite, instanța va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 C.pen. și anume dispozițiile părții generale a codului penal privind modalitatea de aplicare în cazul comiterii unei infracțiuni în formă continuată, limitele de pedeapsă prevăzute în Legea nr. 39/2009, în Legea nr. 295/2004 și în partea specială a codului penal, gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise, reliefat de modalitatea în care au fost săvârșite, care a presupus implicarea unui număr foarte mare de persoane în scopul adresării de amenințări deosebit de grave părților vătămate și creării unui climat de teroare pe fondul cărora acestea să satisfacă solicitările inculpaților privind acordarea unor foloase materiale în interesul membrilor grupului infracțional, numărul părților vătămate împotriva cărora a acționat fiecare inculpat în parte, atitudinea nesinceră pe care au avut-o pe parcursul procesului penal, în pofida probelor certe de vinovăție care existau împotriva lor dar și celelalte date ce caracterizează persoana inculpaților respectiv: inculpatul M. E., conform fișa de cazier judiciar și fișa de evidență operativă reiese este cunoscut cu antecedente penale,fiind anterior condamnat pentru infracțiuni de violență - în anul 1992 la 2 ani pentru vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1 C.pen. iar în anul 2000 la 600.000 ROL pentru lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. și i s-a aplicat în anul 2009 amendă administrativă pentru o faptă la regimul circulației, nu este căsătorit, nu are un loc de muncă stabil iar dintr-o relație de concubinaj are doi copii minori; inculpatul M. M., este de asemenea cunoscut cu antecedente penale, dispunându-se în timpul minorității împotriva sa măsura internării în centru de reeducare pentru ca ulterior, în anul 1999 să fie condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru furt calificat, a absolvit doar patru clase, nu este căsătorit, nu are ocupație și nici loc de muncă iar dintr-o relație de concubinaj are trei copii; pentru inculpatul D. Ș. M., este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în anul 1999 la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pentru infracțiunea de furt calificat, a absolvit doar 5 clase, este divorțat și are doi copii minori; inculpatul S. M., are antecedente penale, a absolvit opt clase, nu are ocupație sau loc de muncă, este căsătorit și are trei copii; inculpatul B. G. Gini, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în anul 2008 la amendă penală pentru infracțiunea prev. de art. 1¹ alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/_, republicată, a absolvit școala profesională și este căsătorit; inculpații Pața C., Vețeannu M. și C. I. C., a comis infracțiunile în pofida faptului că sunt polițiști respectiv jandarm și ar fi trebuit să acționeze în vederea reprimării unor astfel de fapte.

Pentru considerentele de mai sus fiecare dintre inculpați vor fi condamnați la pedepse cu închisoarea, orientate către maximul special.

Totodată, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, curtea apreciază că, prin faptele pe care le-au comis, inculpații au dovedit că nu au maturitatea și capacitatea necesară pentru a lua decizii care să afecteze o colectivitate de persoane și nici nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetățeni motiv pentru care, în temeiul art. 65 alin. 1 C.pen., le va interzice, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Constatând că infracțiunile pentru care urmează a fi condamnați inculpații M. M., M. E., Pața C. L., V. M., D. Ș. L. și B. G. G., sunt comise în concurs real, în baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. vor fi contopite pedepsele la care vor fi condamnați, urmând ca fiecare dintre aceștia să execute pedeapsa cea mai grea și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S. M., se constată că, prin sentința penală nr. 804/16.11.2009 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 662 din 07.06.2010 a Curții de Apel C., a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, în privința căreia s-a dispus suspendarea condiționată a executării iar față de perioada când se reține că a săvârșit infracțiunile deduse judecății (o infracțiune continuă - infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și o infracțiune continuată - infracțiunea prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. în cazul cărora, data săvârșirii se raportează la momentul epuizării), respectiv începând cu toamna anului 2004 până în iunie 2008 se constată că infracțiunile din prezenta cauză au fost comise înainte de rămânerea definitivă a infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală menționată mai sus, urmând a se face în cauză aplicarea art. 85 C.pen. privind anularea suspendării condiționate a executării.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, curtea apreciază că față de atitudinea nesinceră pe care cei opt inculpați au manifestat-o pe parcursul procesului penal și gravitatea infracțiunilor pe care le-au comis, scopul educativ-preventiv al pedepsei astfel cum este reglementat de art. 52 C.pen. nu va putea fi atins decât prin executare în regim de detenție, o altă modalitate de executare nefiind aptă să contribuie nici la realizarea funcției de exemplaritate caracteristică oricărei pedepse și care are drept finalitate realizarea prevenției generale (împiedicarea altor destinatari ai legii penale să comită infracțiuni de aceeași natură cu cele săvârșite de inculpați).

Pentru considerentele avute în vedere cu ocazia individualizării pedepsei complementare, pe durata executării pedepselor, în temeiul art.71 C.pen. se va interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. În ceea ce privește dreptul de a alege, curtea apreciază că, atâta timp cât infracțiunile comise nu sunt infracțiuni de natură electorală nu se impune interzicerea exercitării acestui drept, aceleași fiind și considerentele pentru care nu se va interzice nici exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. c C.pen., infracțiunile nefiind comise de inculpați cu ocazia exercitării unei funcții sau profesii.

Referitor la critica de nelegalitate invocată în apelul declarat de parchet în sensul că motivarea soluției primei instanțe contrazice dispozitivul în ceea ce-i privește pe inculpații B. G. G., S. M., V. M. și Pața C. L. G. se constată că este lămurită și suplinită prin motivele arătate în examinarea criticilor de netemeinicie.

În ceea ce privește apelurile declarate de părțile civile D. V. și T. G., curtea constată că sunt nefondate întrucât, referitor la partea civilă D. V., nu s-a făcut dovada cu înscrisuri că a achiziționat cele două centrale termice și că le-a amplasat în imobilul inculpatului E. C. iar referitor la partea civilă T. G., suma stabilită de prima instanță cu titlu de daune morale este suficientă pentru a acoperi prejudiciul suferit de această parte civilă, majorarea acesteia conducând la o îmbogățire fără just temei.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se constată că a fost corect soluționată de prima instanță, motiv pentru care inculpații condamnați direct în apel, vor fi obligați în solidar alături de ceilalți inculpați, la repararea prejudiciilor cauzate părților civile față de care s-a reținut, pentru fiecare în parte, comiterea infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Față de soluția de condamnare și obligare a inculpaților D. Ș. și Pața C. la repararea prejudiciilor cauzate va fi menținut sechestrul asigurător instituit față de inculpatul D. Ș. M. prin ordonanța procurorului din 17.09.2010 asupra sumelor de 2.800 euro și 17.000 lei și sechestrul asigurător instituit față de inculpatul Pața C. L. prin ordonanța procurorului din 16.09.2010 asupra autoturismului marca BMW 525 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare_ .

Se va menține dispoziția din sentința apelată privind restituirea către inculpatul D. Ș. M. a înscrisurilor ridicate cu ocazia percheziției.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. părțile ale căror apeluri au fost respinse, vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen., onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru intimații inculpați D. Ș. M., Pața C. L., V. M., C. I.-C., M. M., M. E., S. M. și B. G. G., în cuantum de câte 400 lei vor rămâne în sarcina statului urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 385¹ și următoarele C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial O. și de părțile civile T. F. și T. M. S. împotriva sentinței penale nr. 125 din data de 29 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ .

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații A. A., E. C., S. I., R. A., S. N., M. V., T. T. D., M. A., R. E. M. și S. M. C..

Respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile T. G. și D. V..

Desființează în parte sentința, pe latură penală și civilă și rejudecând:

1. Decontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată inculpatului E. C., în pedepsele componente.

Înlătură pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul E. C. mențiunea referitoare la înlăturarea dispozițiilor art. 37 alin. 1 lit. a C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. condamnă pe inculpatul E. C. la pedeapsa de 12 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art.35 alin. 3 C.pen. contopește pedeapsa de mai sus cu pedepsele aplicate prin sentința apelată, urmând ca inculpatul E. C. să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest iar în baza art. 88 C.pen. deduce în continuare arestarea preventivă de la 29.06 2012 la zi.

2.Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani și 3 luni închisoare aplicată inculpatului S. I., în pedepsele componente.

Înlătură, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. condamnă pe inculpatul S. I. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. de la 6 luni închisoare la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen., art. 36 alin. 1 C.pen. și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., aplicată prin sentința apelată pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. și pedepsele de 5 ani și 3 luni închisoare, 1 an închisoare și 2 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 662/22.06.2011 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 1226 din 25.05.2012 a Curții de Apel C. urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare inculpatul S. I. executând în final 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest iar în baza art. 88 C.pen. deduce în continuare arestarea preventivă de la 29.06 2012 la zi.

3.Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului M. V. în pedepsele componente.

Înlătură, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., condamnă pe inculpatul M. V. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen., și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptrilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., aplicată prin sentința apelată pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 C.pen. urmând ca inculpatul M. V. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 86⁴ C.pen. rap. la art. 83 C.pen. revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V., definitivă prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V., pedeapsă care va fi executată alături de pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

4.Descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată inculpatului R. A. în pedepsele componente.

Înlătură, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul R. A. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen., art. 36 alin. 1 C.pen. și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., aplicată prin sentința apelată pentru infracțiunea de tâlhărie și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 336/16.04.2009 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 874/25.09.2009 a Curții de Apel C. urmând ca inculpatul R. A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni închisoare inculpatul R. A. executând în final pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest iar în baza art. 88 C.pen. deduce în continuare arestarea preventivă de la 29.06. 2012 la zi.

5.În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul Pața C.-L. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen., pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul Pața C.-L. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 17.09.2010 la 03.06.2011.

6. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul V. M. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 141 din Legea nr. 295/2004, republicată (fost art. 138 din Legea nr. 295/2004) rap. la art. 279 C.pen., condamnă pe inculpatul V. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de efectuare fără drept a operațiunilor cu arme și muniții.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul V. M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 17.09.2010 la 03.06.2011.

7. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul B. G. G. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul B. G. G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 01.10.2010 la 03.06.2011.

8.În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul S. M. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 85 C.pen. anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 804/16.11.2009 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 662 din 07.06.2010 a Curții de Apel C..

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen., art. 36 alin. 1 C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului în prezenta cauză și pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 804/16.11.2009 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 662 din 07.06.2010 a Curții de Apel C., pentru care s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării, urmând ca inculpatul S. M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 17.09.2010 la 03.06.201.

9.Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului S. N. în pedepsele componente.

Înlătură aplicarea art. 74, 76 C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 înlătură și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul S. N. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 4 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen., art. 36 alin. 1 C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 442/18.05.2009 a Judecătoriei Slatina, definitivă prin decizia penală nr. 631/01.06.2010 a Curții de Apel C., urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, inculpatul S. N. executând în final pedeapsa principală de 4 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest iar în baza art. 88 C.pen. deduce în continuare arestarea preventivă de la 29.06. 2012 la zi.

10. Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului T. T. D. în pedepsele componente și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1972/09.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă, pentru care s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Înlătură aplicarea art. 74, 76 C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 înlătură și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul T. D. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul T. T. D. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Menține aplicarea art. 86 /4 C.pen. rap. la art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. nr. 1972/09.12.2004 a Judecătoriei Slatina, definitivă, pedeapsă pe care inculpatul T. T. D. o va executa alături de pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, în total inculpatul T. T. D. urmând să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.

11.În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul D. Ș. M. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 141 din Legea nr. 295/2004, republicată (fost art. 138 din Legea nr. 295/2004) rap. la art. 279 C.pen., condamnă pe inculpatul D. Ș. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de efectuare fără drept a operațiunilor cu arme și muniții.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul D. Ș. M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 17.09.2010 la 03.06.2011.

12.Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată inculpatului M. A. în pedepsele componente.

Înlătură, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul M. A. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. de la 6 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus urmând ca inculpatul M. A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 86 /4 C.pen. rap. la art. 83 C.pen. revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin penală nr. 213/08.04.2009 a Judecătoriei Râmnicu V., definitivă prin decizia penală nr. 174/A/28.10.2009 a Tribunalului V. pedeapsă care va fi executată alături de pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpatul M. A. urmând să execute în total pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

13.În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul M. M. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul M. M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 02.12.2010 la 02.11.2011.

14. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S. M. C. în pedepsele componente.

Înlătură aplicarea prevederilor art. 74, 76 C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Înlătură aplicarea art. 86 /1 C.pen., art. 86 /3 alin. 1 C.pen., art. 359 și art. 71 alin. 5 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul S. M. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul S. M. C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei durata reținerii și arestării preventive, de la 17.05.2011 la 29.06.2012.

15. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A. A. în pedepsele componente.

Înlătură aplicarea prevederilor art. 74, 76 C.pen. iar în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Înlătură mențiunea privind descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2327/04.10.2011 a Judecătoriei C. definitivă prin nerecurare

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. condamnă pe inculpatul A. A. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea de șantaj, în formă continuată, prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. de la 4 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2327/04.10.2011 a Judecătoriei C. definitivă prin nerecurare cu pedeapsa de 4 ani închisoare închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 39 alin. 1 C.pen. contopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2327/04.10.2011 a Judecătoriei C. definitivă prin nerecurare cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus, respectiv pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. și pedeapsa de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 350 C.pr.pen. menține starea de arest iar în baza art. 88 C.pen. deduce în continuare arestarea preventivă de la 29.06 2012 la zi.

16. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatei R. E. - M. în pedepsele componente.

Înlătură, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și mențiunea referitoare la aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Înlătură aplicarea art. 86 /1 C.pen., art. 86 /3 alin. 1 C.pen., art. 359 și art. 71 alin. 5 C.pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit.a și alin. 2 C.pen., art. 76 alin. 1 lit. b C.pen. condamnă pe inculpata R. E. - M. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 74 alin. 1 lit.a și alin. 2 C.pen., art. 76 alin. 1 lit. a C.pen. de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 194 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 74 alin. 1 lit.a și alin. 2 C.pen., art. 76 alin. 1 lit. a C.pen., de la 4 luni închisoare la 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 3 C.pen. contopește pedepsele de mai sus urmând ca inculpata R. E. - M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive de la 17.09.2010 la 23.09.2010.

17. În baza 26 C.pen. rap. la art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă pe inculpatul C. I. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de șantaj în formă continuată și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive de la 17.09.2010 la 23.09.2010.

18.În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 condamnă pe inculpatul M. E. la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de aderare sau sprijinire a unui grup infracțional organizat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. condamnă același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a - art. 34 lit. b C.pen. și art. 35 alin. 1 C.pen. contopește pedepsele de mai sus inculpatul M. E. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.

În baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 02.12.2010 la 10.12.2010.

Obligă pe inculpații B. G. și S. M. să plătească părții civile C. Ș., în solidar cu inculpații E. C., R. M. E., R. A., M. V. și S. N. suma de 15.000 lei reprezentând prejudiciu moral.

Obligă pe inculpații S. M., B. G. G., M. E., D. Ș., Pața C. și V. M. să plătească părții civile T. F., în solidar cu inculpații E. C., R. M. E., M. A., T. T. D., S. I., M. V., A. A. și S. M. suma de 50.000 lei reprezentând prejudiciu moral.

Obligă pe inculpații S. M., B. G. G., M. E., D. Ș., Pața C. și V. M. să plătească părții civile T. M. S., în solidar cu inculpații E. C., R. M. E., M. A., T. T. D., S. I., M. V., A. A., S. M. și S. N. suma de 10.000 lei reprezentând prejudiciu moral.

Obligă pe inculpații M. M., M. V., M. E., S. I., S. N. și R. M. E. să plătească părții civile M. M. E. în solidar cu inculpatul E. C. suma de 10.000 lei reprezentând prejudiciu moral.

Obligă pe inculpații S. M., M. M., S. I., M. V., M. A. și S. N. să plătească părții civile P. E. în solidar cu inculpatul E. C. suma de 5.000 lei reprezentând prejudiciu moral.

Menține sechestrul asigurător instituit față de inculpatul D. Ș. M. prin ordonanța procurorului din 17.09.2010 asupra sumelor de 2.800 euro și 17.000 lei.

Menține dispoziția din sentința apelată privind restituirea către inculpatul D. Ș. M. a înscrisurilor ridicate cu ocazia percheziției.

Menține sechestrul asigurător instituit față de inculpatul Pața C. L. prin ordonanța procurorului din 16.09.2010 asupra autoturismului marca BMW 525 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare_ .

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Obligă pe apelanții inculpați A. A., E. C., S. I., R. A., S. N., M. V., T. T. D., M. A., R. E. M. și S. M. C. să plătească fiecare câte 1.000 lei, cheltuieli judiciare către stat din care câte 400 lei reprezintă onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu pentru fiecare dintre apelanții inculpați.

Obligă pe fiecare dintre apelanții părți civile T. G. și D. V. să plătească câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru intimații inculpați D. Ș. M., Pața C. L., V. M., C. I.-C., M. M., M. E., S. M. și B. G. G., în cuantum de câte 400 lei, rămân în sarcina statului urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 17 aprilie 2013.

Președinte, Judecător,

M. C. G. A. M. S.

Grefier,

F. U.

Red.jud.S.A.M.

Dact.OA - 15.05.2013

← Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi...		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 800/2013. Curtea de... →

Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 139/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 139/2013. Curtea de Apel CRAIOVA