Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 1032/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1032/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 04-07-2013 în dosarul nr. 4942/121/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1032/R
Ședința publică din data de 04 Iulie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D.-I. B.– judecător
judecător - Mița M.
Judecător – D. N.
Grefier - M. I.
Ministerul Public a fost reprezentat prin PROCUROR - F. HAHUIE
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
– Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial G. -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de inculpata M. R., în prezent deținută în Arestul I.P.J. G., împotriva încheierii de ședință din data de 27.06.2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta –inculpată M. R., în stare de deținere, personal și asistată de avocat B. C., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 din 0407.2013 emisă de Baroul București – Societate civilă de avocați M., S. și Asociații.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că este primul termen de judecată, după care;
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit dispozițiilor art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.
Avocat B. C., având cuvântul pentru recurenta-inculpată M. R., solicită să se constate că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată, nu este motivată conform cerințelor legii.
Astfel, învederează că încheierea recurată este identică cu cea în cazul inculpatului Tucan M. V., pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, în vreme ce instituția liberării provizorii sub control judiciar trebuie analizată prin raportare la persoană și trebuie motivată în consecință.
Motivarea instanței de fond este una formală, care poate îmbrăca un aspect al cerințelor codului de procedură penală însă, în esență, nu respectă drepturile la o analiză concretă și efectivă a cererii inculpatei.
Pe fondul cauzei, avocat B. C. susține că instanța de fond trebuia să analizeze dacă există măcar presupunerea că inculpata va săvârși alte infracțiuni o dată pusă în libertate sau dacă va încerca să influențeze aflarea adevărului.
În ceea ce privește persoana inculpatei, prin locul ei în societate anterior comiterii infracțiunii oferă garanțiile că va respecta toate obligațiile ce ii vor fi impuse: are studii superioare, nu are antecedente penale, are o familie, vrea să își salveze căsnicia.
Apreciază că instituția liberării provizorii înseamnă garanția libertății personale în procesul penal și adoptarea unor măsuri care, fără a fi privative de libertate, pot asigura buna desfășurare a procesului penal, chiar dacă se apreciază că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea, respectiv prelungirea măsurii arestării preventive subzistă.
Inculpata M. R. a mai formulat anterior o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, care a fost respinsă.
Întrucât de la data acelei cereri de control judiciar au mai fost efectuate multe alte acte de urmărire penală, despre care, teoretic, s-ar fi putut susține că inculpata M. R. ar fi putut să le influențeze - apărătorul inculpatei consideră că situația este schimbată, în favoarea inculpatei iar în cauză nu există autoritate de lucru judecat.
Pentru aceste considerente, solicită să fie admis recursul declarat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să fie respins recursul declarat de inculpata M. R., apreciind că cererea formulată de aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptele pentru care inculpata a fost cercetată, rolul pe care aceasta l-a avut în cadrul activității infracționale și perseverența inculpatei.
Astfel, activitatea infracțională era coordonată de inculpatul J. M. L. prin intermediul inculpatei M. R., care transpunea în practică dispozițiile inculpatului J..
Inculpata a intervenit de mai multe ori, la indemnul inculpatului J. M. L. dar și din proprie inițiativă, către reprezentanții diferitelor autorități: lucrătorul de poliție învestit cu cercetarea cauzei privind depistarea unei cantități de alcool și respectiv subprefectul județului V., de la acel moment, pentru a limita efectele legale care rezultau în urma depistării cantității de alcool; în acest sens se află la dosar mai multe convorbiri telefonice.
De asemenea, în data de 13.06.2012, urmare cererii inculpatului J., inculpata a dat un mesaj inculpatului D. inc are il avertiza că nu era cazul să transporte ilegal alcool în dimineața zilei următoare, și a mai trimis un alt mesaj aceluiași inculpat, prin care ii comunica că nici colaboratorii săi pe linie infracțională nu trebuiau să desfășoare activități în legătură cu alcoolul în cursul zilei următoare.
Aceste aspecte, coroborate cu împrejurarea că în privința inculpatei, urmare activităților desfășurate în cauză, au fost extinse cercetările, având în vedere și dispozițiile art.1602 alin.2 Cod procedură penală, care sunt îndeplinite doar din punct de vedere formal, reprezentantul Ministerului Public apreciază că încheierea tribunalului G. este legală și temeinică și solicită să fie respins recursul declarat de inculpată.
Avocat B. C. arată că nu are nicio legătură un act material din urmă cu doi ani cu prezenta cerere de liberare sub control judiciar.
Solicită să fie admisă cererea inculpatei.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că se analizează persoana inculpatei și rolul acesteia în activitatea infracțională.
Recurenta–inculpată M. R., personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513 alin.3 Cod procedură penală, arată că respectă legea, nu are antecedente penale, nu reprezintă pericol pentru ordinea publică, nu va influența desfășurarea anchetei. Vrea să fie alături de familia sa, de socrul său, grav bolnav, să încerce să iși salveze căsnicia.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față, declarat de inculpata M. R., înregistrat sub nr._ la Curtea de Apel G.,
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 27.06.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ 72013 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata M. R..
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală a fost obligată inculpata mai sus menționată la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 50 lei.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
În privința inculpatei mai sus menționate la data de 10.03.2013 s-a dispus arestarea preventivă pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prevăzute de disp. art.7 al.1 din Legea 39/2003, art.26 Cod penal raportat la art.9 al.1 lit.b și al 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și referire la art.33 lit.a Cod penal, ulterior măsura fiind prelungită consecutiv;
S-a reținut în sarcina inculpatei că în luna iulie 2011, a constituit împreună cu Jîtea M. L., I. Florența M., N. C., Tucan V., Tucan M. V., N. C., B. N., R. N., C. S., B. A., Taranciuc D. V., D. L., P. D., G. M., I. C. M., G. I. Marianov și C. C. un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de importante foloase materiale din producerea unor cantități de alcool neevidențiate și comercializarea acestora, prin eludarea dispozițiilor fiscale privind producerea, deținerea și marcajul produselor accizabile și, acționând în cadrul grupului, împreună cu membrii acestuia, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie 2011 – martie 2013, în calitate de director al . SRL Focșani, a ajutat prin facilitarea și organizarea transportului, pe alți membri ai grupului, din care unii sunt angajați ai . SRL Focșani, să dețină în afara unui antrepozit fiscal, respectiv în două spații special amenajate, unul în incinta . și unul în punctul de lucru al . situat în . cantități de sute de mii de litri de alcool dublu rafinat precum și să le comercializeze din aceste locații; în calitate de director al . SRL Focșani a participat la amplasarea înaintea contoarelor instalații neautorizate în cadrul liniei tehnologice de producție de alcool dublu rafinat a societății prin care s-au extras cantități de alcool necontorizate; a ajutat, prin organizarea operațiunilor de producție și comercializare a alcoolului, pe I. Florența M., în calitatea acesteia de administrator unic al . SRL Focșani, să omită în totalitate evidențierea în contabilitatea societății a operațiunilor comerciale aferente cantităților de alcool necontorizate produse, cantități de peste 800.000 de litri, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către membrii grupării prin sustragerea de la plata accizelor, taxelor și impozitelor fiind de peste 5.700.000 euro, care constituie infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la deținerea în afara unui antrepozit fiscal și comercializarea ilicită de produse accizabile în formă continuată, amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate și complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.
La data de 17.06.2013 inculpata în cauză a formulat o cerere de liberare provizorie sub control judiciar arătând faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art.160 ind.2 al.1 și 2 Cod procedură penală iar cercetarea sa în libertate este oportună raportat la comportamentul anterior reținerii sale, fiind lipsită de antecedente penale și având o anumită educație și formație profesională.
A apreciat totodată inculpata că datele existente în dosar nu relevă necesitatea de a fi împiedicată să comită alte infracțiuni sau încercarea de a zădărnici aflarea adevărului și că îi sunt cunoscute dispozițiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii.
În privința cererii de liberare provizorie promovată de inculpata M. R. prima instanță a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu (condiții procedurale prevăzute de dispozițiile art. 160 ind.2 al.1 Cod procedură penală raportat la art.160 ind.6 al.1 și 2 Cod procedură penală)
Astfel, infracțiunile reținute în sarcina inculpatei în prezenta cauză sunt sancționate de lege cu pedepse ale închisorii în cuantum de sub 18 ani.
Sub aspectul temeiniciei cererii, însă, prima instanță a apreciat cererea în contextul dedus judecății; astfel, instituția procesuală a liberării provizorii este facultativă și are la bază ideea de încredere, ea putând fi dispusă în considerarea unor împrejurări legate de persoana celui arestat, de comportamentul acestuia în contextul dedus judecății dar și de natura infracțiunilor în discuție; ori, în speță, sunt supuse analizei infracțiuni care, se presupune, au fost săvârșite în mod organizat, implicând un mare număr de participanți, infracțiuni cu importante conotații economice și cu un grad ridicat de pericol social prin efectele negative asupra situației economice.
S-a arătat că, pe de altă parte, se impune a se avea în vedere contribuția substanțială a inculpatei, conturată până la acest moment procesual, inculpată care sub coordonarea directă a acționarului majoritar al S.C. Trust LF Trade S.R.L. Focșani a acționat pentru producerea și comercializarea ilegală de cantități însemnate de alcool, cu privire la care nu au fost achitate obligațiile fiscale, realizându-se astfel un sistem de distribuție care să evite depistarea activităților infracționale de către instituțiile statului cu atribuții de control.
S-a apreciat că motivația inculpatei cu privire la elementele care circumstanțiază persoana sa ori la problemele familiale nu constituie temei pentru admiterea cererii de liberare provizorie iar durata stării de arest preventiv este una rezonabilă, grefată pe garanția specială înscrisă în art.5 paragraf 3 din CEDO.
S-a arătat că raportat la aceste considerente ingerința statului manifestată prin luarea măsurii privative de libertate nu reprezintă o disproporționalitate față de afectarea libertății inculpatei cât timp aceasta constituie o măsură legală și necesară desfășurării normale a procesului penal dar și îndepliniri scopului acestuia.
S-a reținut că urmărirea penală este una complexă, în curs de desfășurare, iar o posibilitate de perturbare a acesteia poate veni din natura declarațiilor și a mărturiilor următoare în contextul raporturilor în care inculpata se află cu ceilalți participanți în proces, ori a poziției sale subiective față de cei care au o anume calitate în proces.
În consecință, a fost respinsă cererea inculpatei M. R. privind liberarea provizorie sub control judiciar, iar în conformitate cu disp. art.192 al.2 Cod procedură penală s-a dispus în privința cheltuielilor judiciare în cauză.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpata M. R., apreciind-o ca netemeinică.
Inculpata a susținut că motivarea instanței de fond este formală și nu respectă drepturile la o analiză concretă și efectivă a cererii sale.
S-a arătat că, în ceea ce privește persoana inculpatei prin locul acesteia în societate anterior comiterii infracțiunii, oferă garanțiile că va respecta toate obligațiile care îi vor fi impuse: are studii superioare, nu are antecedente penale, are o familie, vrea să își salveze căsnicia.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Recursul declarat este nefondat.
Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3856 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că încheierea instanței de fond este legală și temeinică.
Prima instanță, analizând cererea formulată de inculpată, funcție de motivele invocate și de dispozițiile art.1602 Cod procedură penală, în mod corect a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Față de inculpată s-a dispus luarea măsurii arestării preventive prin încheierea de ședință din 10.03.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală și art.136 Cod procedură penală – condiții care subzistă și la momentul analizării prezentei cereri de liberare provizorie sub control judiciar.
Potrivit deciziei nr.17/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, instanța de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat aretarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfășurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune a învinuitului sau inculpatului.
Conform art.1602 alin.2 Cod procedură penală – liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi comise, numărul mare de persoane implicate, caracterul organizat al activităților, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă (un prejudiciu însemnat creat bugetului statului), perioada îndelungată în care se reține săvârșirea faptelor, activitatea infracțională fiind stopată prin intervenția organelor de urmărire penală – lăsarea în libertate a inculpatei ar avea efecte negative asupra desfășurării procesului penal.
În cauză se reține în sarcina inculpatei un rol esențial în cadrul grupului, activitatea infracțională fiind coordonată de inculpatul Jîtea M. L. prin intermediul inculpatei, aceasta fiind cea care transpunea în practică deciziile inculpatului Jîtea.
De asemenea, există date din care rezultă că, lăsată în libertate, inculpata ar putea influența părți sau martori, precum și buna desfășurare a procesului penal.
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a comunicațiilor prin mesaje (SMS) aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că inculpata a intervenit de mai multe ori către reprezentanți ai unor instituții publice (poliție, administrație publică locală) pentru a limita efectele legale ce ar fi rezultat în urma depistării transporturilor ilegale de alcool, efectuate de alți membri ai grupului infracțional.
Datele care circumstanțiază faptele, astfel cum au fost reținute în baza probelor administrate până la acest moment procesual, evidențiază aspecte concrete de natură a demonstra că lăsarea în libertate a inculpatei M. R. nu este oportună, neputându-se anticipa în mod pozitiv asupra comportamentului său viitor față de situația mai sus expus dar având în vedere și că aceasta nu și-a asumat săvârșirea faptelor, precum și poziția subiectivă a celorlalți inculpați și persoana inculpatei din perspectiva relațiilor cu aceștia.
Elementele de ordin personal invocate, sunt preexistente luării măsurii arestării preventive și nu pot determina, în mod singular, admiterea unei astfel de cereri.
În raport de considerentele expuse, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpata M. R..
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
În opinie majoritară
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata M. R. (CNP_, cetățean român, fiica lui M. și E., născută la data de 24.09.1972 in mun. Focșani, jud. V., domiciliată în mun. Focșani, ., ., jud. V., în prezent deținută în Arestul I.P.J. G.) împotriva încheierii de ședință din data de 27.06.2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.proc.pen., obligă pe inculpata M. R. la plata, către stat, a sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.07.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR
D.-I. B. D. N.
Grefier,
M. I.
Red. D. N./24.07.2013
Tehnored. M. I./ 2 ex./24.07.2013
Fond:L. C.
opinie separatĂ
Contrar opiniei majoritare, am apreciat că cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpata M. R. este întemeiată nu doar din punct de vedere formal ci și pe fond, din următoarele considerente:
Potrivit art. 1601 Cod procedură penală, în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune, instanța putând acorda liberarea provizorie dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602 alin. 1 și 2 C.pr.pen., respectiv cele prevăzute de art. 1604 alin. 1 Cod procedură penală.
Din analiza acestor texte de lege rezultă că beneficiul liberării provizorii nu este un drept al inculpatului ci o vocație a acestuia, instanța putând, pe de o parte, să acorde liberarea în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul celor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani în condițiile în care nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, luându-se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că, lăsat în libertate nu va săvârși și alte infracțiuni.
Pe de altă parte, refuzul liberării pe considerente de netemeinicie trebuie să aibă la bază temeiuri care să justifice convingerea că lăsarea inculpatului în libertate, sub control judiciar, nu este oportună, temeiuri care pot privi fie aspecte legate de buna desfășurare a procesului penal, respectiv existența unor date din care să rezulte temerea că atingerea scopului procesului penal ar putea fi compromisă, fie aspecte legate de pericolul social concret al faptelor pentru care inculpatul este cercetat, respectiv prin modul și mijloacele de săvârșire ori prin urmări, acestea să fi produs o gravă vătămare relațiilor sociale ocrotite, traduse printr-un impact violent asupra conștiinței publicului, astfel încât liberarea inculpatului, chiar sub control judiciar, să fie de natură să creeze o puternică stare de insecuritate socială și de neîncredere în actul de justiție.
Astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție– Secțiile Unite prin decizia nr.17/2011 dată într-un recurs în interesul legii, aprecierea asupra oportunității dispunerii acestei măsuri, presupune un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care s-a dispus arestarea învinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de săvârșire a faptei, natura acesteia, circumstanțele concrete ale cauzei și cele privind persoana învinuitului sau inculpatului.
În cauza de față, inculpata M. R. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 al.1 din Legea 39/2003 și art.26 Cod penal raportat la art.9 al.1 lit.b și al 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal în referire la art.33 lit.a Cod penal.
S-a reținut, în esență, că în luna iulie 2011, inculpata a constituit împreună cu Jîtea M. L., I. Florența M., N. C., Tucan V., Tucan M. V., N. C., B. N., R. N., C. S., B. A., Taranciuc D. V., D. L., P. D., G. M., I. C. M., G. I. Marianov și C. C. un grup infracțional organizat, în scopul obținerii de importante foloase materiale din producerea unor cantități de alcool neevidențiate și comercializarea acestora, prin eludarea dispozițiilor fiscale privind producerea, deținerea și marcajul produselor accizabile.
Că, acționând în cadrul grupului, împreună cu membrii acestuia, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada iulie 2011 – martie 2013, în calitate de director al . SRL Focșani, a ajutat prin facilitarea și organizarea transportului, pe alți membri ai grupului, din care unii sunt angajați ai . SRL Focșani, să dețină în afara unui antrepozit fiscal, respectiv în două spații special amenajate, unul în incinta . și unul în punctul de lucru al . situat în . cantități de sute de mii de litri de alcool dublu rafinat precum și să le comercializeze din aceste locații; în calitate de director al . SRL Focșani a participat la amplasarea înaintea contoarelor instalații neautorizate în cadrul liniei tehnologice de producție de alcool dublu rafinat a societății prin care s-au extras cantități de alcool necontorizate; a ajutat, prin organizarea operațiunilor de producție și comercializare a alcoolului, pe I. Florența M., în calitatea acesteia de administrator unic al . SRL Focșani, să omită în totalitate evidențierea în contabilitatea societății a operațiunilor comerciale aferente cantităților de alcool necontorizate produse, cantități de peste 800.000 de litri, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către membrii grupării prin sustragerea de la plata accizelor, taxelor și impozitelor fiind de peste 5.700.000 euro.
Este incontestabil că datele care circumstanțiază faptele, astfel cum au fost reținute de acuzare, pun în evidență gravitatea concretă a acestora, fapt ce a justificat pe deplin luarea și prelungirea măsurii privative de libertate, până în prezent.
Dar, având în vedere natura economică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei, ceea ce presupune că esențial și primordial este recuperarea presupusului prejudiciu creat bugetului statului, care, potrivit acuzării depășește 5,7 milioane de euro în timp ce apărarea susține că fizic, instalațiile nu ar fi putut produce cantitatea de alcool luată în calcul, nici dacă ar fi funcționat non stop toată perioada de timp la care s-a raportat acuzarea, că pentru clarificarea cuantumului pagubei funcție de care se pot stabili urmările produse, precum și dacă faptele au adus sau nu o gravă vătămare relațiilor sociale ocrotite de lege, sunt necesare concluziile unor expertize tehnice judiciare care să stabilească dacă tehnic se putea ajunge la o producție de alcool care să înglobeze atât cantitatea declarată, pentru care s-au plătit taxe, impozite și accize, cât și cantitatea presupus neînregistrată în evidențele contabile, a cărei valoare stă la baza calculării taxelor, impozitelor și accizelor datorate bugetului de stat,
Că, efectuarea acestor expertize nu impune cu necesitate privarea de libertate a inculpatei (necunoscută cu antecedente penale, căsătorită, cu un grad de instrucție superior) neexistând date din care să rezulte că, lăsată în libertate va comite alte infracțiuni sau că va încerca să influențeze bunul mers al anchetei în vreunul din modurile prevăzute de lege,
Că, în cadrul măsurii prevăzute de art.1602 din Codul de procedură penală, legiuitorul a prevăzut suficiente obligații în sarcina acuzatului de natură să garanteze buna desfășurare a procesului penal, precum și sancțiunea neîndeplinirii acestor obligații, care este luarea din nou a măsurii arestării preventive,
Și că, sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând persoanelor învinuite sau inculpate în cauză, evaluate de apărare la peste 100 milioane euro (conturile bancare, 16 bunuri imobile și 35 autovehicule aparținând învinuitei . SRL Focșani, 16 bunuri imobile aparținând coinculpatului P. D. - cercetat în stare de libertate, 7 bunuri imobile, aparținând coinculpatului G. M. - cercetat în stare de libertate, conturi bancare, bijuterii și 6 bunuri imobile aparținând coinculpatei M. R., 2 bunuri imobile aparținând coinculpatei I. Flornța R. – cercetată în stare de libertate, conturi bancare în lei și valută, bijuterii, ceasuri și 3 imobile aparținând coinculpatului Jîtea M. L., 2 bunuri imobile aparținând inculpatului D. L., 3 bunuri imobile aparținând coinculpatului C. C., 1 bun imobil aparținând coinculpatului B. A., 1 bun imobil aparținând coinculpatului G. I. M., 1 bun imobil aparținând coinculpatului Taranciuc D. V., 1 autoturism aparținând coinculpatului T. M. V. și importante sume de bani în lei și euro ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare), este de natură să garanteze repararea presupusei pagube create bugetului de stat, dar și executarea pedepsei amenzii ce eventual se va aplica,
Am apreciat că lăsarea inculpatei în libertate, sub control judiciar, este oportună, neexistând date din care să rezulte temerea că buna desfășurare a procesului penal ar putea fi compromisă, că inculpata ar săvârși alte infracțiuni ori că aceasta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Pentru toate aceste motive, am constatat că recursul de față este fondat, că se impunea a fi admis cu consecința casării încheierii recurate, admiterii cererii formulate de inculpată și punerii acesteia de îndată în libertate provizorie sub control judiciar, dacă nu este arestată în altă cauză.
Totodată, s-ar fi desemnat ca organ de supraveghere a inculpatei pe durata liberării provizorii, secția de poliție în circumscripția căreia aceasta își are domiciliul și s-ar fi impus inculpatei următoarele obligații:
- să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea instanței;
- să se prezinte la organele de urmărire penală, respectiv la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de supraveghere mai sus desemnat, conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de către acesta, sau ori de câte ori este chemat;
- să nu își schimbe domiciliul fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme, atrăgându-i-se atenția că, în caz de încălcare – cu rea-credință – a obligațiilor care îi revin, se va lua față de el măsura arestării preventive.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
JUDECĂTOR,
MIȚA M.
Red./Tehnored. M.M./25.07.2013
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 295/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1449/2013. Curtea... → |
|---|
