Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 90/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 90/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 90/A
Ședința publică din 31 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. B.
Judecător M. R. C.
Grefier G. C.
Cu participarea Ministerului Public reprezentat prin doamna procuror R. G., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu-M.
Pe rol soluționarea apelului promovat de către condamnatul B. C. I.(fiul lui P. și A., născut la data de 11 mai 1979, în B., cu domiciliul în Predeal, . nr.18, jud.B., actualmente deținut în Penitenciarul Aiud, CNP:_) împotriva sentinței penale nr. 502 din 18.11.2013, pronunțată de Tribunalului Harghita, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă condamnatul apelant, în stare de deținere, asistat de avocat N. T., substituindu-l pe apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată depusă la dosarul cauzei delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr.34/2014, prin care dl.avocat B. E. a fost desemnat, din oficiu, să acorde asistență condamnatului.
Doamna avocat N. T. depune la dosar depune la dosar delegația de substituire din partea apărătorului desemnat din oficiu.
Instanța, în temeiul art.10 alin.2 din Legea nr.255/2013, recalifică calea de atac a prezentei cauze, din recurs în apel. Constată că la data de 2 decembrie 2013, condamnatul a fost înaintat la dosarul cauzei un înscris, prin care își retrage apelul formulat.
La întrebarea instanței, condamnatul învederează că își menține apelul declarat și este mulțumit cu asistența juridică asigurată din oficiu.
Instanța prezintă condamnatului înscrisul aflat la fila 6 din dosar, solicitând să precizeze dacă își recunoaște scrisul, dacă cunoaște conținutul înscrisului și dacă semnătura îi aparține.
Condamnatul precizează că își recunoaște scrisul și semnătura îi aparține.
Instanța pune în discuția participanților la procesul penal caracterul irevocabil al retragerii și acordă cuvântul asupra retragerii apelului.
Apărătorul condamnatului solicită a se lua act de faptul că apelantul își menține calea de atac formulată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se constata că, având în vedere caracterul irevocabil al manifestării de voință, în sensul retragerii căii de atac, inculpatul apelant nu mai poate reveni asupra acestei cereri.
Condamnatul B. C. I. având ultimul cuvânt, stăruie în soluționarea apelului formulat. Precizează că au trecut aproape cinci luni de când a formulat prezenta contestație la executare, în acest interval de timp a fost transferat de mai multe ori, în penitenciare din țară, respectiv din Miercurea-C. la Aiud, la Târgu-M., apoi iar la Aiud, astfel că nu-și mai retrage apelul.
Instanța reține cauza în pronunțare, asupra aspectului pus în discuție.
C. DE A.
Deliberând asupra prezentei căi de atac:
La data de 18.11.2013 Tribunalul Harghita a pronunța sentința penală nr.502 prin care, în temeiul art. 461 Cod procedură penală a respins, ca nefondată, contestația la executarea pedepsei închisorii formulată de petentul condamnat B. C. I. și l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că:
Prin cererea înregistrată la data de 23.09.2013, petentul condamnat B. C. I., deținut în Penitenciarul Miercurea C., a formulat contestație la executare.
În motivare, petentul a invocat faptul că nu a beneficiat de aplicabilitatea art.320¹ C.p.p., iar Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia judecării recursului, a înlăturat, din hotărârea recurată, reținerea circumstanțelor atenuante.
În vederea soluționării cauzei s-a solicitat situația juridică a petentului condamnat, reieșind că acesta se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 9 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.242/02.10.2012 a Tribunalului B..
Deliberând asupra cauzei penale de față, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.461 Cod procedură penală, „Contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
În cazurile prevăzute la lit. a), b) și d) contestația se face, după caz, la instanța prevăzută în alin. 1 sau 6 al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.
Contestația împotriva actelor de executare privind confiscarea averii se soluționează de instanța civilă, potrivit legii civile”.
Analizând motivele invocate de către petent, instanța a conchis că acestea nu se circumscriau niciunuia din cazurile de contestație la executare mai sus învederate, întrucât reținerea circumstanțelor atenuante, deopotrivă cu aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, ar echivala cu o reindividualizare a pedepsei aplicate, în faza de judecată, ceea ce pe această cale, respectiv în faza executării pedepsei, era inadmisibil.
Pentru motivele expuse, cererea a fost respinsă, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală instanța a obligat petentul la plata a 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, onorariul avocatului din oficiu urmând a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Această hotărâre judecătorească, astfel pronunțată, în termen legal, a fost atacată cu recurs de către condamnatul B. C. I.. Dosarul cauzei a fost înaintat Curții de A. Tg.-M., la acesta fiind atașate nu doar declarația inițială de promovare a recursului de către condamnat, dar și alte două înscrisuri (aflate la filele 4-6 din dosarul acestei instanțe), în care petentul își expunea, expres, voința de a-și retrage calea de atac astfel exercitată.
La termenul de judecată din data de 31.03.2.a.c., dată fiind . noului Cod de procedură penală și a legii nr.255/2013, această instanță a recalificat recursul inițial formulat în apel și având în vedere conținutul înscrisului aflat la fila 4 din dosar a pus, cu stricta respectare a principiului contradictorialității dezbaterilor, în discuția părților cererea de retragere, a apelului declarat împotriva sentința penală nr.502/2013 a Tribunalului Harghita, de către condamnat.
Avându-se în vedere conținutul celor două cereri de retragere a căii de atac exercitate de către condamnatul B. C. I., împotriva sentinței penale nr.502/2013 a Tribunalului Harghita, faptul că la fila 4 din dosarul Curții de A. Tg.-M., conducerea unității penitenciare în care acesta se află depus, a certificat această manifestare de voință, că apelantul la acest termen de judecată și-a recunoscut înscrisurile ce expuneau punctul său de vedere inițial și semnătura sa, urmează ca, în conformitate cu disp.art. 413 alin.1 Cod procedură penală, să se ia act de retragerea apelului promovat de către condamnatul apelant B. C. I. împotriva sentinței penale nrt.502/18.11.2013 a Tribunalului Harghita.
Instanța de apel va da preeminență manifestării de voință expres expuse de condamnat, în înscrisurile aflate la filele 5 și 6 din dosarul Curții de A. Tg.-M., având în vedere că retragerea unei căi de atac, inițial promovate, are caracter irevocabil, spre deosebire de renunțarea la exercitarea unei căi de atac.
Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea apelului promovat de către condamnatul apelant B. C. I.(fiul lui P. și A., născut la data de 11 mai 1979, în B., cu domiciliul în Predeal, . nr.18, jud.B., actualmente deținut în Penitenciarul Aiud, CNP:_) împotriva sentinței penale nr. 502/18.11.2013 a Tribunalului Harghita.
Obligă condamnatul să achite statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 200 lei. Suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu se va avansa Baroului M. din fondul special al Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31.03.2014.
PreședinteJudecător
I. C. B. M. R. C.
Grefier
G. C.
Red.MRC/14.04.2014
Thnred./CC/2 exp./17.04.2014
Jd.fd. A.C.
| ← Comisie rogatorie internaţională. Sentința nr. 19/2014.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 89/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
