Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 153/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 153/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 30-05-2014 în dosarul nr. 153/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 153/C
Ședința publică din 30 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. G.
Grefier D. M.
Cu participarea domnului procuror Ș. C.-V. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. T. M..
Pe rol judecarea contestației formulate de petentul-condamnat L. M. (fiul lui M. și M., născut la data de 26 mai 1985, deținut în Penitenciarul Miercurea C.) împotriva sentinței penale nr. 309 din 19 mai 2014 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul L. M., în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat R. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că suntem sesizați cu contestația promovată în termen de petentul L. M. împotriva sentinței penale nr. 309 din 19 mai 2014, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației.
Apărătorul petentului arată că nu este vorba despre o contestație la executare, ci este o contestație în sensul aplicării prevederilor art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, adică legea mai favorabilă. Solicită instanței să admită contestația petentului, să desființeze hotărârea atacată iar în urma verificării limitelor de pedeapsă aplicate prin hotărârea de condamnare, să se facă aplicarea prevederilor art. 6 alin. 1 din noul Cod penal raportat la limitele de pedeapsă stabilite, iar în cazul în care pedeapsa aplicată pentru faptele săvârșite este peste limita maximă prevăzută de noul Cod penal, să se reducă pedepsele stabilite prin sentința nr. 278/2012 la nivelul maxim special prevăzut de noul Cod penal.
Instanța pune în vedere apărătorului petentului să precizeze exact la care dintre pedepsele aplicate și pentru care infracțiuni face referire și pentru care solicită reducerea pedepsei.
Domnul avocat R. P. arată că i-a explicat și petentului faptul că niciuna dintre pedepsele la care a fost condamnat nu este peste limita pedepselor stabilită în noul Cod penal, fără a mai vorbi de infracțiunea incriminată de legea specială pentru care limitele de pedeapsă au rămas aceleași, însă a susținut contestația formulată de petent.
Reprezentantul parchetului, arată că referitor la natura actului promovat în primă instanță, este vorba despre o contestație la executare, pentru articolul 6 din Codul penal privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul judecării definitive a cauzei, se circumscrie cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, aplicarea legii penale mai favorabile fiind susceptibilă de a determina micșorarea pedepsei. Cât privește contestația promovată împotriva hotărârii primei instanțe o apreciază ca fiind nefondată, prima instanță în mod just a apreciat că în cauză nu este aplicabil art. 6 din noul Cod penal, implicit nici art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, prin aceea că pedeapsa aplicată nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunile cu privire la care s-a dispus condamnarea.
Petentul L. M., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și aducerea pedepsei aproape de minimul prevăzut de noul cod, pentru că acum e aproape de maximul prevăzut de noul cod, iar el nu a fost condamnat aproape de maximul prevăzut anterior.
C. DE A.
Asupra contestației formulate:
Prin sentința penală nr. 309 din 19 mai 2014 a Tribunalului Harghita a fost respinsă contestația la executare formulată de condamnatul L. M..
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.04.2014 pe rolul Tribunalul Harghita, condamnatul L. M. a formulat contestație la executare, împotriva sentinței penale nr. 129/D/2012 din 16.05.2012 a Tribunalului Bacău, solicitând aplicarea legii penale mai favorabile.
Analizând actele dosarului instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 6 alin. 1 din Codul penal, când după rămânerea definită a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege, care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Analizând situația juridică a petentului L. M., instanța a constatat că acesta se află în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 278/D/2012 din 19.04.2013, fiind condamnat pentru infracțiunile de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și cu referire la art. 15 din Legea nr. 678/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal cu referire la art. 15 din Legea nr. 678/2001 modif. cu aplicarea art. 37 lit. a din vechiul Cod penal și trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și art. 37 lit. a din vechiul Cod penal.
Având în vedere că limitele de pedeapsă aplicate petentului prin sentința penală nr. 278/D/2012 def. prin. Decizia penală nr. 1353 /2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, contestația a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva sentinței instanței de fond a formulat în termen legal contestație petentul condamnat L. M., care a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul de a reduce pedeapsa aplicată aproape de minimul prevăzut în noul Cod.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor prezentate de contestator și prin raportare la actele din dosarul cauzei, se constată că petentul condamnat se află în executarea unui mandat de executare a pedepsei definitiv, fiind condamnat pentru infracțiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și cu referire la art. 15 din Legea nr. 678/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal cu referire la art. 15 din Legea nr. 678/2001 modif. cu aplicarea art. 37 lit. a din vechiul Cod penal și trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și art. 37 lit. a din vechiul Cod penal.
Verificând mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 278/D/2012 din 19 aprilie 2014, se constată că pedepsele aplicate pentru infracțiunile arătate mai sus, de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pentru prima faptă și de 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pentru a doua faptă, nu depășesc maximul special prevăzută de legea nouă.
Ca urmare, instanța de fond în mod corect a respins contestația formulată.
Solicitarea petentului condamnat, de reducere a pedepselor aproape de minimul prevăzut de noul Cod, nu este admisibilă deoarece art. 6 alin 1 Cod penal prevede că, atunci când după rămânerea definită a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim. Ori, în situația condamnatului, așa cum s-a arătat, pedepsele aplicate nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă.
Față de cele de mai sus, contestația formulată împotriva sentinței penale 309/19 mai 2014 a Tribunalului Harghita, va fi respinsă ca nefondată.
Văzând și art. 275 alin.2 C.pr.pen,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de petentul-condamnat L. M. (fiul lui M. și M., născut la data de 26 mai 1985, deținut în Penitenciarul Miercurea C.) împotriva sentinței penale nr. 309 din 19 mai 2014 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen, obligă contestatorul la 200 lei cheltuieli judiciare în contestație, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 mai 2014.
Președinte
F. G.
Grefier
D. M.
Red. F.G/04.06.2014
Teh. P.K/ 04.06.2014/2ex
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 204/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
