Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 170/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 21-05-2014 în dosarul nr. 170/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 170/A
Ședința publică din 21 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-R. C.
Judecător I.-C. B.
Grefier D. M.
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de către inculpatul R. T. (fiul lui I. și E., născut la data de 28.06.1955, domiciliat în A. I., ., ., .), de către părțile civile B. A.-C., Sopterean A., Movilean G., Wellmann N., C. L. și M. M., de către părțile civile B. A. și B. I. și de către partea responsabilă civilmente (asigurător) . G. SA, împotriva sentinței penale nr. 1321 din 20 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a domnului procuror D. Z. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. T. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că la data de 16 mai 2014 au fost depuse la dosar concluzii scrise de către apelantele B. A.-C., M. M., B. A.-C., Sopterean A., Movilean G., Wellmann N. și C. L. concluzii scrise, prin apărătorul lor ales iar la data de 20 mai 2014 au fost depuse concluzii scrise de către partea responsabilă civilmente . G. SA.
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților asupra fondului cauzei sunt cuprinse în încheierea de ședință din 12 mai 2014 când s-a amânat pronunțarea hotărârii la data de astăzi, 21 mai 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
C. DE A.
P. sentința penală nr. 1321/20.12.2013, Judecătoria Tg. M. a dispus după cum urmează:
I. 1. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1385 alin. 1, art. 1385 alin. 4, art. 1387, art. 1391, alin. 1, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Ș. A. [cu domiciliul în com. Ungheni, ., jud. M.] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă Ș. A. a următoarelor sume de bani:
- 10.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând costul tratamentelor medicale, ale îngrijirilor de specialitate, ale hranei speciale, pe perioada internării și a convalescenței, precum și cu drumurile efectuate în vederea urmării tratamentelor;
- suma de 2.800 lei reprezentând diferența de venit dintre salariul net de 1.000 lei lunar realizat anterior accidentării și suma de 600 lei lunar primită pe perioada 02.10._12 cu titlu de indemnizație de incapacitate de muncă,
- suma de 70.000 lei, cu titlu de daune morale,
- suma de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite în parte cererea formulată de partea civilă Ș. A. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Respinge ca neîntemeiate celelalte pretenții civile formulate de partea civilă Ș. A..
2. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art.1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. G. [cu domiciliul în Avrig, ., ., jud. Sibiu] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă M. G. a sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile civile reprezentând despăgubiri materiale formulate de partea civilă M. G..
3. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Wellmann N. [cu domiciliul în Allgau, ./1, Germania] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă Wellmann N. a sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile civile reprezentând despăgubiri materiale formulate de partea civilă Wellmann N..
4. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art.1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. L. [cu domiciliul în com. Cuci, ., jud. M.] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă C. L. a sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile civile reprezentând despăgubiri materiale formulate de partea civilă C. L..
5. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art.1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. M. [cu domiciliul în com. Ungheni, ., jud. M.] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă M. M. a sumei de 15.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite în parte cererea formulată de partea civilă M. M. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
Respinge ca neîntemeiate pretențiile civile reprezentând despăgubiri materiale formulate de partea civilă M. M..
6. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1391, alin. 1, art. 1391, alin. 2 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. A. C. [cu domiciliul în ., jud. M.] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. A. C. a următoarelor sume de bani:
- suma de 60.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru vătămarea corporală ce i-a fost cauzată,
- suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale, ca urmare a decesului soțului său B. C. A..
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite în parte cererea formulată de partea civilă B. A. C. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
7. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1385 alin. 1, art. 1385 alin. 4, art. 1387, art. 1391, alin. 1, art. 1391, alin. 2, art. 1392 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. I. [cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. I. a următoarelor sume de bani:
- 11.808,43 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând costurile ocazionate cu înmormântarea, comemorarea și cinstirea memoriei victimei B. C. A.;
- suma de 120.000 lei cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite cererea formulată de partea civilă B. I. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
8. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art.1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. A. [cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. A. a sumei de 120.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite cererea formulată de partea civilă B. A. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
9. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. M. C. [cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. M. C. a sumei de 90.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite cererea formulată de partea civilă B. M. C. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
10. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. I. C. [cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. I. C. a sumei de 90.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite cererea formulată de partea civilă B. I. C. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
11. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381, art. 1391, alin. 2 din Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. A. E. [cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .] și pe cale de consecință, îl obligă pe inculpatul R. T. [fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., de cetățenie română, studii: liceale, pensionar, fără loc de muncă, posesor al CI ., nr._, eliberat de SPCLEP A. - I., CNP:_] la plata către partea civilă B. A. E. a sumei de 100.000 lei, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., admite cererea formulată de partea civilă B. A. E. și îl obligă pe inculpatul R. T. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului ales.
12. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14 C. pr. pen, cu aplicarea art. 1357 Noul Cod Civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență T.-M. și obligă inculpatul R. T. la plata sumei de 35.608,44 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru părțile vătămate B. A. C. și Ș. A., plus dobânzile legale până la data plății efective.
13. În temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381 din Noul Cod Civil, respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă M. C. C. [cu domiciliul în orașul T., ., ., jud. Cluj].
II. Constată că în cauză a avut calitatea de asigurător de răspundere civilă S.C. OMNIASIG V. I. G. S.A. [cu sediul în B., .. 15, jud. B., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_] și pe cale de consecință, în temeiul art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, obligă asigurătorul, în limitele contractului de asigurare, la plata despăgubirilor civile menționate mai sus, acordate în favoarea părților civile, iar în temeiul art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 obligă pe același asigurător în limitele contractului de asigurare, la plata cheltuielilor judiciare menționate mai sus, acordate în favoarea părților civile
În motivare, prima instanță arată că prin Rechizitoriul nr. 5846/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-M. din data de 31.07.2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 01,08.2013, sub nr._ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R. T., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 1, 2, 5 din Codul Penal (victime B. C. A., Ș. N.), vătămare corporală din culpă, fapta prev. si ped. de art. 184 alin. 2 și 4 C. pen. (p.v. Ș. A.), vătămare corporală din culpă, fapta prev. si ped. de art. 184 alin. 1 și 3 C. pen. (p.v. B. A. C.), cu aplic. art. 33 lit. b, C.pen.
În ceea ce privește latura penală a cauzei, instanța nu a administrat probe în cursul judecății, ci s-a limitat la ascultarea inculpatului, întrucât acesta a recunoscut fără rezerve învinuirea ce i-a fost adusă, însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale și totodată a solicitat să-i fie aplicate prevederile art. 3201 C pr. pen.
Întrucât în privința laturii civile a procesului penal era necesară administrarea unor probe suplimentare, probe cu înscrisuri, precum și probe cu martori și întrucât latura penală a procesului era deja în stare de judecată, prin dispoziția instanței, cu luarea concluziilor favorabile ale părților prezente, la termenul din data de 08.10.2013 s-a hotărât disjungerea acțiunii civile și judecarea sa într-un dosar separat. Astfel s-a format prezentul dosar al Judecătoriei T. M., având nr._ cu obiect soluționarea laturii civile a cauzei penale privind pe inculpatul R. T..
Mai arată că, pentru a fi justificată angajarea răspunderii civile a inculpatului, trebuie să fie întrunite toate cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite constând într-o infracțiune, infracțiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral, să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și existența vinovăției făptuitorului în producerea prejudiciului. În speță aceste condiții sunt, în esență îndeplinite, existența lor rezultând din interpretarea situației de fapt descrise, dar anumite observații se impun în legătură cu cuantumul prejudiciului invocat de părți. În acest sens, din examinarea dovezilor administrate în dosar, concluzionăm că valorile prejudiciilor încercate de părți trebuie, de regulă, ajustate în funcție de datele pe care le avem la dispoziție.
1. În ceea ce privește partea vătămată constituită parte civilă Ș. A., instanța constată că aceasta a solicitat obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile pentru prejudiciul cauzat, astfel:
- 10.000 de lei, daune materiale (costul tratamentelor medicale, a hranei speciale, deplasări etc.),
- 2.800 de lei reprezentând diferența de venit, între salariul net de 1.000 de lei lunar realizat anterior accidentării și suma de 600 lei lunar primită pe perioada 02.10._12, cu titlu de indemnizație de incapacitate de muncă;
- suma de 6.000 lei reprezentând diferența dintre venitul net de 1000 lei lunar și suma de 500 lei reprezentând pensia de invaliditate stabilită începând cu data de 07.05.2012 și până la 01.05.2013, solicitând această diferență de 500 lei în continuare cu titlu de rentă parțială;
- 200.000 de lei reprezentând daune morale, pentru repararea prejudiciului moral, a suferințelor deosebite cauzate de accident, care a avut drept rezultat pierderea parțială a memoriei, pierderea totală a capacității de muncă, de deplasare prin forțe proprii, de autoîngrijire;
- 15.000 lei daune morale pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul tatălui său Ș. N..
Aceasta a arătat că imediat după accident a fost internată la terapie intensivă, respectiv la Clinica ATI a Spitalului Județean M., în stare precară, comatoasă, unde au fost efectuate numeroase proceduri pentru salvarea sa, inclisiv intervenție chirurgicală, rămânând internată până la data de 17.10.2011 la ATI. În perioada 18.10.2011-28.10._ aceasta a fost internată la Clinica de neurologie, datorită problemelor la nivelul creierului cauzate de accident. Începând cu data de 08.11.2011, datorită unei infecții destul de puternice, contactată în mediul spitalicesc, aceasta a fost transferată la Clinica de Infecțioase, până la data de 21.11.2011 când a fost externată. A susținut că pe perioada internării în diferitele secții ale Spitalului județean a fost îngrijită în permanență, cu schimbul, de fiicele sale și de alți membrii ai familiei, iar uneori de persoane plătite, deoarece nu se putea descurca singură.
Totodată, a arătat că în perioada 05.12.2011-febrarie 2012 a fost internată pentru tratament și recuperare la Centrul Medical de Recuperare și Îngrijiri Paliative L., unde a început să își revină, să conștientizeze cine este și să își recunoască familia. A susținut că i-a fost afectată capacitatea de muncă, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 3949/14.12.2011 eliberat de IML Tg-M., în conformitate cu care a suferit leziuni vindecabile în 80-90 de zile de îngrijiri medicale, precum și din Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 1169/03.05.2012, prin care s-au constatat sechele după politraumatism prin accident rutier, sechele după H. post TCC, hemipareză, fractură cominutivă diafiză femurtsg. Si 1/3 medie tibie dr. Op., psihosindrom...., fiind incadrată în gardul de invaliditate II.
A mai arătat că anterior accidentului a fost angajată a . cu contract de muncă pe durată nedeterminată, realizând un venit net de 1000 lei, că a muncit în gospodărie, fiind o persoană activă, angajată în diferite activități pentru întreținerea familiei. După accident viața i-a fost schimbată în totalitate, în prima etapă pierzându-și memoria, fiind imobilizată la pat pe o perioadă lungă de timp în care a avut nevoie de ajutor, practic și în porezent e o persoană dependentă care trebuie îngrijită în permanență.
În dovedirea pretențiilor materiale și a daunelor morale solicitate, partea vătămată Ș. A. a propus să fie audiate în calitate de martore P. Casina și Z. T. Ș., aceasta din urmă fiind una dintre fiicele sale. Instanța a încuviințat proba privind audierea celor două persoane în calitate de martor, iar la termenul de judecată din data de 12.11.2013 s-a procedat la audierea acestora. Depozițiile acestora confirmă susținerile părții civile în ceea ce privește perioada destul de dificilă care a urmat după producerea accidentului, modul în care acest eveniment rutier i-a schimbat posibilitățile de viață socială și familială, precum și costurile suportate de aceasta cu medicamentele și îngrijirile de specialitate care au fost necesare pentru recuperare. Astfel, este mai mult decât evident că așa cum rezultă din depozițiile martorelor, ale părții civile, precum și din înscrisurile medicale depuse la dosar, viața acesteia s-a schimbat radical după producerea accidentului, iar, chiar dacă în timp starea de sănătate a acesteia s-a ameliorat, nu se poate vorbi de o recuperare totală.
Astfel, în ceea ce privește suma de 10.000 lei solicitată ca despăgubiri materiale, instanța apreciază că aceasta a fost dovedită, fiind depuse la dosar și înscrisuri doveditoare, respectiv bonuri și chitanțe (f. nr. 354-366), fapt pentru care va acorda această sumă cu titlu de despăgubiri materiale reprezentând costul tratamentelor medicale, ale îngrijirilor de specialitate, ale hranei speciale pe perioada internării și a convalescenței.
În ceea ce privește suma de 2.800 lei reprezentând diferența de venit între salariul net de 1000 lei lunar realizat accidentării și suma de 600 lei lunar primită pe perioada 02.10._12 cu titlu de indemnizație de incapacitate de muncă, instanța constată că și această sumă a fost dovedită, fapt pentru care o va acorda.
Instanța constată că în ceea ce privește suma de 6.000 lei solicitată ca despăgubiri materiale, reprezentând diferența dintre venitul net de 1000 lei lunar și suma de 500 lei reprezentând pensia de invaliditate stabilită începând cu data de 07.05.2012 și până la data de 01.05.2013, partea civilă nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare, care să permită acordarea acestei sume. Întrucât nu a făcut dovada cuantumului pensiei acordate începând cu data de 07.05.2012, instanța va respinge aceste pretenții. Totodată va respinge și pretențiile materiale în sumă de 5.000 lei reprezentând cheltuieli pentru înmormântarea, parastasele și pomenirie făcute în ceea ce privește victima Ș. N., întrucât aceste pretenții nu au fost dovedite.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, potrivit art. 1391, alin. 1 din Noul cod civil în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială, fiind astfel reglementată posibilitatea acordării de daune morale pentru încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale.
Instanța apreciază că suma pretinsă de partea civilă Ș. A. depășește cu mult condiția existenței unui echilibru între suferința morală cauzată și evaluarea materială a acesteia. Instanța reține că eventuala acordare de despăgubiri bănești cu titlu de daune morale pentru persoanele vătămate prin săvârșirea unei fapte penale nu trebuie să fie un mijloc de îmbogățire, ci trebuie să încerce să compenseze o pierdere, o limitare sau o suferință generată de fapta respectivă. Instanța este de acord că leziunile cauzate acesteia i-au produs suferințe puternice, însă cu toate acestea, transformarea în bani a suferinței morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru persoana care pretinde astfel de despăgubiri și totodată, ea trebuie să se păstreze în limite rezonabile. Or, în speță, pretențiile formulate de partea civilă Ș. A. cu titlu de daune morale sunt cel puțin exagerate.
În aprecierea cuantumului daunelor morale, instanța va lua în considerare și declarațiile martorelor P. Casina și Z. T. Ș., precum și faptele notorii, fapte care nu mai trebuie dovedite, în sensul că de regulă, leziunile fizice grave și pierderea unui părinte generează suferințe morale însemnate.
Pornind de la aceste aprecieri de ordin faptic și juridic, instanța consideră că sumă de 70.000 lei pentru partea civilă Ș. A. este suficientă pentru a compensa suferința morală cauzată acesteia în urma accidentului rutier, iar suma de 15.000 lei solicitată drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat ca urmare a decesului tatălui său Ș. N. nu tinde către o îmbogățire fără just temei.
2. Situația părților civile M. G., Wellmann N., C. L. și M. M. va fi tratată în mod unitar în cele ce urmează, având în vedere faptul că acestea sunt fiicele victimei Ș. N. și au formulat aceleași pretenții materiale și morale.
Astfel, instanța constată că acestea au solicitat suma de 5.000 lei despăgubiri materiale, reprezentând cheltuieli pentru înmormântarea, parastasele și pomenirie făcute în ceea ce privește victima Ș. N., tatăl lor. De asemenea, au solicitat fiecare suma de 15.000 lei daune morale, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiunea de ucidere din culpă a tatălui lor.
În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate, instanța le va respinge, având în vedere că aceste pretenții nu au fost dovedite cu înscrisuri sau alte mijloace de probă.
În aprecierea daunelor morale, instanța va avea în vedere doar fapta notorie constând în aceea că pierderea unui părinte generează suferințe morale însemnate, având în vedere că părțile nu au propus a fi administrate alte probe. Astfel, instanța constată că sumele solicitate cu titlu de daune morale nu tind către o îmbogățire fără just temei și având în vedere că în ceea ce privește pretențiile civile instanța este limitată la maximul sumei solicitate de părțile civile, va acorda fiecărei părți civile suma de 15.000 lei.
3. În ceea ce privește partea vătămată B. A. C., instanța constată că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 lei reprezentând daune morale ca urmare a prejudiciului suferit prin infracțiunea de vătămare corporală din culpă și cu suma de 200.000 lei reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă a cărei victimă a fost soțul acesteia, numitul B. C. A..
Potrivit art. 1391, alin. 1 din Noul Cod Civil în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială, fiind astfel reglementată posibilitatea acordării de daune morale pentru încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale, iar alin. 2 al aceluiași articol prevede posibilitatea acoperirii prejudiciului nepatrimonial constând în durerea încercată prin moartea victimei de ascendenții, descendenții, frații, surorile și soțul victimei, precum și de orice alte persoane care ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.
Instanța apreciază că suma pretinsă de partea civilă B. A. C. depășește cu mult condiția existenței unui echilibru între suferința morală cauzată și evaluarea materială a acesteia. Instanța reține că eventuala acordare de despăgubiri bănești cu titlu de daune morale pentru persoanele vătămate prin săvârșirea unei fapte penale nu trebuie să fie un mijloc de îmbogățire, ci trebuie să încerce să compenseze o pierdere, o limitare sau o suferință generată de fapta respectivă. Instanța este de acord că leziunile cauzate acesteia i-au produs suferințe puternice, însă cu toate acestea, transformarea în bani a suferinței morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru persoana care pretinde astfel de despăgubiri și totodată, ea trebuie să se păstreze în limite rezonabile. Or, în speță, pretențiile formulate de partea civilă B. A. C. cu titlu de daune morale sunt cel puțin exagerate.
În aprecierea cuantumului daunelor morale, instanța va lua în considerare faptele notorii, fapte care nu mai trebuie dovedite, în sensul că de regulă, leziunile fizice grave și pierderea soțului generează suferințe morale însemnate. Evaluarea gradului acestor suferințe se va face ținând cont și de declarațiile martorelor P. Casina și Z. T. Ș., care au arătat că aceasta era și însărcinată, în urma accidentului pierzând sarcina, că avea o relație reușită cu victima B. C., accidentul de circulație în urma căruia acesta și-a pierdut viața având loc la scurt timp după căsătorie. Astfel, este mai mult decât evident că accest eveniment i-a schimbat radical viața.
Pornind de la aceste aprecieri de ordin faptic și juridic, instanța consideră că sumă de 60.000 lei pentru partea civilă B. A. C. este suficientă pentru a compensa suferința morală cauzată acesteia în urma accidentului rutier, în urma căruia a suferit leziuni, pentru care au fost necesare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, iar suma de 100.000 lei solicitată drept despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat ca urmare a decesului soțului său B. C. A. nu tinde către o îmbogățire fără just temei.
În ceea ce privește cheltuielile judiciare suportate de părțile civile Ș. A., M. G., Wellmann N., C. L., M. M., B. A. C., reprezentând onorariile avocaților aleși, în temeiul art. 193 alin. 1 și 2 C. pr. pen., instanța va admite în parte cererile acestora, acordând suma de 800 lei pentru fiecare. Pentru a dispune astfel, instanța ia în considerare dispozițiile art. 193 alin. 2 C. pr. pen., potrivit cu care, când acțiunea civilă este admisă numai în parte, instanța poate obliga pe inculpat la plata totală sau parțială a cheltuielilor judiciare.
4. În ceea ce privește partea vătămată B. I., instanța constată că acesta s-a constituit parte civilă solicitând daune materiale în cuantum de 11.808,43 lei, pentru prejudiciul material suferit prin efectuarea cheltuielilor de înmormântare, comemorare și cinstire a memoriei lui B. C. A., fiul acestuia, precum și daune morale în cuantum de 100.000 euro.
Partea vătămată B. A., în calitate de mamă a defunctului B. C. A. s-a constituit parte civilă solicitând daune morale în cuantum de 100.000 euro, iar părțile vătămate B. I. C., B. M. C. și B. A. E., în calitate de frați, respectiv soră a defunctului B. C. A. s-au constituit părți civile solicitând fiecare suma de 75.000 euro.
În dovedirea pretențiilor materiale solicitate partea civilă B. I. a depus la dosar facturi, bonuri fiscale și chitanțe, care justifică costurile suportate, astfel încât instanța constată că aceste pretenții au fost pe deplin dovedite.
Cu privire la daunele morale solicitate, instanța reține că în conformitate cu dispozițiile art. 1391 alin. 2 din Noul Cod Civil se prevede posibilitatea acoperirii prejudiciului nepatrimonial constând în durerea încercată prin moartea victimei de ascendenții, descendenții, frații, surorile și soțul victimei, precum și de orice alte persoane care ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.
Făcând abstracție de fapta notorie constând în aceea că pierderea unui fiu sau a unui frate generează suferințe morale însemnate, instanța constată că în prezenta cauză cele 5 părți civile au demonstrat că această pierdere a unei ființe dragi le-a cauzat prejudicii morale semnificative, făcând totodată dovada unor legături de familie puternice. Aceștia au arătat că decesul lui B. C. A. a generat nu doar tristețe, ci și sentimentul că familia nu mai este și nu va mai fi niciodată întreagă și nu va mai putea reprezenta pentru niciunul dintre ei acel „acasă” în care îi regăsești pe cei mai apropiați și mai dragi, precum și faptul că această tragedie nu va putea fi ștearsă nicicând din sufletele lor.
În dovedirea pretențiilor morale formulate au fost audiați în calitate de martori G. Janos A., B. E. și O. I., care au arătat suferințele îndurate de părinții și frații, respectiv sora defunctului B. C. A., modul în care acest eveniment le-a schimbat viața. De asemenea, au fost depuse la dosar acte medicale care atestă faptul că partea civilă B. Iosn, tatăl defunctului a suferit depresii, având totodată probleme cardiace.
Instanța este de acord că pierderea unui fiu respectiv, a unui frate, generează, ca regulă generală, o suferință puternică, însă cu toate acestea, transformarea în bani a suferinței morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru persoana care pretinde astfel de despăgubiri și totodată, ea trebuie să se păstreze în limite rezonabile. Or, în speță, pretențiile formulate de părțile civile cu titlu de daune morale sunt cel puțin exagerate.
Pornind de la aceste aprecieri de ordin faptic și juridic, instanța consideră că sumă de 120.000 lei pentru părțile civile B. I. și B. A., părinții defunctului B. C. A., suma de 90.000 lei pentru părțile civile B. I. C. și B. M. C., precum și suma de 100.000 lei pentru partea civilă B. A. E. sunt suficiente pentru a compensa suferințele morale cauzate acestora în urma decesului lui B. C. A. și nu tind către o îmbogățire fără just temei.
5. În ceea ce privește constituirea de parte civilă formulată de S. C. Județean de Urgență T.-M., precizează că sunt aplicabile în mod corespunzător considerentele pe care le-am avut în vedere în stabilirea daunelor materiale pentru părțile civile Ș. A. și B. I.. Această parte civilă a solicitat recuperarea sumei de 36.221 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru părțile vătămate B. A. C., Ș. A., precum și pentru numita R. R.. Instanța constată că în ceea ce privește vătămarea corporală a numitei R. R., ca urmare a accidentului de circulație în care a fost implicat inculpatul R. T., nu s-au efectuat cercetări penale, întrucât aceasta nu a depus plângere prealabilă în acest sens. Ca atare, prima condiție a angajării răspunderii delictuale în cadrul procesului penal, respectiv existența unei fapte ilicite constând într-o infracțiune nu este îndeplinită, implicit pretențiile civile în legătură cu cheltuielile de spitalizare ale acestei persoane, în sumă de 612,56 lei nu sunt întemeiate.
D. urmare, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență T.-M. și îl va obliga pe inculpatul R. T. la plata sumei de 35.608,44 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru părțile vătămate B. A. C. și Ș. A., plus dobânzile legale până la data plății efective.
6. În cursul urmăririi penale, partea vătămată M. C. C. a făcut mențiunea că are pretenții civile de la inculpatul R. T. în ceea ce privește contravaloarea ochelarilor, care i s-au spart și în ceea ce privește diferența dintre suma primită din partea asigurătorului, autoturismul fiind încadrat la daună totală și valoarea autoturismului apreciată de acesta, în total pretențiile sale estimându-le la suma de 5.000 lei. Având în vedere că acesta nu a făcut dovada pretențiilor materiale solicitate, în temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen. raportat la art. 14, art. 15 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381 din Noul Cod Civil, instanța va respinge acțiunea civilă formulată de acesta.
7. Instanța constată că în prezenta cauză a avut calitatea de asigurător S.C. OMNIASIG V. I. G. S.A. B..
Modalitatea în care este instituită prin lege asigurarea obligatorie de răspundere civilă ilustrează voința legiuitorului de a simplifica mijloacele prin care persoana prejudiciată ajunge să fie dezdăunată și corespunde scopului pentru care a fost instituită obligativitatea asigurării. Astfel, din moment ce legea obligă persoanele să se asigure tocmai pentru a garanta plata despăgubirilor către eventualii păgubiți, este firesc ca în situația producerii riscului asigurat garanția să devină funcțională, iar asigurătorul să fie ținut să plătească.
Considerentele enunțate mai sus determină concluzia după care în procesul penal care poartă pentru o infracțiune de vătămare corporală din culpă produsă printr-un accident rutier și în care a fost adusă și o acțiune civilă, inculpatul, când este antrenată răspunderea lui delictuală, este ținut să dezdăuneze partea civilă după regulile răspunderii civile delictuale. În același timp, obligația de dezdăunare incumbă și asiguratorului, în acest caz după regulile instituite de Legea nr. 136/1995 și potrivit clauzelor contractului de asigurare.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpatul R. T. părțile civile B. A.-C., Sopterean A., Movilean G., Wellmann N., C. L. și M. M., B. A. și B. I. și partea responsabilă civilmente (asigurător) . G. SA.
Inculpatul și-a retras apelul, ca urmare instanța are în vedere disp. art. 415 Cod pr. pen..
Părțile civile solicită majorarea despăgubirilor, prin raportare la înscrisurile depuse, la situația concretă și la urmările reale produse.
Asiguratorul solicită lăsarea nesoluționată a acțiunilor civile izvorâte din infracțiunile de vătămare corporală din culpă formilate de părțile civile B. A. C. și Ș. A., ca urmare a dezincriminării faptelor. Mai solicită diminuarea cuantumului daunelor morale, invocând situația concretă din cauză și practica judiciară.
Apelul părții civile M. M. este fondat, pentru următoarele considerente:
Partea civilă a depus în apel înscrisuri din care reiese efectuarea unor cheltuieli de înmormântare a victimei Ș. N. în cuantum chiar mai mare decât suma de 5000 de lei solicitată, și anume în cuantum de 5533,52 lei (f. 53 și urm.). Ca urmare, se impune admiterea pretențiilor civile formulate.
Celelate apeluri sunt nefondate. Ele vizează în principal modificarea cuantumului daunelor morale, dar nu se propune nici o probă din care să reiasă că ele sunt nejustificat de mari sau de mici. Practica judiciară a unor instanțe din diverse județe ale țării, invocată, nu constituie izvor de drept.
Este adevărat că, în lipsa oricărui criteriu legal pentru stabilirea daunelor morale, ele pot fi apreciate de fiecare la orice sumă. Susținerile părților civile sunt, din acest punct de vedere, în perfectă concordanță cu cadrul legal relevant, mai exact cu lipsa lui. Dar la fel sunt și aprecierile primei instanțe. Instanța de apel nu are nici un temei pentru a considera aprecierea primei instanțe asupra mărimii suferinței victimelor greșită, iar pe cea a părților civile sau a asiguratorului corectă.
Nu este cazul, în speță, al cenzurării vreunei aprecieri în mod evident în afara limitelor unor asemenea daune, pe care practica judiciară a acestei perioade le favorizează. Cuantumurile daunelor stabilite se încadrează în aceste limite. Nici nu este cazul considerării soluției primei instanțe ca fiind pur subiectivă, din moment ce prima instanță a motivat-o în mod pertinent și suficient. Instanța de apel își însușește, în consecință, considerentele primei instanțe sub acest aspect.
În ce privește susținerea asiguratorului, că acțiunile civile aferente infracțiunilor de vătămare corporală din culpă ar trebui lăsate nesoluționate pentru că faptele sunt dezincrimnate, ele pornesc de la o citire în cheie proprie, nejustificată de termenii textului legal, a dispozițiilor art. 25 alin. 5 Cod pr. pen. Ele dispun lăsarea nesoluționată a cțiunii civile, între alte cazuri, în caz de achitare a inculpatului în baza art. 16 alin. b teza I. În speță, inculpatul a fost deja condamnat pentru aceste infracțiuni, hotărârea de condamnare fiind definitivă, în dosarul_, din care s-a disjuns prezentul dosar.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. apelul declarat de partea civilă M. M. și în baza art. 25 și 397 Cod pr. pen. și art. 1381 Cod civil îl va obliga pe inculpatul R. T. să plătească părții civile M. M., pe lângă suma stabilită de prima instanță, și suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
Va menține restul dispozițiilor primei instanțe.
Va respinge ca nefondate apelurile formulate de părțile civile și de partea responsabilă civilmente (asigurător)
Va lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul R. T..
În baza art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen. va obliga pe fiecare dintre apelanții, inculpatul R. T., părțile civile B. A.-C., Sopterean A., Movilean G., Wellmann N., C. L., B. A. și B. I. și partea responsabilă civilmente (asigurător) . G. SA să plătească statului câte o sumă de 20 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor cu acest titlu vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelul declarat de partea civilă M. M. (cu domiciliul în ., jud. M.) împotriva sentinței penale nr. 1321/20.12.2013 a Judecătoriei Tg. M., și în consecință:
Desființează parțial sentința atacată și rejudecă în limitele de mai jos cauza:
În baza art. 25 și 397 Cod pr. pen. și art. 1381 Cod civil obligă pe inculpatul R. T. (fiul lui I. si E., născut la data de 28.06.1955, în localitatea R., jud. M., cu domiciliul în municipiul A. - I., ., .. C, ., CNP:_) să plătească părții civile M. M., pe lângă suma stabilită de prima instanță, și suma de 5000 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
Menține restul dispozițiilor primei instanțe.
Respinge ca nefondate apelurile formulate de părțile civile B. A.-C. (cu domiciliul în com. Ungheni, ., jud. M.), Sopterean A. (cu domiciliul în com. Ungheni, ., jud. M.), Movilean G. (cu domiciliul în Avrig, ., .), Wellmann N. (cu domiciliul în cu domiciliul în Allgau, ./1, Germania și Sângiorgiu de M., .,.), C. L. (cu domiciliul în com. Cuci, ., jud. M.], B. A. (cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .) și B. I. (cu domiciliul în mun. Tg-M., .. 31, .) și de partea responsabilă civilmente (asigurător) . G. SA (cu sediul în B., .. 15, jud. B., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI_), împotriva aceleiași sentințe.
Ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul R. T..
În baza art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen. obligă pe fiecare dintre apelanții, inculpatul R. T., părțile civile B. A.-C., Sopterean A., Movilean G., Wellmann N., C. L., B. A. și B. I. și partea responsabilă civilmente (asigurător) . G. SA să plătească statului câte o sumă de 20 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor cu acest titlu vor rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.05.2014.
Președinte, Grefier,
M.-R. C. I.-C. B.
Grefier
D. M.
Red. Tehnored.I.B.20.06.2014
Imprimat D.M. 20.06.2014 – 25 ex.
Judecător fond R. S.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 211/2014. Curtea de... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
