Ameninţarea (art.206 NCP). Decizia nr. 251/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 251/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 3850/30/2014

Dosar nr._ operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 251/A

Ședința publică din 02 martie 2015

PREȘEDINTE: C. C.

JUDECĂTOR: I. P.

GREFIER: C. I.

Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror V. F..

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul P. N. împotriva Sentinței penale nr.676/PI din 03.11.2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant, personal și asistat de avocat ales D. C., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, partea vătămată intimată M. M., personal, lipsă fiind partea civilă intimată S. C. Județean de Urgență Timișoara.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța, în temeiul art. 420 alin. 4 Cpp procedează la ascultarea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului apelant depune la dosarul cauzei memoriul cuprinzând motivele de apel și dovada achitării cheltuielilor de spitalizare ale părții vătămate, solicitând, în principal achitarea inculpatului pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, iar în subsidiar, reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul aplicării unei pedepse de până în 3 ani cu suspendarea sub supraveghere a acesteia. În susținerea celor solicitate se arată că inculpatul nu a intenționat să suprime viața părții vătămate, ceea ce rezultă din întregul material probator și din împrejurarea că se afla sub influența băuturilor alcoolice, stare care, suprapusă peste afecțiunile psihice pe care le are, a condus la discernământ diminuat în raport de fapta de lovire cu coasa a soacrei sale. În ce privește infracțiunea de amenințare, se arată că probele administrate nu conduc la concluzia certă cu privire la existența acestei infracțiuni, condamnarea dispusă de instanță fiind nelegală. Nu rezultă nici existența infracțiunii de violare de domiciliu deoarece poarta de la intrare în locuința părții vătămate era deschisă, iar când i s-a cerut să părăsească imobilul, s-a conformat fără alte comentarii.

Se mai arată că la individualizarea judiciară a pedepselor instanța trebuie să țină seama și de dispozițiile art.75 al.2, lit. a Cp, întrucât, de la data pronunțării hotărârii apelate și până în prezent a depus eforturi pentru înlăturarea consecințelor infracțiunilor săvârșite atât prin plata sumei de 7.484,01 lei, cu titlu de prejudiciu către S. C. de Urgență Timișoara, cât și prin normalizarea relațiilor cu partea vătămată și cu soția sa.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect individualizată.

Partea vătămată M. M. lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă și solicită admiterea apelului.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.993/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul P. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor, infracțiunii de violare de domiciliu și infracțiunii de amenințare, fapte prev. de art. 32 al. 1 rap. la art. 188 al. 1 C.pen., art. 224 al. 2 C.pen., și art. 206 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen. și art. 5 al. 1 C.pen., reținându-se că a pătruns, fără drept în curtea persoanei vătămate M. M., a adresat acesteia amenințări și a lovit-o în zona coapsei cu o coasă, cauzându-i leziuni ce au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale, punându-i viața în primejdie.

Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunile prev. de art. 193 al. 1, 2 C.pen. și art. 206 al. 1 C.pen., față de inculpatul P. N. privind pe victima P. M., reținându-se relativ la infracțiunea de loviri și alte violențe că în cauză nu există probe că aceasta ar fi fost tăiată la mână cu ocazia faptelor din data de 16.07.2013. Referitor la fapta de amenințare s-a reținut că termenul de 2 luni de introducere a plângerii prealabile de către persoana vătămată era mai favorabil în vechiul Cod penal decât cel de 3 luni prevăzut în noul Cod penal dar și acesta s-a împlinit în luna octombrie 2013, după audierea din data de 05.10.2013 a numitei P. M..

La dosar s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.993/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., s-au administrat probe cu înscrisuri, s-a luat declarație inculpatului care nu a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei după procedura prev. de art. 396 C.p.p., 375 C.p.p., în cazul recunoașterii vinovăției, însă la termenul de judecată din 03.09.2014 instanța - în baza art. 375 al. 3 C.p.p., a respins cererea de aplicare a procedurii prevăzute în cazul recunoașterii vinovăției, având în vedere că în raport de declarația inculpatului s-a apreciat că inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele așa cum sunt descrise în rechizitoriu dispunându-se aplicarea art. 374 al. 5, 6, C.p.p.; s-a luat declarație părții vătămate M. M. și a fost audiată martora C. R..

Prin sentința penală nr. 676/PI din 03.11.2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în baza art. 32 al. 1 C.pen., rap. la art. 188 al. 1 C.pen., cu aplic. art. 75 al. 2 lit. b C.pen., art. 76 C.pen., art.5 C.pen., a fost condamnat inculpatul P. N. pentru tentativă la infracțiunea de omor, la pedeapsa de:

- 3(trei) ani și 7(șapte) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 66 al. 1 lit. a - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; lit. b - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; lit. h - dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; lit. n - dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de acestea; lit. o - dreptul de a se apropia de locuința victimei, pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..

În baza art. 224 al. 2 C.p., cu aplic. art. 75 al. 2 lit. b C.pen., art. 76 C.pen., art.5 C.pen., a fost condamnat același inculpat pentru infracțiunea de violare de domiciliu, la pedeapsa de:

- 1(un) an închisoare.

În baza art. 206 al. 1 C.p., cu aplic. art. 75 al. 2 lit. b C.pen., art. 76 C.pen., art.5 C.pen., a fost condamnat inculpatul P. N. pentru infracțiunea de amenințare la pedeapsa de:

- 3(trei) luni închisoare.

În baza art. 38 al. 1, art. 39 al. 1 lit. b C.pen., art. 45 al. 1 C.pen., s-a dispus ca inculpatul P. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 3(trei) ani și 7(șapte) luni închisoare, la care se adaugă un spor de 5(cinci) luni închisoare (reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală rezultantă de: 4(patru) ani închisoare și pedeapsa complementară prev. de art. 55 al. 1 lit. a C.pen., art. 65 al. 1 C.pen., a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; lit. b - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; lit. h - dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme; lit. n - dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de acestea; lit. o - dreptul de a se apropia de locuința victimei, pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei închisorii, conform art. 67 al. 1,2 C.pen., art. 68 al. 1 lit. c C.pen..

În baza art. 54, art. 65 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a,b,h,n și o C.pen..

În baza art. al. 112 al. 1 lit. b C.pen., s-a confiscat de la inculpat 1(una) bucată coasă formată din coadă de lemn și partea de tăiere metalică, ridicată de la inculpat conform dovezii din 16.07.2013, aflată la Camera de corpuri delicte a Tribunalul T., conform procesului verbal.

În baza art. 3, 7 din Legea nr.76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic al inculpatului în S.N.D.G.J. În baza art. 5 al. 5 din Legea nr.76/2008,s-a dispus informarea inculpatului că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 397 al. 1 C.p.p., art.25 al. 1 C.p.p., s-a constatat că partea vătămată M. M. nu s-a constitui parte civilă în cauză.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul față de S. C. Județean de Urgență Timișoara la plata sumei de 7484,01 lei cheltuieli de spitalizare, actualizate la momentul executării.

În baza art. 274 al. 1 C.p.p., a fost obligat inculpatul la 1500 lei cheltuieli judiciare față de stat, din care sumele de 38 lei reprezentând costul operațiunilor medico legale, se varsă în contul IML RO06TREZ6215009XXX000389 Trezoreria Municipiului Timișoara.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat că probele administrate în faza de urmărire penală și cele administrate în faza de cercetare judecătorească, confirmă starea de fapt descrisă în rechizitoriu, astfel că instanța a reținut următoarele:

În data de 16.07.2013, Poliția Orașului Recaș a fost sesizată prin SNAU 112 de către numita P. C. M. că P. N. a lovit cu o coasă pe numita M. M., în curtea imobilului cu nr. 52, Herneacova.

Deplasându-se la fața locului la imobilul indicat, organele de poliție au găsit într-o încăpere a locuinței pe M. M. care prezenta, la nivelul coapsei stângi, în partea superioară a acestuia, în spate, o plagă deschisă, ulterior, persoana vătămată fiind transportată la S. C. Județean de Urgență. A fost găsit inculpatul P. N. la domiciliul său din localitatea Herneacova nr. 162 și după ce a predat coasa a fost dus la Postul de Poliție Oraș Recaș pentru audiere.

Procedându-se la verificarea imobilului cu nr. 52 din loc. Herneacova, în curte și în fața acesteia, din stradă, au fost observate pete mari dintr-o substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, fiind executate fotografii judiciare. Din verificări a reieșit că imobilul aparține familiei P. din Recaș, fiind locuit la momentul incidentului de către M. M. și M. A. (ulterior decedat).

Probele administrate în cauză au relevat că inculpatul P. N. este căsătorit cu martora P. M., fiica părții vătămate. Datorită unor probleme familiale, P. M. a decis să se separe în fapt de inculpat în luna mai 2013 și să locuiască cu părinții săi M. M. și M. A.. Inculpatul a încercat în repetate rânduri, de regulă atunci când consuma alcool, să ia legătura cu soția sa, însă aceasta i-a spus să nu mai insiste și să nu mai vină în casa în care ea locuia cu părinții.

În data de 16.07.2013, în jurul orelor 17:50, numita P. C. M., fiind în grădina imobilului în care locuia - nr. 29 din aceeași localitate, l-a observat la un moment dat pe stradă, pe P. N. care avea asupra sa o coasă și se îndrepta hotărât spre casa familiei M.. Martora menționată a alertat-o pe M. M. spunându-i că P. N. se îndreaptă spre casa ei și sfătuind-o să încuie poarta. După circa 5 minute, martora a auzit scandal din direcția imobilului 52, recunoscând vocile lui P. N., M. M. și P. M.. Martora la auzit pe P. N. când le jignea pe cele două femei, care i-au cerut să plece. La un moment dat martora (care nu avea vizibilitate către imobilul cu nr. 52) a auzit clar o voce, pe care nu a recunoscut-o, strigând: „M-ai tăiat!”. În acele momente la casa martorei a sosit și numita C. R. care a relatat că tocmai a fost la familia M. și că inculpatul a tăiat-o cu coasa pe M. M..

Imediat martora P. C. M. s-a deplasat la imobilul cu nr. 52 și a văzut-o pe M. M. în curte, având o tăietură serioasă pe coapsa stângă, în spate, și fiindcă victima sângera abundent a transportat-o într-o cameră a locuinței, pentru a-i acorda primul ajutor.

Din coroborarea declarațiilor date în dosar, a reieșit împrejurarea că inculpatul, având asupra sa coasa respectivă, a forțat poarta curții imobilul cu nr. 52, a pătruns în curtea în care se aflau M. M. și P. M. iar în apropiere și M. A., soțul Minervei, proferând amenințări în sensul: „Vă omor, ……!”, adresate celor două. Numita P. M. i-a cerut inculpatului să iasă din curte, ceea ce acesta a făcut, însă cele două femei ieșind și ele din curte, inculpatul a continuat amenințările în stradă. Victimele au luat niște scânduri aflate prin curte, spre a se apăra de inculpat, întrucât acesta avea coasa asupra lui și profera amenințări în continuare, însă probele dosarului nu dovedesc că cele două femei l-ar fi lovit pe inculpat.

La un moment dat, inculpatul a aplicat victimei M. M. o lovitură cu coasa, cauzându-i victimei o plagă tăiată – de 15 cm profundă la nivelul fesei stângi, plagă care în profunzime este prevăzută cu un traiect oblic median penetrantă și transfixiantă la nivelul ampulei rectale, precum și echimoze în regiunea perineală dreaptă. Victima a fost transportată la S. C. Județean Timișoara, fiind internată în data de 16.07.2013 conform foii de observație nr._ și protocolul operator nr. 916/16.07.2013.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 1775/24.07.2013 întocmit de IML Timișoara rezultă că victima M. M. prezintă leziuni traumatice ce pot avea vechime din data de 16.07.2013 și care pot fi rezultatul lovirii directe cu un corp înțepător-tăietor (posibil coasă) și necesită 25 de zile de îngrijiri medicale. Având în vedere dispoziția anatomică a leziunilor și riscul crescut de infecție, s-a apreciat că este posibilă apariția unor complicații(fistule, abcese, etc.) care să impună tratament medical, care nu putea fi evaluat la momentul întocmirii raportului fiind necesară reexaminarea pacientei. S-a menționat că leziunile suferite au pus viața victimei în primejdie.

De asemenea, s-a mai reținut că probele dosarului nu dovedesc că inculpatul ar fi premeditat atacul asupra victimei, iar inculpatul a susținut că el ar fi venit în acea zi de la cosit și, pentru că a consumat alcool, pe drum i-ar fi venit ideea să-și viziteze nevasta.

Deși probele dosarului nu relevă vreo premeditare din partea inculpatului, s-a constatat ca fiind dovedită cu certitudine împrejurarea că inculpatul a pătruns prin forțare în curtea imobilului nr. 52 cu coasa la el iar ulterior, după ce a ieșit în stradă, inculpatul a lovit-o cu coasa pe victima M. M..

Totodată, s-a mai constatat că probele dosarului nu sunt de natură a dovedi că inculpatul ar fi fost agresat el de către soția și soacra sa cu niște bucăți de scândură, iar pretinsele leziuni pe care inculpatul susține că le-ar fi suferit nu au fost observate de alte persoane, nu au fost consemnate în vreun act medical și nu au fost sesizate de către inculpat atunci când a fost dus la postul de poliție.

În declarațiile date în dosar, numitele M. M. și P. M. au menționat că au luat niște bucăți de lemn pentru o eventuală apărare față de inculpatul care era înarmat cu coasa, însă au precizat că nu l-au lovit pe inculpat și că acesta, în momentul în care a ridicat coasa să o lovească pe P. M., numita M. M. a intenționat să pareze lovitura inculpatului, iar inculpatul a retezat cu coasa în două bucata de lemn și a tăiat-o cu coasa în zona fesei stângi pe M. M..

Din înscrisurile aflate la dosar – Buletin de analiză nr. 5/2014 întocmit de IML Timișoara rezultă că a fost examinată coasa respectivă din punct de vedere biocriminalistic și s-a stabilit că pe coada de lemn și pe lama coasei este prezent sânge, însă insuficient pentru determinarea speciei și grupei sanguine.

În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut parțial fapta de a lovi cu coasa pe soacra sa, dar a susținut că el a fost cel atacat de către soția și soacra sa și el s-a apărat, nerecunoscând nici amenințările proferate și nici violarea de domiciliu, pe care o explică prin aceea că a pătruns în curtea respectivă din întâmplare, după ce a lovit ușa curții cu umărul și aceasta a cedat, el prăbușindu-se la pământ în curtea respectivă, cu coasa încă în mână.

Pe parcursul cercetării judecătorești, în declarația dată în fața instanței, inculpatul a precizat că recunoaște fapta de lovire cu coasa a soacrei sale însă a susținut că nu-și amintește momentul în care a lovit datorită faptului că s-a aflat sub influența alcoolului, ori că ar fi fost lovit cu un corp contondent de către soacra sa sau de către soția sa. Inculpatul a mai precizat că i-ar fi adresat unele expresii necuviincioase părții vătămate însă nu a recunoscut că ar fi amenințat-o cu moartea. În legătură cu fapta de pătrundere fără drept în curtea imobilului persoanei vătămate, inculpatul a susținut că el vroia să vorbească cu soția sa și după ce aceasta a intrat în casă și a închis poarta, inculpatul a dat cu piciorul sau cu umărul și respectiva poartă s-a deschis, însă el susține că a ieșit imediat afară din curte.

Aceste susțineri ale inculpatului sunt contrare ansamblului probelor aflate la dosar care dovedesc împrejurările reținute de instanță cu privire la pătrunderea inculpatului în curtea imobilului părții vătămate fără consimțământul acesteia, precum și împrejurările în care inculpatul a proferat amenințări cu moartea la adresa părții vătămate urmate de lovirea părții vătămate cu coasa de către inculpat cu consecința cauzării leziunilor descrise în actele medicale aflate la dosar.

Faptele mai sus descrise săvârșite de inculpatul P. N. care a pătruns, fără drept în curtea persoanei vătămate M. M. și a adresat acesteia amenințări, precum și de a o lovi pe aceasta în zona coapsei cu o coasă, cauzându-i leziuni ce au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale, punându-i viața în primejdie, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. raportat la art. 188 alin. 1 C.pen.; violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 2 C.pen. și amenințare, prev. de art. 206 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.(fapte concurente) și aplicarea dispoz. art. 5 C.pen.(privind legea penală mai favorabilă).

Având în vedere faptele mai sus descrise, săvârșite de inculpat, văzând limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite și ținând cont de criteriile de individualizare judiciară prev. de art. 74 C.pen., împrejurările concrete și modalitatea în care inculpatul a comis faptele, natura și gravitatea consecințelor faptelor comise, atitudinea nesinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, situația familială și socială a inculpatului, precum și de persoana inculpatului, care are antecedente penale și a avut discernământul diminuat, tribunalul l-a condamnat pe inculpat pentru fiecare faptă comisă la câte o pedeapsă care să fie proporțională cu fiecare faptă săvârșită de acesta.

Pentru a se realiza o justă individualizare a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, instanța a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante conform art. 75 al. 2 lit. b C.pen., acestea fiind justificate de împrejurările concrete în care inculpatul a comis faptele, precum și de faptul că inculpatul a avut discernământul diminuat dar și de aspectele pozitive ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum sunt relevate prin caracterizarea nr._/2014 eliberată de Primăria orașului Recaș, caracterizare în care se precizează că inculpatul a sprijinit activitățile sociale, a desfășurat activități de voluntariat, nu a cauzat probleme în rândul comunității, a dat dovadă de profesionalism și încredere, având o relație strânsă cu vecinii și cu cetățenii pe care i-a ajutat când au întâmpinat vreo problemă, în aceeași caracterizare menționându-se că numitul P. N. a avut grijă ca educația și studiile copiilor să fie pe primul plan, motiv pentru care este apreciat.

Prin adresa nr._/17.07.2014 S. C. Județean de Urgență Timișoara s-a constituit parte civilă cu suma de 7484,01 lei cheltuieli de spitalizare, actualizate la momentul executării, reprezentând costul tratamentului medical de care a beneficiat partea vătămată M. M. care a fost internată la secția chirurgie 3 în perioada 16.07-09.08.2013 conform foii de observație_. În raport de dispoz. art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul față de S. C. Județean de Urgență Timișoara la plata acestor cheltuieli de spitalizare, dovedite cu înscrisurile medicale depuse la dosar.

Împotriva sentinței Judecătoriei Tribunalului T. a declarat apel inculpatul P. N., criticând-o pentru netemeinicie.

În motivare se arată că nu a intenționat să suprime viața părții vătămate, ceea ce rezultă din întregul material probator și din împrejurarea că se afla sub influența băuturilor alcoolice, stare care, suprapusă peste afecțiunile psihice pe care le are, a condus la discernământ diminuat în raport de fapta de lovire cu coasa a soacrei sale.

În ce privește infracțiunea de amenințare, se arată că probele administrate nu conduc la concluzia certă cu privire la existența acestei infracțiuni, condamnarea dispusă de instanță fiind nelegală.

Nu rezultă nici existența infracțiunii de violare de domiciliu deoarece poarta de la intrare în locuința părții vătămate era deschisă, iar când i s-a cerut să părăsească imobilul, s-a conformat fără alte comentarii.

Se mai solicită să se facă aplicarea prev. art.396 al.10 Cpp întrucât în fața instanței de judecată a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea în care și-a adus aminte și să se aibă în vedere că suferă de o boală psihică denumită tulburare psihotică reziduală care a condus la un discernământ diminuat în raport cu faptele săvârșite, astfel cum s-a constatat prin raportul medico-legal întocmit în cauză.

Prin urmare, solicită în principal achitarea pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.417 al.2 Cpp, se constată că apelul inculpatului este fondat pentru următoarele considerente:

Analizând materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut în mod întemeiat vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Din declarația părții vătămate care se coroborează cu declarațiile martorilor P. C. M., C. Riozalia, P. M., M. A. rezultă că inculpatul, în data de 16.07.2013 a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate căreia i-a adus injurii și amenințări, după care a lovit-o cu o coasă, cauzându-i leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare un număr de 25 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol, potrivit raportului medico-legal întocmit în cauză.

Susținerile inculpatului că nu poate fi reținută în sarcina sa infracțiunea de violare de domiciliu întrucât a părăsit imobilul la cererea părții vătămate nu poate fi reținută . Această infracțiune a fost comisă de inculpat în momentul în care a pătruns în mod forțat în curtea părții vătămate, forțând poarta de la intrare, așa cum au relatat toți martorii prezenți la fața locului.

Partea vătămată a fost alertată telefonic de martora P. C. M. că inculpatul intenționează să vină la ea întrucât l-a văzut pe inculpat că se îndrepta spre locuința acesteia, astfel că partea vătămată în mod intenționat a închis poarta, manifestându-și astfel intenția de a nu permite inculpatului accesul în curte, astfel că sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de violare de domiciliu nu mai prezintă relevanță împrejurarea că ulterior, inculpatul a ieșit în stradă la solicitarea părții vătămate, infracțiunea fiind comisă în momentul pătrunderii în curtea imobilului în condițiile menționate.

În ce privește infracțiunea de amenințare, se constată că și aceasta este dovedită, ceea ce rezultă din declarațiile martorilor menționați care au relatat că în momentul în care inculpatul a pătruns în curtea imobilului, fiind înarmat cu o coasă, le-a amenințat cu moartea pe partea vătămată și pe fiica acesteia.

Apelul este fondat doar în ce privește aplicarea dispozițiilor referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare.

Observând că infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată au fost comise în anul 2013, când erau în vigoare dispozițiile Codului penal anterior din anul 1969, se impune a se stabili care lege penală este mai favorabilă, în condițiile în care la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal.

Referitor la acest aspect, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză este Codul penal anterior în ce privește dispozițiile referitoare la pedeapsa aplicată în cazul concursului de infracțiuni precum și a normelor care reglementează circumstanțele atenuante care pot fi reținute în favoarea inculpatului.

Prin urmare, se impune o schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului în conformitate cu prevederile Codului penal anterior și se va stabili în ce măsură se pot reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante.

La dosarul cauzei, la instanța de fond a fost depusă o caracterizare din partea Parohiei Ortodoxe Herneacova din care rezultă că inculpatul este membru al Adunării Parohiale și se achită de toate sarcinile și îndatoririle pe care le presupune această calitate obștească și creștină.

A mai fost depusă o caracterizare și din partea Primăriei Recaș din care rezultă că inculpatul nu a cauzat probleme în rândul comunității, are relații bune cu vecinii și concetățenii săi pe care îi ajută și îi sprijină la nevoie, a sprijinit activitatea primăriei prin activități de voluntariat, are patru copii, fiind preocupat de educația și studiile acestora.

Totodată, potrivit actelor medicale depuse la dosar, inculpatul se află în evidența unităților medicale de psihiatrie cu diagnosticul „Tulburare psihotică reziduală și cu debut tardiv. Tulburare mixtă de personalitate” și raportat la fapta comisă, discernământul inculpatului a fost diminuat, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză.

Toate aceste împrejurări constituie circumstanțe atenuante care vor fi reținute în favoarea inculpatului în conformitate cu prevederile art.74 al.1 lit.a și art. 74 al.2 Cp anterior, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea apreciază că, raportat la pericol social al infracțiunilor, la împrejurările în a care acestea au fost comise, o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării este în măsură să realizeze un maxim efect preventiv asupra infractorului și în mod corespunzător, un efect preventiv adecvat, în raport cu ceilalți membri ai societății.

La stabilirea acestei pedepse, fără a ignora pericolul social ridicat al infracțiunilor comise, Curtea va mai avea în vedere că faptele au fost comise pe fondul unei stări psihice de sănătate care i-a afectat discernământul și pe fondul unor relații conflictuale avute cu soția sa și cu membrii de familie ai acesteia.

Totodată, se reține că potrivit caracterizărilor depuse la dosar, inculpatul a avut o conduită bună în comunitate, fiind apreciat pentru comportamentul său față de ceilalți membrii ai societății, pentru ajutorul său în beneficiul membrilor comunității cu risc de marginalizare evidentă.

În raport cu aceste considerente, Curtea apreciază că executarea de către inculpat a pedepsei în detenție reprezintă o sancțiune prea severă care nu va reuși să răspundă nevoilor de apărare socială și scopului pedepsei și că sunt mult mai mari posibilitățile de îndreptare prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere.

Dispunând o asemenea modalitate de executare a pedepsei, se vor impune în sarcina inculpatului respectarea unor obligații, pe perioada termenului de încercare, care îi vor stimula eforturile de autoeducare și care pot constitui garanții suficiente că el va conștientiza gravitatea faptei și pe viitor nu va mai comite alte infracțiuni.

Prin urmare, în baza art.421 pct.2 lit. a Cpp va fi admis apelul declarat de inculpatul P. N., se va desființa sentința apelată și rejudecând cauza:

În baza art.20 Cp anterior rap.la art.174 al.1 Cp, anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2, art.76 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.32 al.Cp rap. la art.188 al.1 cu apl. art.75 al.2 lit. b Cp, art.76 Cp va fi condamnat inculpatul P. N., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor la pedeapsa de 3( trei ) ani închisoare.

Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art.64 lit.a, teza II-a, lit.b Cp anterior, pe o durată de 2 ani în condițiile prev. de art.66 Cp.

În baza art. 192 al.2 Cp, anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.224 al.2 Cp cu apl. art.75 al.2 lit. b Cp, art.76 Cp, va fi condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 1 (un ) an și 6 (șase ) luni închisoare.

În baza art.193 al.1 Cp anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.206 al.1 Cp cu apl. art.75 al.2 lit. b rap. la art.76 Cp, va fi condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare la pedeapsa de 2( două) luni închisoare.

În baza art.33 lit.a art.34 lit. b Cp anterior se vor contopi pedepsele menționate mai sus în cea mai grea și se va dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de 3 (trei ) ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a, lit. b Cp anterior pe durata prev. de art. 71 Cp anterior.

În baza art. 86¹, 86² Cp anterior se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va stabili un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T., desemnat cu supravegherea, ori de câte ori este chemat; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 al.5 Cp pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelul declarat de inculpatul P. N. împotriva Sentinței penale nr.676/PI/2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .

Desființează sentința apelată și rejudecând cauza:

În baza art.20 Cp anterior rap.la art.174 al.1 Cp, anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2, art.76 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.32 al.Cp rap. la art.188 al.1 cu apl. art.75 al.2 lit. b Cp, art.76 Cp condamnă pe inculpatul P. N., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor la pedeapsa de:

-3( trei ) ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară prev. de art.64 lit.a, teza II-a, lit.b Cp anterior, pe o durată de 2 ani în condițiile prev. de art.66 Cp.

În baza art. 192 al.2 Cp, anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.224 al.2 Cp cu apl. art.75 al.2 lit. b Cp, art.76 Cp, condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de:

-1 (un ) an și 6 (șase ) luni închisoare.

În baza art.193 al.1 Cp anterior cu aplicarea prev. art. 74 al.1 lit. a, al.2 Cp anterior, și art.5 Cp, prin schimbarea de încadrare juridică din art.206 al.1 Cp cu apl. art.75 al.2 lit. b rap. la art.76 Cp, condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare la pedeapsa de:

-2( două) luni închisoare.

În baza art.33 lit.a art.34 lit. b Cp anterior contopește pedepsele menționate mai sus în cea mai grea și dispune executarea de către inculpat a pedepsei rezultante de:

-3 (trei ) ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza II-a, lit. b Cp anterior pe durata prev. de art. 71 Cp anterior.

În baza art. 86¹, 86² Cp anterior dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T., desemnat cu supravegherea, ori de câte ori este chemat;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 al.5 Cp pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

În baza art.275 al.3 Cpp cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 02.03.2015

Președinte, Judecător,

C. C. I. P.

Grefier,

C. I.

Red. C.C./18.03.15

Tehnored. C.I./23.03.15

PI. – A. P. – Tribunalul T.

← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr....		Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 306/2015. Curtea de... →

Ameninţarea (art.206 NCP). Decizia nr. 251/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ameninţarea (art.206 NCP). Decizia nr. 251/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA