Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 702/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 702/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 702/A
Ședința publică de la 25 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător L. Ani B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul D. C. I. împotriva sentinței penale nr. 65/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă inculpatul apelant, reprezentat de avocat oficiu T. O..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu solicită admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea sentinței penale apelate și urmare rejudecării, reducerea pedepsei aplicată inculpatului și exonerarea acestuia de la plata despăgubirilor civile.
Procurorul solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, care în mod corect a dat eficiență dispozițiilor art. 396 alin.10 C.p.p, inculpatul a uzat de procedura simplificată, și corect s-a soluționat și latura civilă a cauzei.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 65/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._, în temeiul art.2961 alin.l lit.”L” și alin.2 lit.”a” din Legea nr.571/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 1 și 10 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea inculpatului D. C. I., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a peste 1000 g tutun de fumat, la pedeapsa închisorii de 8 (opt) luni.
În temeiul art. 81 Cod penal din 1969 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei astfel aplicate, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni calculat în condițiile art. 82 Cod penal din 1969.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului D. C. I. asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969.
În temeiul art. 112 alin.1 lit. f) Cod penal, s-a dispus confiscarea în folosul statului 12.350 g tutun de fumat, marca „Golden Gate” respectiv 95 pungi de tutun a câte 130 gr./fiecare; ridicate de la inculpatul D. C. I., cu datele de identificare de mai sus conform dovezii de reținere a obiectelor nr._/07.08.2013 emisă de I.T.P.F. Oradea – S.P.F. Vărșand - P.T.F. Vărșand (f. 17 dosar u.p.).
În temeiul art.397 Cod procedură penală raportat la art.19, art.23 și art.25 Cod procedură penală și art.1357 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara și inculpatul D. C. I. a fost obligat către această partea civilă la plata sumei de 4.364 lei cu titlu de despăgubiri civile plus obligațiile accesorii de plată (dobândă, penalități, majorări calculate în condițiile O.G.nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală) calculate de la data de 06.08.2013 până la data achitării obligației bugetare principale.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, art.397 alin. 2 și art.249 Cod procedură penală, s-a admis cererea de instituire a măsurilor asiguratorii formulate de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice A., în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara și s-a instituit sechestru asiguratoriu asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea inculpatului D. C. I. și poprirea asiguratorie pe sumele datorate inculpatului D. C. I. până la concurența sumei de 4.364 lei la care se adaugă obligațiile accesorii de plată aferente acestei sume (dobândă, penalități, majorări datorate în condițiile O.G.nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală) calculate de la data de 06.08.2013 până la data achitării obligației bugetare principale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 614/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș din data de 06 februarie 2015 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a peste 1000 g tutun de fumat, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. L) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal. Prin actul de sesizare s-a reținut că, în data de 06.08.2013, în urma controlului efectuat la . PTF Vărșand, lucrătorii de poliție de frontieră au descoperit în autoturismul marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_, condus de către inculpatul D. C. I., cantitatea de 95 pachete de tutun de fumat marca Golden Gate, a câte 130 g fiecare, toate având aplicat timbru fiscal de Ungaria. Inculpatul a declarat că a achiziționat cantitatea de 12.350 g tutun dintr-un magazin din Ungaria și că intenționa să o introducă în România pentru uz propriu. Prin adresa nr._ din 11.11.2013, A. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. a comunicat că inculpatul nu figurează ca antrepozitar autorizat. Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 5.188 lei (din care 4.364 lei taxe datorate bugetului de stat, restul reprezentând obligații fiscale accesorii).A. – Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.188 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș la data de 18.02.2015, sub nr._ .
Prin încheierea camerei de consiliu din 31.03.2015 instanța a constatat, în procedura camerei preliminare, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 614/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș, precum și legalitatea actelor de urmărire penală și a urmăririi penale efectuate în cauză.
Partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, prin înscrisul de la filele 11-12 dosar instanță, a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.188 lei, plus obligații de plată accesorii aferente debitului principal, calculate de la data săvârșirii faptei și până la data achitării integrale a obligației de plată principale. De asemenea, a solicitat instituirea sechestrului asigurator și popririi asiguratorii asupra bunurilor și conturilor inculpatului.
Inculpatul a recunoscut fapta la urmărirea penală și la instanță și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza art.374 al.4 Cod procedură penală, conform probelor administrate la urmărirea penală (fila 25-26 dosar instanță).
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța și-a însușit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu, față și de poziția inculpatului de recunoaștere integrală a faptei în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței.
Din analiza fișei de cazier judiciar, instanța a reținut împrejurarea că inculpatul D. C. I. nu este cunoscut cu antecedente penale (f. 18, 19 dosar u. p.).
Raportat la data săvârșirii faptei și la prevederile art. 5 Cod penal, instanța, analizând în ansamblu situația inculpatului, a stabilit că prevederile din Codul penal 1969, sunt mai favorabile inculpatului.
În drept, fapta inculpatului D. C. I., care la data de 06.08.2013, a încercat să introducă în țară prin PTF Vărșand cantitatea de_ g de tutun marca Golden Gate, deținută în afara antrepozitului fiscal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a peste 1000 g tutun de fumat, prevăzută de art.2961 alin. l lit. l din Legea nr.571/2003.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța, a avut în vedere dispozițiile art. 74 din Cod penal, limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită (limite care vor fi reduse cu o treime, conform prevederilor art. 397 alin. 10 din Codul de procedură penală), de pericolul social concret al faptei deduse judecății, de datele privind persoana inculpatului. La individualizarea în concret a pedepsei a avut în vedere împrejurarea că inculpatul a cunoscut faptul că prin introducerea în țară a tutunului săvârșește o faptă ilicită. În acest sens s-a avut în vedere că inculpatul a ascuns tutunul în cauză sub bancheta din spate a autoturismului și la motor, fapt ce denotă în mod evident împrejurarea că a încercat ascunderea tutunului față de autoritățile vamale de control.
Instanța, față de persoana inculpatului și infracțiunea săvârșită de acesta, a reținut în condițiile art. 5 Cod penal că vechile reglementări ale Codului penal din anul 1969 sunt mai favorabile inculpatului decât noile prevederi ale Codului penal.
Apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins și fără executarea acesteia, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal din 1969: cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de 2 ani.
Având în vedere dispozițiile art. 112 lit. f) Cod penal potrivit cărora sunt supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală, a dispus confiscarea, în folosul statului a 12.350 g tutun de fumat.
Față de latura civilă a cauzei, instanța a reținut că inculpatul a fost de acord cu plata despăgubirii civile solicitate în cauza pentru care a fost trimis în judecată.
În condițiile art.23 Cod procedură penală, instanța este ținută de recunoașterea de către inculpat a pretențiilor părți civile. Manifestarea de voință a inculpatului este un act juridic unilateral cu efect irevocabil.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că, prin cererea adresată organului de urmărire penală (f. 20) și instanței de judecată (f. 11, 12), Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara s-a constituit parte civilă cu suma de 5.188 lei, plus obligații de plată accesorii aferente debitului principal, calculate de la data săvârșirii faptei și până la data achitării integrale a obligației de plată principale, reprezentând valoarea prejudiciului cauzat de inculpat prin săvârșirea faptei.
Analizând constituirea de parte civilă s-a reținut că organul fiscal a solicitat în cursul judecății suma de 5188 lei, formată din 4364 lei taxe datorate bugetului de stat, restul reprezentând obligații accesorii. A solicitat în continuare obligarea inculpatului la accesorii până la data plății.
Față de această împrejurare, s-a reținut că organul fiscal nu a indicat data până la care a calculat accesoriile, respectiv suma de 824 lei, pentru ca instanța să poată obliga inculpatul în continuare după această dată la plata accesoriilor. A obliga inculpatul la plata sumei de 5188 lei, plus accesorii de la data infracțiunii ar însemna ca pe o anumită perioadă să existe o plată dublă a accesoriilor, fapt ce ar duce la o îmbogățire fără justă cauză a Statului. În această împrejurare, instanța a obligat inculpatul la plata debitului principal în cuantum de 4364 lei, la care se adaugă accesoriile calculate în condițiile OG 92/2003, calculate de la data săvârșirii infracțiunii 06.08.2013 până la data achitării obligației bugetare principale. Prin această modalitate de obligare a inculpatului, acesta va plăti accesoriile de la data săvârșirii infracțiunii, inclusiv pentru perioada pentru care organul fiscal a calculat suma de 824 lei, cu titlul de accesorii.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedură penală, art.397 alin. 2 și art.249 Cod procedură penală, a admis și cererea de instituire a măsurilor asiguratorii formulate de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. . S-a reținut că partea civilă are dreptul și interesul de a solicita instituirea unor măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpatului precum și asupra sumelor datorate acesteia pentru a i se asigura părții civile garantarea executării creanței datorate, în acest sens este art.249 alin.5 și 6 Cod procedură penală. Din economia art.249 și art.253 Cod procedură penală, având în vedere și prevederile art.2 și art.951 și art.953, art.969 și art.970 Cod procedură civilă, rezultă că pentru instituirea măsurilor asiguratorii ce au ca obiect bunuri mobile sau imobile, precum și sume datorate inculpatului de către un terț ori de către păgubit, nu este necesar a se nominaliza de către creditor bunurile care urmează să fie sechestrate. În această situație, fiind doar o măsură asiguratorie, nu una de executare silită, se instituie sechestru asiguratoriu și poprire, după caz, asupra bunurilor și valorilor datorate inculpatului numai până la concurența sumei datorată de acesta în favoarea părții civile, deoarece numai în această limită există interes de instituire a măsurii asiguratorii. Măsura asiguratorie se duce la îndeplinire conform legii civile și fiscale în materie, prin executorul judecătoresc competent sau prin organul fiscal competent, după caz, în funcție de natura creanței urmăribile.
Împotriva sentinței penale nr. 65/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpatul D. C. I., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 18.05.2015.
În motivele de apel inculpatul solicită reducerea pedepsei, având în vedere atitudinea sa procesuală pe întreg parcursul procesului penal, exonerarea sa de la plata despăgubirilor civile, întrucât cantitatea de țigări găsită asupra sa a fost confiscată și respingerea cererii de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor sale.
Analizând apelul declarat de inculpat, prin prisma motivelor ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 417 alin.2 C.p.p., instanța de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv: procesul-verbal de constatare a infracțiunii, planșa fotografică, proces-verbal de stabilire a identității autovehiculului, procesul-verbal de control al autoturismului, procesul-verbal de ridicare a bunurilor, adresa DRAOV Timișoara, declarația inculpatului. Astfel, în data de 6.08.2013, în urma controlului efectuat la . PTF Vărșand, lucrătorii de poliție de frontieră au descoperit în autoturismul marca Dacia L. cu nr. înmatriculare_ condus de inculpatul D. C. I., cantitatea de 95 pachete tutun de fumat marca Golden gate, a câte 130 gr. Fiecare, toate având aplicat timbru fiscal de Ungaria. Inculpatul a declarat că a achiziționat cantitatea de 12.350 gr tutun dintr-un magazin din Ungaria și că intenționa să le introducă în România pentru consum propriu. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei reținută în sarcina sa, solicitând ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale - fila 25 dosar fond.
Încadrarea juridică dată faptei este corectă, fapta inculpatului D. C. I. de a deține fără autorizație de antrepozit fiscal un număr de 95 pachete de tutun netimbrate corespunzător întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.296 ind.1 al.1 lit.l din Legea 571/2003.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța de apel constată că a fost corect individualizată, făcându-se o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C.p anterior, în vigoare la data comiterii faptei și art.74 din Codul penal. Astfel, potrivit art. 72 C.p. anterior „la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală”, reglementări care parțial sunt preluate de art.74 din actualul Cod penal. Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise, urmărind reintegrarea inculpatului în societate.
În procesul individualizării pedepselor se parcurg mai multe etape succesive care au criterii specifice de apreciere (faptă - amploarea prejudiciilor cauzate, metode folosite pentru săvârșire, gradul de premeditare etc.; făptuitor - conduita socială până la faptă, antecedente penale, poziția în procesul penal, încercarea de înlăturare sau chiar înlăturarea ori ameliorarea efectelor infracțiunii; pericol social concret rezultat din pluralitatea de infracțiuni, din perseverența infracțională etc.), criterii indicate ca atare de lege (art. 72 Cod penal anterior și art.74 din actualul Cod penal); dar, în final, judecătorul trebuie să facă o apreciere globală, în cadrul căreia se impun a fi coroborate toate elementele concrete rezultate din etapele succesive. Această apreciere globală finală care fundamentează opțiunea pentru pedeapsa ce urmează a se aplica și în general pentru un anume regim sancționator, condiționează eficiența deciziei judiciare în atingerea scopului reglementat de legiuitor.
În speță, se reține că inculpatul nu are antecedente penale, că a avut o conduită sinceră în fața organelor judiciare și a manifestat regret pentru fapta comisă, precum și modalitatea de comitere, cantitatea relativ mică a țigaretelor netimbrate. Astfel, pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 este în măsură să conducă la atingerea scopului pedepsei, reflectând gradul de periculozitate al faptei inculpatului, dar și persoana acestuia. În ceea ce privește modalitatea de executare, se constată că în raport cu cuantumul pedepsei și persoana inculpatului, modalitatea optimă pentru atingerea scopului prevăzut de lege este suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în mod corect Judecătoria Chișineu Criș a constat că există legătură de cauzalitate între infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, aceea prev. de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 și prejudiciul pretins de partea civilă A. – Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara. Potrivit dispozițiilor art.1357 C. civil răspunderea civilă delictuală este antrenată atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența prejudiciului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției. De asemenea, s-a avut în vedere că în cazul infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a peste 1000 grame de tutun de fumat, urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru regimul vamal și producerea unei pagube bugetului public prin neplata taxelor vamale. Pe de altă parte, dispozițiile art.224 pct.1 lit.a din Codul vamal, datoria vamală la import ia naștere și prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import astfel că și latura civilă a cauzei a fost corect soluționată. În același sens, în conformitate cu prevederile art. 202 al. 3 din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12.10.1992 de Instituire a Codului vamal comunitar, debitor devine orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod norma în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal în țară.
Ori, raportat la probatoriul administrat în cauză, reiese fără dubiu că inculpatul avea cunoștință de modalitatea intrării în țară a țigaretelor găsite asupra sa, cunoscând că nu îndeplinește condiția de depozitar. Țigaretele confiscate de la inculpat nu sunt valorificate de către statul român ci, în temeiul art. 20665 din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste bunuri sunt distruse: „Prin derogare de la prevederile legale în materie care reglementează modul și condițiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere, antrepozitarilor autorizați pentru tutun prelucrat, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați sau importatorilor autorizați de astfel de produse.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. C. I. împotriva sentinței penale nr. 65/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. C. I. împotriva sentinței penale nr. 65/21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
A. N. L. Ani B.
Grefier,
A. J.
Red.AN 29.06.2015
Tehnored A.J. /2 ex/1.07.2015
Prima instanță: Judec.Chisineu Criș- G. N.
| ← Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 860/2015.... → |
|---|
