Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Sentința nr. 676/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 676/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2147/325/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 634/A
Ședința publică din 11 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul G. O. sentinței penale nr. 676/1.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsește inculpatul apelant G. O..
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Procurorul invocă excepția tardivității formulării apelului, întrucât hotărârea a fost comunicată inculpatului în data de 06.04.2015, apelul fiind declarat de acesta la data de 15.05.2015.
Pe fond, solicită respingerea apelului ca nefondat, considerând că prima instanță, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2013 din 27.11.2014, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 29.01.2014 sub nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.5 C.p.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în data de 21.11.2013, în jurul orei 2006, a condus autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare_ pe DC 98 din județul T., dinspre Timișoara înspre Urseni si fiind testat cu aparatul alcooltest nr._ a reieșit o concentrație de 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, unde a fost examinat clinic și totodată i s-au recoltat două probe de sânge la interval de 1 oră. Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 581/25.11.2013, întocmit de către Institutul de Medicină Legală Timișoara, rezultă că inculpatul a avut la ora 2115 o alcoolemie de 1,95 g ‰ iar la ora 2215 a avut alcoolemia de 1,80 g ‰.
Inculpatul a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei încă din faza de urmărire penală.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 30.03.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Audiat fiind la termenul de judecată din data de 01.04.2015, inculpatul au învederat instanței că dorește să se prevaleze de dispozițiile art. 396 alin 10C.p.p., respectiv a arătat că recunoaște săvârșirea faptei în modalitatea reținută prin rechizitoriu și dorește să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală .
Prin sentința penală nr. 676/1.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, În temeiul art. 87 alin 1 din OUG 195/2002, raportat la art. 5 alin.1 C. pen., cu aplicarea art. 375 C.pr.pen., raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul G. O., la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge.
În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012 a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen.din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 81 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art. 82 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani și 3 luni.
În temeiul art. 359 C.pr.pen. din 1968 atrage a atras inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969, în sensul că săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate va avea drept urmare revocarea suspendării condiționate, având drept consecință executarea în întregime a pedepsei aplicate in prezenta cauză, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.
În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. din 1969, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Timișoara a constatat că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele administrate.
Astfel s-a reținut că din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rezultatul testării Drager Alcotest Printer .-0880, nr._, reiese ca la data de 21.11.2013, în jurul orei 2006, a condus autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare_ pe DC 98 din județul T., dinspre Timișoara înspre Urseni, având o valoare de 1.26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 581/25.11.2013 întocmit de către I.M.L. – Timișoara, s-a reținut că inculpatul a avut la ora 2115 o alcoolemie de 1,95 g ‰, iar la ora 2215 a avut alcoolemia de 1,80 g ‰.
Prima instanță a apreciat că aceste constatări se coroborează si cu declarațiile inculpatului din data de 25.10.2014, 31.10.2014 si 21.11.2013, care a arătat ca anterior conducerii autoturismului a consumat băuturi alcoolice, dar nu își amintește intervalul orar și cantitatea, plecând cu autoturismul marca Peugeot cu numărul de înmatriculare_, iar pe DC 98 din județul T., dinspre Timișoara înspre Urseni, a fost oprit de organele de poliție, testat cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 1.26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Din declarația martorului Szikora Helmuth T. prima instanță a reținut faptul că acesta a participat ca martor asistent la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest, care a arătat o valoare de 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat, menționând si faptul că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice.
În ceea ce privește legea penală aplicabilă prima instanță a reținut că în cauză s-au produs modificări în ceea ce privește pedepsele aplicabile, în sensul că potrivit art. 336 alin 1 C. pen. se poate aplica și pedeapsa amenzii penale, alternativ cu pedeapsa închisorii, ale cărei limite au rămas nemodificate.
Instanța de fond a avut în vedere și Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, obligatorie la data pronunțării în cauză, în cuprinsul căreia s-a statuat că determinarea legii mai favorabile reprezintă o activitate concretă, indisolubil legată de faptă și de autorul său, iar alegerea sa este necesar a se face global, în ansamblu, iar nu prin raportare la instituții autonome mai favorabile.
Prima instanță a considerat că față de gravitatea faptei și consecințele acesteia nu este suficientă renunțarea la aplicarea pedepsei, avându-se în vedere nu doar natura pedepsei prevăzute în noua lege, ci și persoana inculpatului, modalitățile posibile de individualizarea judiciară a pedepsei și consecințele concrete ale stabilirii unei pedepse cu aplicare efectivă sau cu amânarea aplicării acesteia. Pe de o parte, prevederea în noua lege a pedepsei amenzii alternativ cu închisoarea nu atrage constatarea acestei legi ca fiind mai favorabilă, atâta vreme cât instanța nu apreciază, față de circumstanțele concrete ale speței, că ar fi suficientă aplicarea amnezii.
În ceea ce privește modalitățile de individualizare a pedepsei instanța de fond a reținut că între amânarea aplicării pedepsei și suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă amânarea aplicării pedepsei în ceea ce privește durata perioadei de supraveghere, dar numai în cazul în care se stabilește pedeapsa cu închisoarea, faptul că inculpatul nu este condamnat, pedeapsa fiind doar stabilită, nu și aplicată efectiv, faptul că în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere, cu intenție sau cu intenție depășită, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni, iar nu cumulul aritmetic al pedepselor, precum și faptul că nici pe perioada de supraveghere persoana supravegheată nu este supusă niciunei decăderi sau interdicții.
S-a reținut că suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă prin faptul că în termenul de încercare inculpatul nu trebuie să respecte nicio măsură de supraveghere și nu i se poate impune nicio obligație, față de măsurile de supraveghere obligatorii și eventual obligațiile impuse de instanță în termenul de supraveghere în cazul amânării aplicării pedepsei, care este o veritabilă supraveghere și nu se limitează doar la interdicția de a săvârșii noi infracțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 2 din Legea 187/2012 pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța de fond a avut în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.
În concret, instanța de fond a reținut că față de gravitatea faptei, consecințele acesteia și persoana inculpatului nu este necesară supravegherea conduitei acestuia, însă este necesar ca pedeapsa să fie aplicată efectiv, iar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este o modalitate de individualizare prea aspră, astfel că au fost aplicate în cauză dispozițiile Codului penal din 1969, în vigoare la data săvârșirii faptei, inculpatul fiind condamnat în temeiul art. 87 alin 1 din OUG 195/ 2002, cu aplicarea Codului penal din 1969, aceste dispoziții legale fiind mai favorabile.
S-a reținut că în drept, fapta inculpatului, care la data de 21.11.2013, orele 20:06, a condus autoturismul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare_, pe DC 98 din județul T., dinspre Timișoara înspre Urseni având la momentul prelevării mostrelor biologice o alcoolemie de 1,95 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 1,80 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin 1 din OUG 195/ 2002, cu aplicarea art. 5 C.pen.
S-a mai reținut că elementul material a constat în acțiunea inculpatului care a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe drumurile publice, respectiv pe DC 98 din județul T., dinspre Timișoara înspre Urseni, având o alcoolemie peste limita legală, iar urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, cunoscut fiind faptul că o persoană care se găsește sub influența băuturilor alcoolice nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranță a autovehiculelor. De asemenea, s-a constatat că fiind o infracțiune formală, de pericol, raportul de cauzalitate între urmarea imediată și acțiune se prezumă, starea de pericol fiind inerentă acțiunii.
Din perspectiva laturii subiective, prima instanță a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă întrucât, prin conducerea autoturismului după ce în prealabil a consumat alcool, a cunoscut că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, în condițiile în care o persoană aflată sub influența alcoolului are mult diminuate orice reflexe și reduse orice posibilități de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice și, deși nu a urmărit un astfel de rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Pentru infracțiunea săvârșita prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea, la a cărei individualizare judiciară a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 52 si 72 C.pen. din 1969, respectiv: scopul pedepsei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, natura și împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, faptul că a condus autoturismul pe un drum comunal, nivelul mai sus arătat al alcoolemiei, raportat la limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge, precum și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei imediat după producerea acesteia. S-a avut în vedere si faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Având in vedere aceste considerente, precum si faptul ca inculpatul și-a recunoscut vinovăția, instanța de fond a făcut aplicarea art. 396 alin. 10C.p.p. si a redus cu o treime limitele de pedeapsa prevăzute de lege, respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la unu la 5 ani la pedeapsa cu închisoarea de la 8 luni la 3 ani si 4 luni.
Prin urmare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, apreciind ca acesta este suficienta pentru a conduce la atingerea scopul sancționator si educativ-preventiv al pedepsei.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța de fond a făcut aplicarea art.71 C.pen.din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, aplicând inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal din 1969, în acord cu Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza S. și P. împotriva României. Astfel, în acest context, s-a apreciat că se impune interzicerea numai a drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal din 1969, față de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat.
Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, prima instanță a apreciat că reeducarea inculpatului, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse chiar fără executare în regim de detenție. Astfel, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 C.penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Totodată, în temeiul art. 82 C.penal din 1969, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 3 ani și 3 luni, iar în temeiul art.359 C.proc.penală din 1968 i s-a atras atenția că, în situația în care în cursul acestui termen va săvârși cu intenție o altă infracțiune se va dispune revocarea suspendării condiționate potrivit art. 83 C.penal din 1969, având drept consecința executarea în întregime a pedepsei pronunțate in prezenta cauza, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale prima instanță a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii stabilite în cauză.
Împotriva sentinței penale nr. 676 din 1.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ a declarat apel inculpatul G. O., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 19.05.2015.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 417 al.2 C.pr.pen. instanța de apel apreciază că apelul declarat de inculpat este tardiv pentru considerentele ce vor fi prezentate.
Potrivit art. 410 al.1 C.pr.pen, termenul de apel este de 10 zile și acesta termen curge de la comunicarea copiei minutei. Inculpatului apelant i s-a comunicat copia dispozitivului hotărârii penale pronunțate de prima instanță la data de 6.04.2015, așa cum rezultă din plicul aflat la fila 29 dosar fond și din care rezultă că hotărârea penală a fost comunicată inculpatului la adresa unde acesta locuia, respectiv Timișoara. ., etaj 4, apartament 9. Data de la care curge pentru inculpat termenul de 10 zile înăuntrul căruia avea obligația legală de a exercita calea de atac este, așadar, 6 aprilie 2015.
Potrivit art.269 alin.2 C.pr.pen referitor la calcularea termenelor procedurale stipulează că, în situația termenelor pe ore sau zile, „ nu se socotește ora sau ziua la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.” Raportând aceste reguli procedurale la speța dedusă judecății, instanța de apel apreciază că ultima zi de depunere de către inculpat a căii de atac era la data de 17.04.2015. Așa cum rezultă din actul aflat la fila 4 dosar apel, inculpatul, care și-a indicat drept domiciliu în declarația de apel aceeași adresă la care i s-a comunicat hotărârea atacată, a depus calea de atac la data de 15 mai 2015, cu încălcarea termenului imperativ prevăzut de art. 410 C.pr.pen înăuntrul căruia trebuia exercitată. Instanța de apel reține că drepturile procesuale trebuie exercitate cu respectarea normelor și procedurilor legale, astfel că ori de câte ori legea prevede un anumit termen înăuntrul căruia trebuie exercitat un drept procesual, sancțiunea nerespectării acestuia este constatarea tardivității declarării căii de atac, în speță.
Astfel,în temeiul art. 421 pct.1 lit. a teza a I a C.p.p. va fi respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul G. O. sentinței penale nr. 676/1.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p.va fi obligat inculpatul apelant la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct.1 lit. a teza a I a C.p.p. respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul G. O. sentinței penale nr. 676/1.04.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul apelant la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.-A.N.. – 12.06.2015
Tehnored- .C.U.-29.06.2015
Prima inst.: Jud. T. L. M. – Judecătoria Timișoara
| ← Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... | Traficul de minori (art.211 NCP). Decizia nr. 636/2015. Curtea... → |
|---|
