Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 280/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 280/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-03-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 280/A

Ședința publică de la 9 martie 2015

Completul constituit din:

Președinte: D. V.

Judecător: F. I.

Grefier: A. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Ineu, inculpatul M. I. F., părțile civile G. H., G. V. S., G. A. M. și G. B. P.; partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA împotriva sentinței penale nr. 106/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, în cauza privid pe inculpatul M. I. F..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul M. I. F., aflat în stare de libertate și asistat de apărător ales avocat M. R. din cadrul Baroului A. care depune la dosar împuternicire avocațială . nr._, se prezintă partea civilă G. Haifa personal și ca reprezentant legal al părților civile G. V. S., G. A.-M. și G. B.-P., asistată de apărător ales avocat C. M. O., din cadrul Baroului A., care depune la dosar împuternicire avocațială . nr._, lipsă fiind partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, se constată că la data de 04.03.2015 au fost depuse prin registratură la dosar motivele de apel de către partea civilă G. Haifa, iar la data de 06.03.2015 partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA a depus prin registratură motivele de apel.

Instanța, în conformitate cu prev. art. 108 și art. 374 C.pr. pen. aduce la cunoștința inculpatului învinuirea, drepturile și obligațiile care le are și, în temeiul art. 420 alin. 4 C.pr. pen. se procedează la audierea inculpatului M. I. F., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar în filă separată.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat M. depune la dosar memoriu cu motivele de apel și caracterizări ale inculpatului.

Instanța întreabă părțile dacă au cereri prealabile.

Apărătorul ales al părților civile depune la dosar în probațiune Raport de constatare privid situația psihoemoțională a părțilr civile G. V. S., G. A.-M. și G. B.-P..

Părțile prezente la dezbateri arată că nu mai au alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra apelului formulat.

Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria Ineu, în sensul schimbării modalității de executare a pedepsei aplicate, raportat la gravitatea faptei comisă de inculpat, exeplificând cu speță similară cauza G., care a fost condamnat la pedeapsă cu executare, pentru părăsirea locului accidentului.

Cu privire la apelul părților civile, reprezentanta Ministerului Public solicit admiterea acestuia, și majorarea daunelor morale acordate în cauză, având în vedere că minorele au pierdut un părinte, aspect care le-a marcat pentru tot restul vieții.

Apărătorul ales al părților vătămate solicit admiterea apelului formulat. Cu privire la altura penală a cauzei, arată că se contestă cuantumul pedepsei și nu modalitatea de executare, având în vedere că raportat la circumstanțele infracțiunii aceasta prezintă un grad ridicat de periculozitate. Partea civilă, din compasiune nu a solicitat aplicarea unei pedepse cu executare în stare de detenți, însă apreciază că este necesară o pedeapsă mai mare.

Cu privire la pretențiile civile, apărătorul ales al părților civile arată că minorele suferă în continuare, aspect evidențiat și de raportul întocmit de psiho-pedagog, astfel că solicită admiterea în totalitate a pretențiilor civile, care ar fi un punct de plecare în viață pentru minore, având în vedere că tatăl decedat a fost cel care a susținut minorele material cât și emotional, iar pierderea acestuia este percepută la intensitate maxima de către minore. Mama acestora, G. Haifa, la rândul ei suferă de două ori, pentru pierderea soțului și pierderea tatălui copiilor. Din aceste motive solicit admiterea acțiunii civile așa cum a fost formulate, fără cheltuieli de judecată.

Avocat M. R., apărătorul ales al inculpatului M. I. F. solicită în temeiul 421 pct. 2 lit.a CPP admiterea apelului cu privire la interdicția aplicată inculpatului de a conduce, respectiv solicită reducerea termenului interdicției.

Referitor la apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu solicit respingerea acestuia, în temeiul art. 421 pct. 1 lit.b CPP, iar, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a CPP solicit admiterea în parte a apelurilor formulate de părțile civile.

În motivare arată, cu privire la inculpat că prima instant în mod correct a reținut circumstanțele atenuante, părinții inculpatului fiind cei care s-au ocupat necontenit de părțile civile, în perioada în care inculpatul s-a aflat în arest la domiciliu, astfel că acesta nu avea voie să ia legătura cu părțile civile. Inculpatul regret fapta comisă, are două locuri de muncă, fiind conștient de urmările faptei sale. Solicită să fie avută în vedere și poziția părții civile.

Reprezantanta Ministerului Public, solicit respingerea apelulrilor formulate de părțile civile și de inculpate.

Apărătorul ales al părților civile, avocat C. solicit respingerea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria Ineu.

Inculpatul M. I. F., având ultimul cuvântul arată că regretă fapta și are aceleași concluzii ca ale apărătorului său ales.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 106/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr._ s-a dispus, În baza art.192 alin.2 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului M. I. F., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art.338 alin.1 Cod pen. cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, inculpatul M. I. F. a fost condamnat , la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 8 (opt) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a, b și i Cod penal, respectiv interzicerea inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a conduce orice fel de autovehicul pe o durată de 5 ani.

În baza art.91, 92 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune A. și fixează termen de supraveghere de 4 (patru) ani.

În baza art.93 Cod penal s-au impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 Cod penal, s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială la alegerea Serviciului de Probațiune A., derulat și stabilit de acest serviciu.

În baza art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Consiliul Local al Orașului Ineu, jud.A. sau la Consiliul Local al Orașului Pâncota, jud.A..

A fost atrasă atenția inculpatului asupra art.93 alin.5 și art.96 Cod penal, referitoare la sancțiunea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse sau nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin prezenta până la expirarea termenului de supraveghere și asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni.

În baza, art.399 alin.1 Cod proc.pen. a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă prin Decizia penală nr.515/10.09.2014 pronunțată de Tribunalul A., Secția penală.

În baza art.399 alin.9, art.404 alin.4 Cod proc.pen. rap. la art.72 alin.1 Cod pen., s-a dedus durata reținerii și a arestului la domiciliu de la data de 25.05.2014 la zi.

În baza art.397 Cod procedură penală rap. la art.1357 cod civil s-a admis în partea acțiunea civilă și obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente . Reasigurare SA, la despăgubiri către părțile civile după cum urmează:

- prestație periodică lunară de câte 300 lei/luna, actualizată în funcție de rata inflației, pentru fiecare dintre cele trei minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P., de la data decesului tatălui lor, din 25.05.2014 până la majoratul acestora, precum și în continuare, până la data finalizării studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, reprezentând daune materiale;

- suma de câte 25.000 euro echivalent în lei pentru fiecare dintre cele trei minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P., reprezentând daune morale;

- suma de 30.000 euro echivalent în lei pentru G. H., soția defunctului reprezentând daune morale.

Au fost respinse în rest pretențiile civile.

În baza art.276 alin.2 și 4 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente . Reasigurare SA la plata sumei de 2500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare făcute de partea civilă G. H..

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, cu îndeplinirea obligației de informare prevăzută de art. 5 alin. 5 al Legii nr. 76/2008.

În baza art.274 alin.1 și 3 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente . Reasigurare SA la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Ineu a constatat că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Ineu la data de 30 iunie 2014 în dosarul nr. 366/P/2014, înregistrat la data de 3.07.2014 pe rolul instanței, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. I. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută și pedepsită de art.192 alin.2 cod penal și de părăsirea locului accidentului, prevăzută și pedepsită de art. 338 al.1 cu aplicarea art. 38 al.1 lit.a cod penal.

Prin actul de sesizare al instanței s-a reținut în fapt că, în data de 25.05.2014, ora 13, 00, organele poliției judiciare (IPJ A. - Serviciul Poliției Rutiere) s-au sesizat din oficiu, cu privire la comiterea de către inculpatul M. I. F., în data respectivă, la ora 03,20 în timp ce se deplasa cu autoturismul marca Dacia L. (_ ) pe DJ 792 A, ruta Chișlaca-B.-Ineu a infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, fapte prevăzute de art. 192 alin.2 cod penal și art. 338 al.1 cod penal cu aplicarea art. 38 al.1 lit.a cod penal.

Conform situației de fapt, în data de 24.05.2014, după-amiază, inculpatul M. I. F. s-a deplasat cu autoturismul marca Dacia L. de culoare roșie,_, însoțit de către martorul V. R. A., în localitatea Urvișu de B., unde a participat la o zi onomastică, conform propriei declarații, fila 63-66, în data de 24.05.2014, între orele 16,00-18,00, a consumat două tuburi cu bere marca Timișoreana, după ce în prealabil a mâncat. Până în momentul plecării de la petrecere, conform aceleiași declarații, inculpatul M. I. F. nu a mai consumat băuturi alcoolice.

Inculpatul a plecat de la petrecere în jurul orelor 00,30-01,30 ( 25.05.2014), după care, a oprit în centrul comunei B. și împreună cu persoana care-l însoțea au intrat într-un local, unde se desfășura un program distractiv cu muzică. Inculpatul a susținut că în acel local nu a consumat băuturi alcoolice. A stat acolo până în jurul orei 03,00, după care împreună cu persoana care-l însoțea (martorul V. R. A.) s-au deplasat cu autoturismul pe DJ 792 A în direcția Chișlaca, oprind la ieșirea din . situat un local cu terasă. Constatând că acel local era închis, cei doi s-au urcat în autoturism, în vederea deplasării la Ineu.

Rulând cu autoturismul, având în funcțiune faza scurtă, la ., după ce a coborât o pantă urmată de o curbă la stânga, mai precis la ieșirea din acea curbă, inculpatul a pătruns în mod inexplicabil pe celălalt sens de mers, accidentându-l mortal pe numitul G. V., care se deplasa pe partea dreaptă a sensului de mers spre Chișlaca, pe jos, în afara carosabilului, împreună cu martorul B. D..

După lovirea victimei, inculpatul și-a continuat drumul spre Ineu, deși a realizat că a lovit acea persoană. În declarația dată la parchet, martorul V. R., persoana care era pasager în autoturismul condus de inculpat, a menționat că, a văzut de la 100 m, două persoane care circulau pe partea dreaptă în sensul de mers spre Chișlaca, la aproximativ 50 de cm de marginea drumului.

Martorul arată în continuare că, în timp ce „butona telefonul mobil” a auzit o bubuitură, după care la scurt timp a constatat că parbrizul pe partea șoferului fusese spart. Întrebându-l pe inculpat ce s-a întâmplat, acesta i-a răspuns „Cred că l-am lovit”.

În privința vitezei de circulație a autoturismului în momentul producerii accidentului, aceasta a fost apreciată de către inculpat și martor în jurul valorii de 60 Km/h.

În declarația dată la parchet inculpatul a justificat părăsirea locului faptei, pe aceea că s-a speriat.

Ajungând în orașul Ineu, inculpatul l-a lăsat pe martorul V. R. la intersecția dintre DN 79A și . care s-a deplasat la fosta UM_ din Ineu, întrucât, în dimineața zilei de 25.05.2014, trebuia să intre la serviciu acolo, ca paznic. Inculpatul a fost depistat de către organele de poliție în jurul orelor 12,30-13,00 la locul de muncă.

Imediat după ce organele de poliție au identificat și autoturismul implicat în accident, l-au ridicat, lăsându-l în custodia Poliției oraș Ineu.

Pe timpul audierilor, la poliție și la parchet, inculpatul M. I. F. s-a apărat invocând faptul că victima și persoana care-l însoțea erau sub influența alcoolului și se țineau după cap. această susținere a inculpatului este infirmată de declarațiile martorilor, B. D. și V. R..

Din momentul intrării în incinta fostei unități militare, inculpatul nu a făcut absolut nimic pentru a informa organele de poliție sau alte persoane, despre cele întâmplate.

În dimineața zilei de 25.05.2014, ora 07,00, agentul de poliție M. A. din cadrul Postului de Poliție B., prieten cu inculpatul, l-a sunat, întrebându-l dacă știe ceva în legătură cu accidentarea vreunei persoane în locul denumit „Dealul de Oradea” de către un autoturism Dacia L. de culoare roșie.

Inculpatul i-a răspuns prietenului său, că nu știe nimic.

În urma cercetărilor efectuate la fața locului, au fost identificate fragmente de vopsea de culoare roșie, pe cioburile de sticlă provenite de la oglinda din partea stângă, inclusiv pe hainele victimei, fila 17-18. în acest mod, s-a ajuns la concluzia că, autoturismul implicat în accident este de culoare roșie.

În vederea depistării autorului faptelor au fost alertate mai multe unități de poliție.

În momentul ajungerii organelor de poliție la fosta UM_ Ineu, inculpatul a apărut dintr-un șopron. Apoi, lucrătorii de poliție i-au comunicat că, în jurul orei 03,20, a avut loc în . mortal de circulație, urmat de părăsirea locului de către șofer, fiind implicat un L. de culoare roșie, al cărui număr de înmatriculare începe cu litera W, solicitându-i să prezinte autoturismul în vederea examinării și pentru excluderea din cercul de bănuiți.

Inculpatul le-a răspuns lucrătorilor de poliție că autoturismul este la tatăl său în satul Mocrea. În cea situație lucrătorii de poliție i-au solicitat inculpatului să-l sune pe tatăl său, spunându-i că trebuie neapărat să vadă autoturismul. Din comportamentul inculpatului, lucrătorii de poliție și-au dat seama că ar putea avea legătură cu accidentul din dimineața zilei, Ulterior, inculpatul a fost urcat în mașina de serviciu a poliției, în vederea deplasării la Mocrea. În acest răstimp, inculpatul l-a sunat pe tatăl său, acesta răspunzându-i că vine cu mașina spre Ineu. În drum spre sediul Poliției Orașului Ineu, lucrătorii de poliție s-au intersectat cu martorul M. I. A., tatăl inculpatului, care conducea un autoturism VW Polo, de culoare albastră, având de asemenea în componența numărului de înmatriculare grupul de litere „WHL”.

În curtea sediului Poliției Oraș Ineu, inculpatul a fost întrebat din nou, în prezența tatălui său, unde este mașina. Acesta a arătat înspre tatăl său. Martorul M. I. A. a declarat verbal în fața polițiștilor, că el nu circulă cu acea mașină, sugerându-le să-l întrebe pe șofer, arătând în același timp spre fiul său.

În acele împrejurări, inculpatul M. I. F. le-a declarat verbal lucrătorilor de poliție că autoturismul marca Dacia L. de culoare roșie (_ ), se află la mama sa, care era atunci președinte la o secție de votare, pe care inculpatul nu a putut s-o indice. În cele din urmă, inculpatul a recunoscut că el a produs accidentul de circulație și că a ascuns autoturismul în incinta fostei unități militare, într-un loc cu vegetație bogată.

În cauză a fost audiat în calitate de martor, M. I. A., tatăl inculpatului, fila 74-75, din a cărui declarație a rezultat că a aflat despre accidentul produs de către fiul său, în jurul orei 12,00-12,30. Martorul a arătat și faptul că, în dimineața zilei de 25.05.2014, ora 07,00, inculpatul a fost sunat de către mama sa, care l-a întrebat unde este, acesta răspunzându-i că este la serviciul. În finalul declarației martorul a arătat și faptul că, în data de 25.05.2014, ora 10,00, s-a dus la fosta unitate militară_ din Ineu, cu mâncare pentru fiul său și întrebându-l ce-i cu el, acesta i-a răspuns că-i este frig. Nu i-a spus nimic în legătură cu cele întâmplate.

Moartea numitului G. V. s-a produs aproape instantaneu, ca urmare a lovirii de către autoturism. În urma sa au rămas și trei copii minori cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani.

Conform fișei de constatări preliminare nr. 148/A3 a SJML A., din 26.05.2014, a rezultat că: ”Moartea numitului G. V. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței acute, hipodiastolice consecutiv rupturii intrapericardice emergență arteră pulmonară cu hemopericard.” În final se menționează că leziunile au putu fi produse în cadrul unui accident rutier și că moartea datează din data de 25.05.2014.

Soția numitului G. V., G. H. nu s-a constituit până-n momentul de față parte civilă în cauză.

În momentul producerii accidentului autoturismul marca Dacia L._, era asigurat.

După identificare, inculpatul M. I. F. a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat lipsa vaporilor de alcool în aerul expirat.

În afara faptului că a părăsit locul accidentului, deși a realizat că a lovit victima, inculpatul M. I. F. a încercat să inducă în eroare organele de poliție, în legătură cu implicarea sa în comiterea accidentului, și cu locul în care se afla autoturismul. Deși nu s-a putut proba această împrejurare, este foarte probabil că, inculpatul a stat ascuns în fosta unitate militară, de la momentul producerii accidentului și până a fost identificat de către organele de poliție, întrucât consumase alcool, așteptând astfel, ca efectul consumului să fie cât mai diminuat sau 0, așa cum de altfel reiese și din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie.

Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu sunt menționate următoarele mijloace de probă: declarațiile prezentate de către inculpat las poliție, parchet și-n fața judecătorului de drepturi și libertăți; declarațiile martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului; procesul verbal de constatare (inclusiv planșa foto9; declarația persoanei vătămate, fișa de constatări preliminare a SJML A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu la data de 03.07.2014 sub nr._ .

Persoana vătămată G. H., prin înscrisul depus la dosar fila 130-141, a arătat că se constituie parte civilă în cauză, în nume propriu și în reprezentarea fiicelor minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P..

Prin constituirea de parte civilă a solicitat obligarea inculpatului M. I. florin și a asigurătorului -parte responsabilă civilmente . plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:

Despăgubiri materiale, sub formă de:

I.Prestație periodică lunară de 1.050 lei, pentru cele 3 minore, după cum urmează:

- G. V.- S. – suma de 350 lei/lunar actualizată în funcție de rata inflației la data plății,

- G. A.-M.- suma de 350 lei/lunar actualizată în funcție de rata inflației la data plății,

- G. B.-P.- suma de 350 lei/lunar actualizată în funcție de rata inflației la data plății, de la data decesului tatălui lor G. V., din 25.05.2014 până la majoratul acestora, precum și în continuare până la data finalizării studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, prestație echivalentă cu cota de ½ din venitul net lunar obținut din muncă de defunctul lor tată în ultimele luni anterior decesului, în baza art. 499 al.3 cod civil, art.529 al.2 cod civil și art. 1390 cod civil.

II. Suma de 2.880 euro sau echivalentul în lei la data plății reprezentând contravaloare venit nerealizat de către partea civilă G. H., în Italia, anterior decesului soțului, începând cu data de 25.05.2014 și până la data prezentei, 24.09.2014 (pentru un venit de 720 euro/lună x 4 luni), precum și în continuare până la data plății efective, în baza art.1385 al.3 teza I Cod civil.

III.Suma de 5.150 lei, reprezentând împrumut contractat de partea civilă G. H. pentru cheltuieli de întreținere, etc., în baza art. 1385 al.3 teza 2 Cod civil.

Despăgubiri pentru daunele morale produse prin pierderea soțului/tatălui, după cum urmează:

– pentru G. H.-100.000 euro sau echivalentul în lei la data plății

– pentru G. V.-S. -100.000 euro sau echivalentul în lei la data plății

- pentru G. A.-M. -100.000 euro sau echivalentul în lei la data plății

- pentru G. B.-PARICIA -100.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, în baza art. 1391 al.2 cod civil.

În motivarea constituirii de parte civilă, s-a arătat că prejudiciul suferit a fost cauzat prin săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de ucidere din culpă, în urma producerii unui accident de circulație în noaptea de 25.05.2014, accident soldat cu moartea soțului, respectiv tatăl minorelor, G. V..

Temeiul pretențiilor civile indicate îl reprezintă răspunderea delictuală pentru fapta proprie, reglementată atât de art. 1349 cod civil, potrivit căruia cel care, având discernământ, încalcă reguli de conduită sau aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, cât și de art. 1357 cod civil, care stiplează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare. Iar orice prejudiciu dă dreptul la reparație și acest drept se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat (art.1381 Cod civil).

Potrivit art.1390 cod civil „despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat”.

Referitor la obligarea asiguratorului de răspundere civilă, acesta își găsește temeiul în dispozițiile art.49, art.50 și art.51 din Legea nr. 136/1995, privind asigurările și reasigurările în R., modificată și completată, potrivit cărora „asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil” (art.49) și „despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului respectiv” (art.50). Chiar dacă inculpatul nu este proprietarul mașinii, implicit nici asiguratul, totuși potrivit art. 51 din aceiași lege „despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art.49 și 50, se acordă și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul”.

În ceea ce privește prestația lunară către minore, este evident faptul că acestea, după decesul tatălui lor, sunt lipsite de sprijinul material de care ar fi beneficiat dacă acesta ar fi în viață și în prezent, tatăl lor, în ultimele 3 luni de viață a obținut un venit lunar de 2.100 lei de la locul de muncă.

Art.529 al.2 cod civil prevede că un părinte este obligat să contribuie la creșterea și educarea a 3 copii minori în cotă de până la ½ din veniturile pe care le realizează, iar potrivit art.499 al.3 cod civil, părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.

Pentru că inculpatul prin fapta sa, a privat minorele de această contribuție, solicită ca inculpatul să se subroge în obligații părintelui decedat. Prejudiciul provocat minorelor sub acest aspect ara caracter de continuitate, urmând ca despăgubirea să fie acordată sub formă de prestații periodice, potrivit art. 1386 al.3 cod civil. Mai mult, ordinul CSA nr. 1429/2001 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie prevede la art.74 al.2 că în cazul obligării la prestații bănești periodice, sumele stabilite în condițiile prevăzute la alin.1 se vor plăti până la reducerea sau trecerea stării de nevoie.

Așadar, partea civilă solicită ca inculpatul împreună cu asigurătorul, să fie obligat la plata unei prestații lunare de 1.050 lei (venitul defunctului de 2.100 lei: 2), pentru cele 3 minore, respectiv pentru G. V. S. suma de 350 lei, G. A. M. suma de 350 lei și G. B. P. suma de 350 lei, de la data decesului tatălui, G. V., până la majoratul acestora, precum și în continuare până la data finalizării studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Referitor la suma de 2880 euro (compusă din 720 euro/lună înmulțit cu 4 luni) pe care urma să o primească partea civilă G. H., arată că aceasta reprezintă contravaloarea activității de îngrijire pe care a prestat-o anterior și urma să o presteze în Italia și în continuare, în beneficiul unei persoane vârstnice, pentru o perioadă nespecificată, respectiv până la data decesului persoanei întreținute. Deoarece după producerea accidentului s-a întors imediat în țară, practic a fost privată de dreptul de a dobândi și în continuare această sumă lunar. În acest context a invocat dispozițiile art. 1385 al.3 teza 1 cod civil, care stabilesc că despăgubirile trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit.

Partea civilă solicită ca această sumă să fie calculată cel puțin până la data prezentei, pentru intervalul 25.05._14 (4 lunix720 euro/lună=2.880 euro), deoarece persoana întreținută trăiește și în prezent, iar familia acesteia din Italia o sună periodic să o recheme pentru a o îngriji. Din păcate este nevoită să refuze această ofertă tocmai din cauza dramei suferite, aceasta rămânând singurul părinte și sprijin pentru fetele sale minore.

Mai arată faptul că în prezent nu muncește deoarece, deși a căutat loc de muncă, nu a găsit nimic, de multe ori fiind refuzată pe motiv de vârstă. Cât despre plecarea înapoi în Italia, după cum s-a arătat mai devreme, nici nu poate fi vorba, ținând cont că a rămas singurul sprijin al fetelor în aceste momente grele.

Pentru că în prezent sunt private de orice ajutor bănesc, iar școala a început pentru fete, a fost nevoită să se împrumute sume de bani, aceste sume ajungând în prezent să se ridice la concurența sumei totale de 5.150 lei, iar până la finele procesului, probabil că această sumă va crește. Temeiul juridic al acestei pretenții îl reprezintă art.1385 alin.3 teza 2 cod civil potrivit căruia despăgubirea trebuie să cuprindă și cheltuielile făcute pentru limitarea prejudiciului.

Având în vedere dispozițiile art.1391 al.2 cod civil respectiv instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri … descendenților … și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei…” partea civilă solicită și despăgubiri pentru daunele morale suferite,întrucât moartea soțului, respectiv tatăl minorelor, reprezintă o grea și ireparabilă pierdere peste care nu va putea trece niciodată.

Modul brusc și violent în care și-a găsit sfârșitul acesta, le-a produs un șoc pe care cu greu îl conștientizează și astăzi. Trecerea timpului, pentru părțile civile, nu este o alinare, ci, dimpotrivă, o mare încercare. Dispariția lui o resimt în fiecare moment, iar golul pe care l-a lăsat în casa în care a locuit, nu poate fi umplut de nimic altceva. Fetele aflate la vârsta adolescenței, au fost private de sprijinul și afecțiunea pe care ar fi avut-o din partea tatălui lor, ca să nu mai vorbim de sprijinul material asigurat într-o perioadă a vieții în care nevoile sunt tot mai mari, generate de frecventarea cursurilor școlare, medii și liceale.

Într-o perioadă în care în societate, viața de familie și valorile familiei sunt amenințate mai mult ca niciodată, totuși familia rămâne singura entitate stabilizatoare pentru întreaga societate, iar pentru părțile civile, durerea este cu atât mai cruntă cu cât a pierdut capul familiei, o familie, care așa simplă și modestă, s-au descurcat onorabil în societate, ținând cu dinții de respectarea valorilor sociale, în cadrul cărora un rol esențial l-a jucat întotdeauna biserica cu perceptele ei morale.

În drept au fost invocate prevederile art. 20, art.21 cod procedură penală, art.1349 cod civil, art.1357 cod civil, art. 499 al.3 cod civil, art.529 al.2 cod civil, art.1385-1386 cod civil, art. 1390 cod civil, art.1391 al.2 cod civil, art.49, art.50 și art.51 din legea nr. 136/1995.

Asigurătorul . - Reasigurare SA, prin notele de ședință depusă la fila 163-177, a arătat că în cauză sunt aplicabile Normele aprobate prin ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudiciile produse terților prin accidente de autovehicule.

Precizează faptul că RCA plătește despăgubiri nu pe bază delictuală, ci în baza contractului de asigurare RCA, în conformitate cu termenii și condițiile stabilite prin ordinul menționat, termeni și condiții care constituie clauzele contractului de asigurare RCA.

Așadar, despăgubirea pe care asiguratorul RCA o poate acorda nu urmează în totalitate despăgubirea pe care persoana vinovată este obligată să o plătească, în conformitate cu principiul reparării integrale a prejudiciului.

Cu privire la culpa comună, se arată conform declarației martorului B. D., acesta circula pe acostament, iar victima G. V. circula pe partea dreaptă a părții carosabile.

Prin urmare, consideră că accidentul s-a produs din vina inculpatului, dar și a victimei, care nu s-a deplasat pe acostamentul din partea stângă a drumului, încălcând dispozițiile ar.72 alin.1 din OUG 195/2002 și art. 166 din regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002.

Prin urmare a solicitat admiterea în parte a acțiunii civile exercitată de părțile civile, întrucât sunt în prezența unui caz de culpă comună și sunt aplicabile dispozițiile art.28 al.1 teza a doua din Normele aprobate prin Ordinul nr.14/2011 și art. 1371 al.1 cod civil, conform cărora:

Art. 28 (1). În situația în care persoana prejudiciată a contribuit din culpă la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă - culpa comună. În astfel de situații, întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.

(2) În situația în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părților implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proporția în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.

Art.1371 al.1- Vinovăția comună. Pluralitatea de cauze.

a.În cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.

Daunele materiale.

Referitor la daunele materiale, se arată că pentru justa stabilire a cuantumului acestora, nu este suficientă simpla enumerare a cheltuielilor efectuate (aproximate de partea civilă), fiind obligatorie dovedirea cu documente fiscale (facturi, chitanțe, bonuri, etc), a prejudiciului suferit.

Prin urmare solicită a fi respinse ca neîntemeiate acele pretenții care nu sunt probate cu documente justificative sau care nu sunt în sarcina asiguratorului, așa cum prevede art.49, pct.2 din Normele aprobate din Ordinul CSA nr.14/2011, potrivit cărora:

Art.49- La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

În caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv piatra funerară, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificate, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântare;

c) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la art.1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului.

Solicită respingerea capetelor de cerere privitoare la venitul nerealizat ți împrumutul contractat de partea civilă G. H., întrucât asigurătorul acordă despăgubiri numai în cazul venitului nerealizat pe care îl obținea victima, iar nu pentru venitul unor terțe persoane care nici măcar nu au fost implicate în accident.

Cu privire la prestația periodică, solicită a fi respins acest capăt de cerere, având în vedere faptul că, potrivit art. 1386 alin.3 cod civil, poate fi acordată o astfel de despăgubire numai în cazul în care prejudiciul are caracter de continuitate, în speță, părțile civile nu au făcut dovada faptului că victima realiza venituri de care beneficiau minorele.

Referitor la daunele morale, precizează că valoarea acestora se stabilește în conformitate cu legislația și jurisprundența din R., potrivit art.49, pct.2 lit.d din Norme.

Consideră exagerat cuantumul pretențiilor formulate și solicită a se observa faptul că suma solicitată reprezintă o despăgubire mult mai mare chiar decât cea acordată persoanelor care s-au constituit părți civile într-o cauză al cărei obiect este constituit și din infracțiunea de omor deosebit de grav, infracțiunea săvârșită cu intenție, despre care nu se poate spune că a prejudiciat mai puțin subiectele pasive ale infracțiunii.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată în procesul penal, solicită a se avea în vedere prevederile art.27, pct.6 și 7 din Norme, conform cărora: „Asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru:

- amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului;

- cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă;

În drept au fost invocate Normele aprobate prin ordinul CSA nr.14/2011.

În cauză a fost efectuat referat de evaluare a inculpatului de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A. (filele 195-199).

Prin încheierea de ședința nr. 86 a Camerei de consiliu din data de 29.08.2014, definitivă, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La termenul din data de 24.09.2014 inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin.4 și 375 alin.1 Noul Cod proc.pen și a arătat că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa în actul de sesizare al instanței, fiind de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul de fond al cauzei (fila 143.) În cadrul probei cu înscrisuri s-au depus proces verbal de predare primire între mama inculpatului M. D. M. și persoana vătămată G. H., privind achitarea cheltuielilor de înmormântare ale defunctului G. V., factura fiscala nr. 108/28.05.2014 și chitanța nr. 112/24.06.2014, privind achitarea serviciilor funerare, chitanța ., nr._/27.05.2014 privind achitarea taxei la medicina legală, precum și copii bonuri fiscale.

Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, în data de 25.05.2014, ora 3:20, inculpatul M. I. F., rulând cu autoturismul, cu faza scurtă în funcțiune, la ., după ce a coborât o pantă urmată de o curbă la stânga, la ieșirea din acea curbă, a pătruns pe celălalt sens de mers, accidentându-l mortal pe numitul G. V., care se deplasa pe partea dreaptă a sensului de mers spre Chișlaca, pe jos, în afara carosabilului și, cu toate că inculpatul și-a dat seama că a lovit victima, și-a continuat drumul.

Situația de fapt mai sus-prezentată rezultă din coroborarea mijloacelor de probă depuse la dosar.

Astfel cum rezultă din declarațiile martorului V. R. A. (filele 57-58, 65-66 dosar u.p.), declarațiile inculpatului (filele 44-46, 63-65 dosar u.p.) inculpatul M. I. F. s-a deplasat cu autoturismul marca Dacia L. de culoare roșie,_, însoțit de către martorul V. R. A., în localitatea Urvișu de B., unde a participat la o petrecere. În data de 24.05.2014, între orele 16:00-18:00, a consumat două tuburi cu bere marca Timișoreana, după ce în prealabil a mâncat. Până în momentul plecării de la petrecere, inculpatul nu a mai consumat băuturi alcoolice. Inculpatul a plecat de la petrecere noaptea în data 25.05.2014, în jurul orelor 00:30-01:30, după care, a oprit în centrul comunei B. și împreună cu martorul au intrat într-un local, unde au stat până în jurul orei 03:00, când s-au deplasat cu autoturismul pe DJ 792 A în direcția Chișlaca, oprind la ieșirea din . constatat că un local era închis, astfel încât cei doi s-au urcat în autoturism, în vederea deplasării la Ineu. Rulând cu autoturismul, având în funcțiune faza scurtă, la ., după ce a coborât o pantă urmată de o curbă la stânga, mai precis la ieșirea din acea curbă, inculpatul a pătruns în mod inexplicabil pe celălalt sens de mers.

Martorul V. R. A., pasager în autoturismul condus de inculpat, a menționat că, a văzut de la 100 m, două persoane care circulau pe partea dreaptă în sensul de mers spre Chișlaca, la aproximativ 50 de cm de marginea drumului, iar în timp ce „butona telefonul mobil” a auzit o bubuitură, după care la scurt timp a constatat că parbrizul pe partea șoferului fusese spart. L-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta i-a răspuns „Cred că l-am lovit”. Victima G. V., care se deplasa pe partea dreaptă a sensului de mers spre Chișlaca, pe jos, în afara carosabilului, împreună cu martorul B. D. (fila 56), a fost accidentă mortal. După lovirea victimei, inculpatul și-a continuat drumul spre Ineu, deși a realizat că a lovit acea persoană. Când a ajuns în orașul Ineu, inculpatul l-a lăsat pe martorul V. R. la intersecția dintre DN 79A și . care s-a deplasat la fosta UM_ din Ineu, întrucât, în dimineața zilei de 25.05.2014, trebuia să intre la serviciu acolo, ca paznic, aspect confirmat și în declarația martorului M. I. A., tatăl inculpatului (filele 74-75 dosar u.p.).

Moartea victimei s-a produs aproape instantaneu, ca urmare a lovirii de către autoturism. În urma sa au rămas soția și trei copii minori cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani (fila 86). Conform fișei de constatări preliminare nr. 148/A3/26.05.2014, moartea numitului G. V. datează din data de 25.05.2014 și a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței acute, hipodiastolice consecutiv rupturii intrapericardice emergență arteră pulmonară cu hemopericard, concluzionându-se că leziunile au putu fi produse în cadrul unui accident rutier (fila 35 dosar u.p.).

În raportul medico-legal nr.148/A3/15.07.2014 de asemenea, se constată că moartea a fost violentă, leziunile putând fi produse prin lovire cu și de planuri dure în cadrul unui accident de circulație. Între leziunea traumatică de arteră pulmonară și deces există legătură de cauzalitate directă imediată (filele 41-42 dosar instanță).

În momentul producerii accidentului autoturismul marca Dacia L._, era asigurat conform poliței de asigurare ./16/H16/DV nr._/30.07.2013 cu valabilitate 1.08._14 (fila 52 dosar u.p.).

După identificare, inculpatul M. I. F. a fost testat, iar aparatul etilotest a indicat lipsa vaporilor de alcool în aerul expirat (fila 88, dosar u.p.).

În drept, faptele inculpatului constând în aceea că în data de 25.05.2014, ora 3:20, inculpatul M. I. F., rulând cu autoturismul, cu faza scurtă în funcțiune, la ., după ce a coborât o pantă urmată de o curbă la stânga, la ieșirea din acea curbă, a pătruns pe celălalt sens de mers, accidentându-l mortal pe numitul G. V., care se deplasa pe partea dreaptă a sensului de mers spre Chișlaca, pe jos, în afara carosabilului și, cu toate că inculpatul și-a dat seama că a lovit victima, și-a continuat drumul, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal și părăsirea locului accidentului prev. și ped. de art. 338 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. 1 lit. a Cod penal, fiind săvârșite în concurs real.

Analizând latura obiectivă a infracțiunii de ucidere din culpă, prima instanță a constatat că elementul material constă în acțiunea inculpatului care în timp ce conducea autoturismul marca Dacia L._ a pătruns pe celălalt sens de mers, accidentându-l mortal pe numitul G. V., care se deplasa pe partea dreaptă a sensului de mers spre Chișlaca, pe jos, în afara carosabilului. În cauză sunt incidente prevederile art. 192 alin. 2 Cod penal moartea victimei fiind urmarea nerespectării de către inculpat a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere referitoare la conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul. În acest sens, accidentarea urmată de decesul victimei a fost cauzată de nerespectarea de către inculpat a regulilor rutiere prev. de art. 41 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, prin aceea că nu a circulat pe sensul său de mers.

Urmarea imediată a constat în decesul victimei, iar legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și urmarea imediată reiese din întregul material probator analizat. În fișa de constatări preliminare nr. 148/A3/26.05.2014, se arată că moartea numitului G. V. datează din data de 25.05.2014 și a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței acute, hipodiastolice consecutiv rupturii intrapericardice emergență arteră pulmonară cu hemopericard, concluzionându-se că leziunile au putut fi produse în cadrul unui accident rutier. Aspecte confirmate și în raportul medico-legal nr.148/A3/15.07.2014 potrivit căruia moartea a fost violentă, leziunile putând fi produse prin lovire cu și de planuri dure în cadrul unui accident de circulație. Între leziunea traumatică de arteră pulmonară și deces există legătură de cauzalitate directă imediată.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, potrivit art.16 alin.4 lit. a Cod penal, infracțiunea este comisă din culpă atunci când autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce.

Analiza culpei, ca formă de vinovăție care să atragă angajarea răspunderii penale, presupune pe de o parte determinarea încălcării de către autor a unor obligații de diligență, iar pe de altă parte, stabilirea caracterului previzibil și totodată evitabil al urmării activității desfășurate, ținând cont de caracteristicile personale ale autorului (experiență de viață, pregătire) și de condițiile concrete în care acesta a acționat. În ceea ce privește caracterul previzibil al urmării activității inculpatului, având în vedere condițiile concrete ale cauzei, respectiv faptul că inculpatul a pătruns pe celălalt sens de mers, posibilitatea producerii unui eveniment rutier era evidentă, iar în ceea ce privește evitabilitatea urmării, prin respectarea sensului de mers s-ar fi evitat accidentul.

Cu privire la latura obiectivă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului, elementul material constă în acțiunea inculpatului de a-și continua drumul, deși și-a dat seama că a lovit victima. Urmarea imediată a săvârșirii faptei este reprezentată de o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de dispozițiile care stabilesc regimul circulației pe drumurile publice. Fiind o infracțiune de pericol, legătură de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea faptei de către inculpat. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 16 alin.3 lit. a Cod penal, întrucât a avut reprezentarea faptei sale și a consecințelor acesteia.

La individualizarea pedepsei ce a fost stabilită în sarcina inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, circumstanțele concrete ale faptelor, respectiv circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 55 dosar u.p.), faptul că inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, recunoscând și regretând comiterea faptelor și împrejurările în care aceasta s-au produs, și depunând diligențe pentru a ajuta financiar familia victimei (filele 144-149 dosar instanță) aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse cu închisoarea, dar al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege.

Totodată, având în vedere că la termenul din data de 24.09.2014, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin.4 și 375 alin.1 Noul Cod proc.pen, arătând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe, prima instanță a dat deplină eficiență dispozițiilor potrivit cărora, se va pronunța condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, limite care sunt de la 2 la 7 ani închisoare conform art.192 alin.2 Cod penal, respectiv de la 2 la 7 ani închisoare potrivi art.338 alin.1 Cod penal.

Așadar, constatând că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat, în baza art.192 alin.2 Cod pen., cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul M. I. F., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art.338 alin.1 Cod pen. cu aplicarea art. 375 Cod procedură penală, a condamnat pe inculpatul M. I. F., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.

În baza art.38 alin.1, art.39 alin.1 lit.b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare, la care a adaugat un spor de 8 (opt) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare.

În raport cu gravitatea și natura faptelor, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 lit.a, b și i Cod penal, respectiv a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a conduce orice fel de autovehicul pe o durată de 5 ani.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, prima instanță a considerat că în prezenta cauză nu se impune executarea pedepsei în regim de detenție, fiind îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art.91 C.pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind de o pedeapsă de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni închisoare, și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate, convingere fundamentată pe atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut și a regretat săvârșirea faptelor, și pe stăruința inculpatului de a ajuta familia victimei, inculpatul manifestându-și acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

În consecință, în baza art.91, 92 Cod penal a suspendat executarea pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune A. și a fixat termen de supraveghere de 4 (patru) ani.

În baza art.93 Cod penal a impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere:

f) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

g) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

h) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

i) să comunice schimbarea locului de muncă;

j) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.93 alin.2 Cod penal, a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială la alegerea Serviciului de Probațiune A., derulat și stabilit de acest serviciu.

În baza art.93 alin.3 Cod penal pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul urmând să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la Consiliul Local al Orașului Ineu, jud.A. sau la Consiliul Local al Orașului Pâncota, jud.A..

A atras atenția inculpatului asupra art.93 alin.5 și art.96 Cod penal, referitoare la sancțiunea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul nu respectă cu rea credință măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse sau nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin prezenta până la expirarea termenului de supraveghere și asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni.

Având în vedere pedepsele complementare care au fost aplicate potrivit art.66 lit.a, b și i Cod penal și măsurile de supraveghere care au fost impuse conform art.93 Cod penal, în baza, art.399 alin.1 Cod proc.pen. s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă prin Decizia penală nr.515/10.09.2014 pronunțată de Tribunalul A., Secția penală.

În baza art.399 alin.9, art.404 alin.4 Cod proc.pen. rap. la art.72 alin.1 Cod pen., s-a dedus durata reținerii și a arestului la domiciliu de la data de 25.05.2014 la zi.

Cu privire la latura civilă s-a apreciat de către prima instanță că este indubitabil faptul că moartea unei rude apropiate (părinte) sau a soțului generează suferințe morale. Aceste suferințe nu pot fi înlăturate în totalitate prin acordarea unor despăgubiri financiare, indiferent cât de mare ar fi cuantumul acestora. În acordarea despăgubirilor morale prima instanță a avut în vedere că despăgubirea, trebuie să fie efectivă, rezonabilă, suma de bani acordată trebuind să aibă capacitatea de a diminua întrucâtva suferințele trăite de părțile civile. În consecință, raportat la vârsta victimei, la circumstanțele producerii decesului, precum și la relația de rudenie și relația afectivă existentă între părțile civile și victimă, având în vedere și aspectele relatate de martorii audiați de instanță M. A., L. M. și B. D., prima instanță a constatat că obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata următoarelor sume de bani cu titlu de daune morale constituie o despăgubire echitabilă pentru prejudiciul suferit: suma de câte 25.000 euro echivalent în lei pentru fiecare dintre cele trei minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P., reprezentând daune morale; respectiv, suma de 30.000 euro echivalent în lei pentru G. H., soția defunctului reprezentând daune morale.

Cu privire la daunele materiale, în raport cu vârsta fiicelor, minore la decesul tatălui lor, prima instanță a reținut că este necesară o prestație periodică lunară de câte 300 lei/luna, actualizată în funcție de rata inflației, pentru fiecare dintre cele trei minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P., de la data decesului tatălui lor, din 25.05.2014 până la majoratul acestora, precum și în continuare, până la data finalizării studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, reprezentând daune materiale.

Cu privire la suma de 2880 euro reprezentând venit nerealizat, respectiv suma de 5150 lei reprezentând împrumut solicitate de partea civilă Georgeascu H., prima instanță a constatat că nu s-au depus probe din care să rezulte caracterul cert al sumei, nefiind justificate pretențiile sub acest aspect.

Astfel, întrucât sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând fapta ilicită, prejudiciul, vinovăția sub forma culpei inculpatului și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, în baza art.397 Cod procedură penală rap. la art.1357 Cod civil, art. 49 alin.1 și art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995, prima instanță a admis în partea acțiunea civilă și l-a obligat pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA, la despăgubiri către părțile civile după cum urmează:

- suma de câte 25.000 euro echivalent în lei pentru fiecare dintre cele trei minore G. V.-S., G. A.-M. și G. B.-P., reprezentând daune morale;

- suma de 30.000 euro echivalent în lei pentru G. H., soția defunctului reprezentând daune morale și, va respinge în rest pretențiile civile, ca nefondate.

În baza art.276 alin.2 și 4 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA la plata sumei de 2500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare făcute de partea civilă G. H., în măsura în care au fost justificate de aceasta, reprezentând onorariu de avocat.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, cu îndeplinirea obligației de informare prevăzută de art. 5 alin. 5 al Legii nr. 76/2008.

În baza art.274 alin.1 și 3 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente . Reasigurare SA la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, părțile civile G. H., G. V. S., G. A. M., G. B. P., P. de pe lângă Judecătoria Ineu, inculpatul M. I. F. și partea responsabilă civilmente . – Reasigurare SA.

1. Apelurile declarate de părțile civile G. H., G. V. S., G. A. M., G. B. P..

a) Părțile civile solicită aplicarea celei mai mari pedepse posibile pentru forma de executare a suspendării sub supraveghere (3 ani închisoare).

Curtea observă că prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare, compusă din pedeapsa cea mai grea de 2 ani la care a adăugat sporul obligatoriu de 8 luni.

Este adevărat că infracțiunile comise de inculpat sunt grave, având în vedere în special urmarea imediată (decesul unei persoane), situația creată părților civile (care au fost lipsite de sprijinul financiar și moral al victimei – soțul, respectiv tatăl acestora) și îngreunarea în concret a activității organelor de urmărire penală (prin părăsirea locului accidentului de către inculpat).

Pe de altă parte, nu trebuie omisă forma de vinovăția cu care a fost săvârșită infracțiunea contra persoanei (culpa), atitudinea inculpatului în fața instanțelor de judecată (a recunoscut acuzațiile și a solicitat să fie judecat în cadrul procedurii simplificate), riscul redus ca pe viitor inculpatul să mai fie implicat în comiterea de fapte penale și posibilitățile reale ca reintegrarea socială a acestuia să se poată realiza și în libertate (aspecte evidențiate în raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul A. – f. 199 vol. 1 dosar fond), vârsta tânără a inculpatului la data comiterii faptei (23 de ani) și lipsa antecedentelor penale (f. 55 dup).

În acest context, Curtea apreciază că pedepsele stabilite, pedeapsa aplicată și forma de individualizare a executării pedepsei rezultante au fost judicios evaluate, astfel încât nu se impune modificarea acestora.

b). Părțile civile solicită admiterea în totalitatea a pretențiilor indicate în constituirea de parte civilă.

În privința daunelor materiale, instanța de apel constată că, potrivit art. 1390 alin. 1 Cod civil, „despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat”.

Având în vedere că în întreținerea defunctului se aflau numai fiicele sale minore (G. V. S., G. A. M. și G. B. P.), doar acestea sunt îndreptățite, potrivit legii, să primească despăgubiri materiale de la inculpat.

Prin urmare, pretențiile personale ale părții civile G. H. (soția defunctului), având ca obiect suma de 2880 euro (venitul pretins nerealizat de către aceasta, pentru munca prestată în străinătate) nu pot fi acordate.

În ce privește suma de 5150 lei (reprezentând contravaloarea unor produse alimentare și de uz casnic, achiziționate pe datorie de la martora M. A.), sumă de care au beneficiat și cele 3 minore, aceasta este acoperită de despăgubirea (renta) lunară stabilită în favoarea fiecăreia dintre cele 3 fete minore.

Referitor la cuantumul rentei lunare, Curtea observă că în speță s-a făcut dovada că defunctul obținea un venit net lunar de 2100 lei, astfel încât despăgubirea periodică cuvenită fiecăreia dintre fiicele defunctului trebuia stabilită în cuantum de 350 lei/lunar, sens în care va fi modificată hotărârea primei instanțe.

În ce privește daunele morale, instanța de apel apreciază că se impune majorarea acestora (la suma de 40.000 euro pentru fiecare parte civilă), având în vedere următoarele aspecte: culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație și, implicit, a decesului victimei; vârsta minorelor la data decesului tatălui (16 ani, 14 ani și 12 ani); legătura afectivă foarte puternică existentă între membrii de familie ai defunctului (tatăl era profund implicat în creșterea, educarea, susținerea morală și financiară a copiilor, mai ales că mama plecase în străinătate în căutarea unui loc de muncă) care a generat o traumă profundă în sufletul acestora.

2. Apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Ineu (procurorul a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei, din suspendare sub supraveghere în executare în detenție).

Curtea a expus în motivarea apelurilor părților civile argumentele în raport de care apreciază că, în speță, se impune menținerea soluției adoptate de prima instanță în privința cuantumului pedepsei și a modalității de executare, aceste argumente fiind aplicabile și în cazul apelului declarat de procuror.

3. Apelul declarat de inculpat (acesta solicită reducerea perioadei de aplicare a interdicției de a conduce autovehicule).

Prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe perioada maximă de 5 ani, perioadă care, în opinia instanței de apel, nu se impune a fi redusă, având în vedere urmarea faptei comisă de inculpat (decesul unei persoane), motivul cel mai probabil al accidentului de circulație (neadaptarea vitezei la condițiile de deplasare) și conduita inculpatului imediat după producerea accidentului (părăsirea locului accidentului).

4. Apelul declarat de asigurator (acesta solicită reducerea daunelor morale întrucât și victima a avut o culpă în producerea accidentului de circulație deoarece nu s-a deplasat pe acostamentul drumului; înlăturarea obligației asiguratorului la plata cheltuielilor judiciare către stat).

Este irelevantă împrejurarea că victima ar fi circulat pe partea carosabilă (martorul B. D. precizând că victima se deplasa pe marginea părții carosabile – f. 56 verso dup), având în vedere că accidentul s-a produs datorită faptului că inculpatul a pătruns, fără nicio justificare, pe sensul opus de mers, încălcând normele legale de circulație pe drumurile publice, care impun conducătorului auto să circule pe sensul său de deplasare.

Obligarea asiguratorului la plata cheltuielilor avansate de stat în procesul penal își are temeiul în art. 274 alin. 3 Cpp, care prevăd că „partea responsabilă civilmente (situația asiguratorului de răspundere civilă), în măsura în care este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat”.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de părțile civile G. H., G. V. S., G. A. M. și G. B. P. împotriva sentinței penale nr. 106/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .

Va desființa în parte sentința apelată, numai sub aspectul laturii civile, și în rejudecare:

Va majora cuantumul prestației periodice stabilită în favoarea părților civile - apelante G. V. S., G. A. M. și G. B. P. la suma de 350 lei/lună, pentru fiecare dintre acestea.

Va majora cuantumul daunelor morale la suma de 40.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile apelante G. H., G. V. S., G. A. M. și G. B. P..

Va menține în rest sentința apelată.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Ineu, inculpatul M. I. F. și partea responsabilă civilmente . – Reasigurare SA împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelurilor declarate de procuror și părțile civile vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cpp va obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei și partea responsabilă civilmente . – Reasigurare SA la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Va dispune plata sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de părțile civile G. H., G. V. S., G. A. M. și G. B. P. împotriva sentinței penale nr. 106/28.11.2014 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința apelată, numai sub aspectul laturii civile, și în rejudecare:

Majorează cuantumul prestației periodice stabilită în favoarea părților civile - apelante G. V. S., G. A. M. și G. B. P. la suma de 350 lei/lună, pentru fiecare dintre acestea.

Majorează cuantumul daunelor morale la suma de 40.000 euro pentru fiecare dintre părțile civile apelante G. H., G. V. S., G. A. M. și G. B. P..

Menține în rest sentința apelată.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Ineu, inculpatul M. I. F. și partea responsabilă civilmente . – Reasigurare SA împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelurilor declarate de procuror și părțile civile rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cpp obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei și partea responsabilă civilmente . – Reasigurare SA la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Dispune plata sumei de 50 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 09.03.2015.

Președinte Judecător

D. V. F. I.

Grefier

A. S.

Red. F.I./23.03.2015

Tehnored. A.S./18.03.2015/9ex

Judecătoria Ineu: P. I.

← Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel...		Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... →

Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 280/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 280/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA