Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 271/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-03-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._

Operator 2711

DECIZIA PENALĂ Nr.271/A

Ședința publică de la 9 martie 2015

Completul constituit din:

Președinte: D. V.

Judecător: F. I.

Grefier: A. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea apelurilor formulate de P. de pe lângă Judecătoria A., și inculpații N. D., L. F., M. C., B. (fostă Ș.) A. împotriva sentinței penale nr. 2692/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpata B. (fostă Ș.) A., lipsă de apărător din oficiu F. L. M. cu delegație pentru asistență juridică la dosar, prezent inculpatul N. D., aflat în stare de libertate și asistat de apărător din oficiu avocat E. D., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie la dosar, pentru inculpata L. F. lipsă se prezintă apărător din oficiu avocat E. D. cu delegație pentru asistență juridică obligatorie la dosar, lipsă părțile vătămate . INVESTMENTS (LUXEMBURG) SA-PRIN MANDATAR. . RO SA și V. ROMÂNIA SA.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că la dosar au fost depuse prin registratură la data de 05.03.2015 concluzii scrise formulate de către inculpata B. A. prin apărător ales.

Instanța aduce la cunoștința părților că la termenul de judecată din data de 23.02.2015 s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpata M. C. și întreabă părțile dacă mai au alte cereri de formulat.

Părțile prezente la dezbateri și apărătorii acestora arată că nu mai au alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra apelurilor formulate.

Reprezentanta MInisterului Public, solicită admiterea apelului formulat de către P. de pe lângă Judecătoria A. pentru motivele invocate și expuse pe larg în apelul formulat.

Avocat Ferul L., apărător din oficiu al inculpatei Ș. A. solicit admiterea apelului formulat de inculpate, atât în ceea ce privește latura penală cât și în ce privește latura civilă a cauzei, conform motivelor indicate de către inculpate în scris, și, după reindividualizare, aplicarea unei pedepse orientate spre minim, având în vedere că inculpate a recunoscut fapta. Referitor la latura civilă, arată că inculpata nu a beneficiat de bani, astfel că nu poate fi obligată la plata prejudiciului.

Avocat E. D., apărător din oficiu al inculpatului N. D. solicită admiterea apelului formulat de către inculpat, arătând că acesta a primit pedeapsa cea mai grea, astfel că se impune înlăturarea sporului aplicat. Cu privire la apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. solicit admiterea acestuia.

Avocat E. D., apărător din oficiu al inculpatei L. F. solicit să se ia act de retragerea apelului.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului formulat de inculpat B. (fostă Ș.) A., să se ia act de manifestarea de voință a inculpatei L. F. de retragere a apelului, iar cu privire la inculpatul N. D. solicită admiterea în parte a apelului formulat.

Inculpatul N. D., având ultimul cuvântul, arată că regret fapta și are aceleași concluzii ca ale apărătorului său.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2692/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, a fost admisă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata Ș. A. cu privire la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969, constatând prescrisă răspunderea penală și în consecință în temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit. f) s-a dispus încetarea procesului penal.

A fost respinsă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata Ș. A. cu privire la infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și în consecință a dispus condamnarea inculpatei Ș. A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 a interzis inculpatei Ș. A. drepturile prevăzute de art. 64 literele a), cu excepția dreptului de a alege, și b) Cod Penal 1969.

În baza art. 81, 82 și 71 alineat 5 Cod Penal 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.

A atras atenția inculpatei Ș. A. asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal 1969, privind posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, revocare ce va atrage executarea pedepsei aplicate prin prezenta sentință, alături de pedeapsa ce se va aplica pentru noua infracțiune și de asemenea dacă până la expirarea termenului de încercare persoana condamnată nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

Prima instanță a admis prescripției răspunderii penale invocată de inculpatul – Halmagean S. C., cu privire la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969, constatând prescrisă răspunderea penală și în consecință în temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit. f) s-a dispus încetarea procesului penal.

A fost respinsă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpatul Halmagean S. C., cu privire la infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și în consecință a dispus condamnarea inculpatului Halmagean S. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 a interzis inculpatului Halmagean S. C. drepturile prevăzute de art. 64 literele a), cu excepția dreptului de a alege, și b) Cod Penal 1969.

În baza art. 81, 82 și 71 alineat 5 Cod Penal 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.

A atras atenția inculpatului Halmagean S. C. asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal 1969, privind posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, revocare ce va atrage executarea pedepsei aplicate prin prezenta sentință, alături de pedeapsa ce se va aplica pentru noua infracțiune și de asemenea dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.

A fost respinsă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata L. F., cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969.

În baza art. 386 Cod procedură penală s-a admis solicitarea inculpatei L. F., formulată prin apărător ales și s-a dispus schimbarea încadrării juridică din infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969 în infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal și în condițiile art. 5 Noul Cod penal.

În baza art.396 al. 1, 4 și 10 Cod procedură penală rap. la art.83 Cod penal s-a stabilit pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatei L. F. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal.

În baza art.83 Cod penal s-a amânat aplicarea pedepsei stabilite mai sus pe durata termenului de supraveghere de 2(doi) ani calculat în conformitate cu art.84 al.1 Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.85 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

b) să se prezinte la serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;

c) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

d) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

e) să comunice schimbarea locului de muncă;

f) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.404 al.3 Cod procedură penală a atras atenția inculpatei asupra art.88 Cod penal, respectiv asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligației impuse, avertizându-l asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligația impusă pe durata termenului de supraveghere.

În conformitate cu art.90 alin.1 Cod penal persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacității ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

A fost respinsă excepția răspunderii penale invocată de inculpata M. C. cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969.

În baza art. 386 Cod procedură penală, din oficiu s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatei M. C. din infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969 în infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal.

În baza art.396 al. 1, 4 și 10 Cod procedură penală rap. la art.83 Cod penal a stabilit pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatei M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal și în condițiile art. 5 Noul Cod penal.

În baza art.83 Cod penal a amânat aplicarea pedepsei stabilite mai sus pe durata termenului de supraveghere de 2(doi) ani calculat în conformitate cu art.84 al.1 Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.85 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

g) să se prezinte la serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;

h) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

i) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

j) să comunice schimbarea locului de muncă;

k) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

A fost respinsă respinge excepția răspunderii penale invocată de inculpatul N. D., cu privire la infracțiunile de instigare la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969.

În baza art. 25 raportat la art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului N. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune.

În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului N. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

A fost anulată operațiunea de contopire efectuată prin sentința penală nr. 224/12.06.2011 a Tribunalului A., emis în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare.

S-a decontopit pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată condamnatului N. D., prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., în pedepsele componente de 3 ani și 4 luni închisoare pentru art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 246 Cod penal 1969, cu art. 248¹ Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969 pe o durată de 3 ani, 8 luni închisoare pentru art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 5 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 5 luni închisoare pentru art. 291 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 2 ani închisoare pentru art. 23 alin.1 lit. b) din legea nr. 656/2002, 3 ani și 4 luni închisoare pentru art. 323 alin.1 Cod penal 1969.

A fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 35 din 11 ianuarie 2012 a Judecătoriei A..

A descontopit această pedeapsă în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru art. 25, raportat la art. 215 alin. 1, 3 Cod penal 1969 și de 2 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969.

În baza art. 86⁵ Cod penal 1969, a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1667/06.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. și s-a constatat că prin această sentință s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2319/30.11.2010 a Judecătoriei A. și a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/29.03.2011 a Judecătoriei A..

A descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2319/30.11.2010 a Judecătoriei A. în pedepsele componente de 6 luni închisoare pentru art. 290 C0d penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, 3 ani închisoare pentru art. 25 raportat la art. 215 al. 1, 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 6 luni închisoare pentru art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru art. 31 raportat la art. 289 Cod penal 1969 și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/29.03.2011 a Judecătoriei A. în pedepsele componente de 3 ani închisoare pentru art. 25, raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, Cod penal 1969, de 3 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969 și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv a dreptului de a fi administrator a unei societăți comerciale pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal, 33 lit. a), 34 lit. b), 35 alin. 2 Cod penal 1969, au fost contopite toate pedepsele aplicate prin prezenta sentință penală și cele repuse în individualitatea lor în pedeapsa cea mai mare de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare pe care a sporit-o cu 1(un) an și 3 (trei) luni închisoare, condamnatul N. D. execută pedeapsa de 4 (patru) ani și 7 (șapte) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv a dreptului de a fi administrator a unei societăți comerciale pe o perioadă de 5 ani.

Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal 1969, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) Cod penal 1969.

În baza art. 72 Noul Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, din data de 09.10.2009, până la data de 10.05.2010 și din 3 aprilie 2012 până la data de 28.01.2014.

În baza art. 19 raportat la art. 397 Cod procedură penală s-a admis acțiunea civilă exercitată de . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., cu sediul în București, ., etaj 6, sector 3 și a obligat pe inculpatul Halmagean S. C. la plata sumei de 3.831, 34 Euro, în favoarea părții civile reprezentând prejudiciu material.

În baza art. 19 raportat la art. 397 Cod procedură penală s-a admis acțiunea civilă exercitată de . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., cu sediul în București, ., etaj 6, sector 3 și a obligat inculpata Ș. A. la plata sumei de 3.984,11 Euro, în favoarea părții civile reprezentând prejudiciu material.

S-a luat act de faptul că parte civilă V. R. SA, cu sediul în București, ., sector 2 nu mai are pretenții față de inculpații Halmagean S. C. și Ș. A., iar față de inculpații N. D., L. F., M. C. nu s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal.

În baza art. 404 Cpp., raportat la art. 25 alin. 3 Cpp., s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate respectiv adeverința de venit nr. 262/2006 fila 79 dosar u.p., adeverință de venit nr. 76/2006 fila 103 dosar u.p., și adeverință de venit nr. 280/2006 fila 134 dosar u.p.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură civilă a obligat inculpații Halmagean S. C., Ș. A., N. D., L. F. și M. C. la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat în sumă de 600 lei, fiecare.

În temeiul art.272 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul BA A. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A., emis la data de 03.12.2013 în dosar nr. 822/P/2013 și înregistrat la Judecătoria A. la data de 11.12.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților Ș. A., pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prev. și ped. de art.215 alin.1-3 Cod Penal si art.291 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal; Halmagean S. C., pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prev. și ped. de art.215 alin.1-3 Cod Penal si art.291 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal; N. D., pentru comiterea infracțiunilor de instigare la înșelăciune și complicitate la înselăciune, prev. și ped. de art. 25 Cod Penal rap. la art.215 alin.1-3 Cod Penal si art. 26 Cod Penal rap la art. 215 alin. 1-3 Cod Penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal; L. F., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. și ped. de art.26 Cod Penal rap. la art.215 alin.1-3 Cod Penal si M. C., pentru comiterea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. și ped. de art.26 Cod Penal rap. la art.215 alin.1-3 Cod Penal.

Prin rechizitoriu s-a reținut în fapt următoarele:

1.la data de 03.11.2006 a fost încheiata convenția de credit nr._ între V. R. SA-Sucursala A. și învinuitul Belteki Ș., în calitate de împrumutat, credit avand ca obiect suma de 5.000 euro. Creditul a fost acordat pe baza unei adeverințe de venit cu nr. 280/02.11.2006 din care rezulta ca Belteki S. era angajat al . Savarsin, reprezentata legal prin inculpatul N. D., asociat unic si administrator. Belteki S. figura ca angajat al societatii din data de 01.05.2006, cu un venit lunar net de 1520 lei. La dosarul de credit a fost depus si contractul individual de munca al învinuitului la aceasta societate, din care reiese că Belteki S. era angajat din 01.04.2006. Din adresa ITM A. nr. 8993/18.08.2010 rezulta ca inculpatul nu figurează înregistrat cu contract de munca la .>

Învinuitul Belteki Ș. a decedat la data de 14.08.2008 și nu a putut fi audiat în cauza. N. D. s-a prelevat de dreptul de a nu face declarații.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/14.11.2012 a reieșit ca scrisul de pe adeverința de venit nr.280/2006 aparține inculpatului N. D.. Totodată a reieșit ca semnătura depusa la rubrica director general de pe adeverinta a fost probabil, executata de inculpatul N. D..

V. R. SA s-a constituit parte civila față de Belteki S. cu suma de 3977 euro.

2. La data de 08.09.2006 a fost încheiat contractul de credit nr._ între V. R. SA-Sucursala A. și inculpata Ș. A., în calitate de împrumutat, având ca obiect suma de 5.000 euro. La dosarul de credit a fost depusa și adeverința de venit nr. 76//07.09.2006, emisade . din Savarsin, reprezentata legal prin inculpatul N. D., asociat unic și administrator. Ș. A. figura ca angajat a societății din data de05.01.2006, cu un venit net de 1250 lei.

Din adresa emisa de ITM A. rezulta ca S. A. nu a fost angajata la .. Din raportul de constatare tehnico-științifică nr._/14.11.2012 a reieșit că scrisul de pe adeverința de venit nr.76/2006 nu aparține inculpatului N. D.. Totodata, a reieșit că semnătura depusa la rubrica director general de pe adeverința a fost, probabil, executata de inculpatul N. D..

Inculpata Ș. A. a declarat ca a contractat personal creditul la propunerea lui N. D., pe care l-a cunoscut în anul 2005. În schimb, acesta i-a permis sa locuiască în același imobil cu fiica sa, în A.. Inculpatul i-a promis totodată ca o va angaja la firma sa ulterior obținerii creditului. N. D. a fost singurul beneficiar al banilor obținuți de la banca, care i-au fost remisi de S. A.. N. D. s-a prevalat de dreptul de a nu face declarații. Din adresa de la ORC de la filele 155-160 rezulta ca N. D. a fost asociat și administrator la .. Din fișele de la Direcția pentru Evidența persoanelor rezulta, de asemenea, ca între N. M., N. D. și L. F., exista legaturi de rudenie.

V. R. SA s-a constituit parte civila față de Ș. A. cu suma de_,06 lei.

3. La data de 10.08.2006 a fost încheiat contractul de credit nr._ între V. R. SA –Sucursala A. și inculpatul Halmagean S., în calitate de împrumutat, având ca obiect suma de 5.000 euro. La dosarul de credit a fost depusa și adeverința de venit nr. 262/09.08.2006, emisa de . SRL din Savarsin, reprezentata legal prin numitul N. M., asociat unic Halmagean S. figura ca angajat al societății din data de 01.03.2006, cu un venit net de1320 lei lunar.

Din declarația lui Halmagean S. de la poliție completata cu cea oferita cu ocazia prezentării de material de urmărire penală, a reieșit că numitul N. M., aflând că inculpatul are nevoie de bani l-a prezentat inculpatei M. C., funcționar bancar la V. R. SA –Sucursala A.. Aceasta, la rândul ei, l-a trimis pentru actele necesare creditului la inculpata L. F.. N. M. a sunat-o și el pe L. F. și i-a cerut să elibereze adeverința de venit pentru H. S., urmând ca acesta să fie angajat ulterior. L. F. i-a predat personal adeverința lui M. C., după care H. S. a semnat toate actele prezentate de acesta. Urmând indicațiile inculpatei M. C. cu privire la menționarea societății comerciale la care ar fi fost angajat și la alte aspecte, H. S. a completat si cererea de credit de la fila 79.Banii încasați de la bancă au fost folosiți de H. S. în interes personal.

Pentru ajutorul acordat, inculpatul H. S. a efectuat câteva transporturi pentru N. M. cu un camion pe care-l deținea, transporturi a căror valoare a apreciat-o la aproximativ 700 euro.

Din adresa emisa de ITM A. rezulta că H. S. nu a fost angajat la . SRL. Din raporul de constatare tehnico-științifică nr._/23.04.2013 a reieșit că scrisul de pe adeverința de venit nr. 262/2006 apartine inculpatelor L. F. și M. C., fiecare completând o parte din adeverința. Este vorba de adeverința iar nu de angajamentul de plată, care ar putea fi, în anumite condiții, completat și de funcționarul bancar pentru client.

M. C.(care a incheiat și contractul de credit cu S. A.) nu a putut fi audiată, fiind plecata în străinătate, iar L. F. nu a recunoscut comiterea faptelor, declarând că nu își poate explica cum de apare scrisul său pe adeverința nr.262/2006. L. F. și M. C. sunt din localitatea Săvârșin, unde se află și sediul . SRL. L. F. nu a fost angajata sau asociata la aceasta din urma societate iar N. M. a fost administrator la . în perioada 1995-2009. La aceasta societate a fost asociat și N. D..

V. R. SA s-a constituit parte civila față de H. S., cu suma de_,39 lei.

Inculpații Ș. A., H. S. C., N. D., L. F., prezenți în fața instanței la data de 06.11.2014, au declarat că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor în modalitatea descrisă în rechizitoriu, nu solicită probe noi și solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală, cerând aplicarea față de ei a dispozițiilor prev. de art.396 al.10 Cod procedură penală referitoare la reducerea pedepsei în cazul recunoașterii vinovăției(f.151, 152, 153, 154).

Inculpata M. C. nu a fost prezenta în fața primei instanțe si astfel nu a dat declarație în fața instanței de fond.

Văzând probele administrate în cauză:

-în cursul urmăririi penale:

Vol.1: plângere V. R. SA referitoare la Belteki S., Ș. A. și Hamlagean S.(f.31-34), adresa ITM A. cu privire la locurile de munca ale lui Belteki Ș., S. A. și Halmagean S.(f.53-54), convenția de credit incheiata de Halmagean S.(f.60-70), în copie, cererea de credit a lui Halmagean S.(f.72-74) în copie, adeverința de venit nr.262/2006 in original(f.79), convenția de credit a lui Ș. A.(f.93-102) in copie, adeverința de venit nr.76/2006 în original(f.103), convenția de credit a lui Belteki Ș., in copie(f. 123-133), adeverință de venit nr.280/2006, în original(f.134), cererea de credit a lui Belteki Ș. în care sunt menționate toate aspectele nereale din adeverința asumate sub semnatura de către inculpat(f.135-137), copie contract de muncă(fals) a lui Belteki Stefanla .(f.139-141), fișe de la ORC pentru . SRL Savarsin și pentru . Săvârșin din care reiese că N. D. era asociat în ambele firme iar în cea de a doua și administrator(f. 155-160), raport de constatare tehnico-științifică nr._/23.04.2013(f.181-190), raport de constatare tehnico-științifică nr._/14.11.2012(f.192-221), declaratii inculpata S. A.(f.222,224), declarații inculpat Halmagean S. C.(f. 226,228), declaratie inculpata L. F.(f.229, 231), declarații inculpat N. D.(f.235-236), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală inculpatilor S. A.(f. 270), H. sorin(f. 281), L. F.(f.273), N. D.(f.276), proces-verbal de neprezentare a materialului de urmărire penală a inculpatei M. C.(f.277),, alte înscrisuri.

Vol.2: dosarul de credit în original pentru Belteki S.(f.1-37).

Vol.3: dosarul de credit în original pentru H. S.(f.1-34).

Vol.4: dosarul de credit în original pentru Ș. A.(f.1-33).

-în cursul judecății: declarații Inculpații Ș. A., H. S. C., N. D., L. F.(f.151, 152, 153, 154), înscrisuri,prima instanță a reținut starea de fapt din rechizitoriul mai sus menționată.

În drept,faptele inculpatei Ș. A. care, acționând cu intenție, a semnat în calitate de împrumutat convenția de credit bancar nr._/08.09.2006 privind un credit în valoarea de 5000 euro de la V. SA – Sucursala A., iar pentru determinarea băncii la încheierea convenției a fost folosită adeverința de venit nr. 76/07.09.2006 al cărei caracter fals era cunoscută de inculpată, aspect ce rezultă din conținutul cererii de credit semnate de inculpată filele 31-33, volumul 4), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșeleciune și uz de fals, prevăzute de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal 1969.

Faptele inculpatului H. S. care, acționând cu intenție, a semnat în calitate de împrumutat convenția de credit bancar nr._/10.08.2006 privind un credit în valoare de 5000 euro de la V. SA – Sucursala A., iar pentru determinarea băncii la încheierea convenției a fost folosită adeverința de venit nr.262/09.08.2006 al cărei caracter fals era cunoscut de inculpat, așa cum rezultă din conținutul cererii de credit semnate de inculpat de la filele 31-33, volumul 3), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșeleciune și uz de fals prev. de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și art. 291 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal.

Faptele inculpatei M. C. care, acționând cu intenție, în calitate de funcționar bancar la V. R. SA – Sucursala A., a participat la întocmirea în fals a adeverinței de venit nr. 262/09.08.2006 pe numele lui Halmagean S., utilizată la încheierea convenției de credit bancar nr._/10.08.2006, convenție pe care a semnat-o din partea bancii deși cunoștea caracterul fals al datelor consemnate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșeleciune, prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969.

Fapta inculpatei L. F. care, acționând cu intenție a participat la falsificarea adeverinței de venit nr. 262/09.08.2006 pe numele lui Halmagean S., utilizată la încheierea convenției de credit bancar nr._/10.08.2006 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 215 alin. 1-3 Cod penal.

Faptele inculpatului N. D. care, în cursul anului 2006, acționând cu intenție, a întocmit în fals adeverința de venit nr. 280 din 2006, pe care a remis-o inculpatului Belteki Ș., care a folosit-o pentru a putea încheia convenția de credit nr._/03.11.2006 cu V. R. SA – Sucursala A., având ca obiect suma de 5.000 euro și de asemenea faptele aceluiași inculpat care, în cursul anului 2006, acționând cu intenție a determinat pe inculpata Ș. A. să încheie convenția de credit bancar nr._/08.09.2006 privind un credit în valoare de 5000 euro de la V. SA – Sucursala A., remițându-i și adeverința de venit nr. 76/07.09.2006, falsificată de o persoană neidentificată, adeverința ce era necesară obținerii creditului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la înșeleciune prev. de art. 26 Cod penal 1969 rap. la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969 și instigare la înșeleciune prev. de art. 25 Cod penal 1969 rap. la art. 215 alin. 1-3.

Art. 124 Cod penal 1969 anterior modificări prin art. 1 pct. 3 din Legea nr. 63/2012 prevedea că „ Prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art. 122 este depășit cu încă jumătate”, text legal care era în vigoare la data comiterii infracțiunii.

Infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 Cod penal 1969 se pedepsește cu o pedeapsă de 3 luni la 2 ani sau cu amendă, în aceste condiții, prima instanță a constatat că în conformitate cu art. 122 alin.1 lit. d) rap. la art. 124 Cod penal 1969 în forma expusă mai sus, infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969 în cazul inculpaților Seban A. și Halmagean S. C. este prescrisă motiv pentru care s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la infracțiunea de uz de fals, reținută în sarcină inculpaților anterior menționați.

Cu privire la excepția prescripției penale cu privire la infracțiunea de înșeleciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal 1969 sau corespondentul în noul cod penal art. 244 alin.1 -2 s-a constatat că nu este prescrisă.

Prima instanță a constatat că art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal 1969 sancționează infracțiunea de înșelăciune cu pedeapsa închisorii de la 3 -15 ani închisoare, indiferent de forma de participație a inculpatului respectiv autor, instigator sau complice, condiție în care văzând dispozițiile art. 122 alin.1 lit. b rap la art. 124 Cod penal 1969 nu se pune problema prescripției răspunderii penale.

De asemenea în conformitate cu art.244 alin. 1-2 înșelăciunea în noul cod penal este sancționată cu o pedeapsă de la 1-5 ani închisoare, ori această limită legală de pedeapsă raportat la art. 154 alin. 1 lit. d) coroborat cu art. 155 alin. 4 NCP, conduce la concluzia că nici pe noul cod penal nu a intervenit prescripția răspunderii penale cu privire la infracțiunea de înșelăciune, indiferent de forma de participare, respectiv autor, instigator sau complice.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prima instanță a considerat că nu se pot combina cele două coduri penale, în sensul că pedeapsa să fie stabilită pe noul cod penal în cauza de față, însă instituția prescripției penale să se aplice pe vechiul cod penal, situație în care s-ar ajunge la „ lex tertia”, așa cum a statuat Curtea prin decizia anterior menționată.

Față de cele menționate, prima instanță a admis excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata Ș. A. cu privire la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969, constatând prescrisă răspunderea penală și în consecință în temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit. f) s-a dispus încetarea procesului penal.

Prima instanță a respins excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata Ș. A. cu privire la infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și în consecință a condamnat pe inculpata Ș. A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală la o pedeapsă de 2 ani închisoare, vinovăția inculpatei la săvârșirea faptei rezultă dincolo de orice dubiu din convenția de credit bancar nr._/08.09.2006 (în valoare de 5000 euro de la V. SA – Sucursala A.) și adeverința de venit nr. 76/07.09.2006 probe care pot fi coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatei acordată în fața instanței, fila 151 dosar instanță.

La individualizarea pedepsei aplicate acesteia prima instanță a ținut cont de faptul că, nu are antecedente penale, a recunoscut faptele comise atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, motiv pentru care instanța va face aplicarea art. 81 Cod penal 1969, având convingerea că îndreptarea inculpatei se poate asigura și fără executarea pedepsei în regim de detenție.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatei trebuie realizată atât în baza art. 71 alin. 2 și 3 C.pen. 1969 și art. 64 C.pen., 1969 cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (citată în continuare Convenția), a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauzele S. și P. contra României și Hirst contra Marii Britanii, care, în conformitate cu art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România, prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o. În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporționalității, cât și art. 3 din Protocolul adițional nr. 1, așa cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 74/2007, pronunțată în interesul legii.

Așadar, conform art. 71 alin. 3 C.pen., 1969 prima instanță a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b) C.pen., 1969 respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care a interzis inculpatei exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 a interzis inculpatei Ș. A. drepturile prevăzute de art. 64 literele a), cu excepția dreptului de a alege, și b) Cod Penal 1969.

În baza art. 81, 82 și 71 alineat 5 Cod Penal 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.

A fost admisă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpatul Halmagean S. C., cu privire la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal 1969, constatând prescrisă răspunderea penală și în consecință în temeiul art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art.16 alin.1 lit. f) s-a dispus încetarea procesului penal.

Prima instanță a respins excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpatul Halmagean S. C., cu privire la infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și în consecință a condamnat pe inculpatul Halmagean S. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală la o pedeapsă de 2 ani închisoare, vinovăția inculpatului dincolo de orice dubiu rezultă din convenția de credit bancar nr._/10.08.2006 și adeverința de venit nr.262/09.08.2006, probe care pot fi coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului acordat în fața primei instanței, fila 153 dosar fond.

La individualizarea pedepsei aplicate acestuia prima instanță a ținut cont de faptul că, nu are antecedente penale, a recunoscut faptele comise atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, motiv pentru care prima instanță a făcut aplicarea art. 81 Cod penal 1969, având convingerea că îndreptarea inculpatului se poate asigura și fără executarea pedepsei în regim de detenție.

În baza art. 71 Cod Penal 1969 a interzis inculpatului Halmagean S. C. drepturile prevăzute de art. 64 literele a), cu excepția dreptului de a alege, și b) Cod Penal 1969, având în vedere argumentele expus mai sus în cazul inculpatei Ș. A. care sunt valabile și în cazul inculpatului, iar pentru asigurarea coerenței sentinței penale prima instanță nu a mai preluat textual.

În baza art. 81, 82 și 71 alineat 5 Cod Penal 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii pe un termen de încercare de 4 (patru) ani.

A fost respinsă excepția prescripției răspunderii penale invocată de inculpata L. F., cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969.

În baza art. 386 Cod procedură penală a admis solicitarea inculpatei L. F., formulată prin apărător ales și schimbă încadrarea juridică din infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969, în infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal și în condițiile art. 5 Noul Cod penal, s-a constatat că în cazul inculpatei este mai favorabilă noul cod penal din moment ce în cazul infracțiunii de înșeleciune nu se pune problema prescripției răspunderii penale, având în vedere considerentele expuse mai sus cu privire la această instituție.

În baza art.396 al. 1, 4 și 10 Cod procedură penală rap. la art.83 Cod penal a stabilit pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatei L. F. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal, vinovăția inculpatei rezultând dincolo de orice dubiu din probele administrate în cursul urmăririi penale respectiv adeverința de venit nr. 262/09.08.2006, utilizată la încheierea convenției de credit bancar nr._/10.08.2006 care poate fi coroborată cu declarația de recunoaștere a inculpatei acordată în fața instanței fila 154 dosar instanță.

La individualizarea pedepsei aplicate acesteia prima instanță a ținut cont de faptul că, nu are antecedente penale, a recunoscut fapta comisă în fața instanței, motiv pentru care a făcut aplicarea art. 83 Noul Cod penal, având convingerea că îndreptarea inculpatei se poate asigura și cu aplicarea instituției amânării pedepsei.

În baza art.85 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpata având obligația de a respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art.404 al.3 Cod procedură penală a atras atenția inculpatei asupra art.88 Cod penal, respectiv asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligației impuse, avertizând-o asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori obligația impusă pe durata termenului de supraveghere.

A fost respinsă excepția răspunderii penale invocată de inculpata M. C. prin apărător ales cu privire la infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969.

În baza art. 386 Cod procedură penală prima instanța din oficiu a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatei M. C. din infracțiune de complicitate la înșelăciune prevăzută de 26 raportat la art. 215 alin. 1 -3 Cod penal 1969 în infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal, având în vedere faptul că, noul cod penal este mai favorabil acesteia, raportându-se la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, iar în cazul inculpatei nu se pune problema aplicării instituției prescripției răspunderii penale, instituții diferite din cele două coduri penale nu se pot combina, altfel s-ar crea o situație de „ lex tertia”, contrar Deciziei 265/2014 a Curții Constituționale .

În baza art.396 al. 1, 4 și 10 Cod procedură penală rap. la art.83 Cod penal a stabilit o pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare în sarcina inculpatei M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 48 raportat la art. 244 alin. 1- 2 Cod penal și în condițiile art. 5 Noul Cod penal.

Vinovăția acesteia rezultă dincolo de orice dubiu din modul în care a acționat inculpata, respectiv cu intenție în calitate de funcționar bancar la V. R. SA - Sucursala A., a participat la întocmirea în fals a adeverinței de venit nr. 262/09.08.2006 pe numele lui Halmagean S., utilizată la încheierea convenției de credit bancar nr._/10.08.2006, convenție pe care a semnat-o din partea băncii deși cunoștea caracterul fals al datelor consemnate.

În aceste condiții prima instanță a respins implicit solicitarea apărătorului ales de schimbarea încadrării juridice din fapta prev. de art. 215 al. 1 și 3 Cod penal 1969 în infracțiunea prev. de art.246 Cod penal 1969 și de achitare a inculpatei.

Inculpata M. C. deși cunoștea caracterul fals a adeverinței mai sus menționate și utilizată la încheierea convenției, pe care a semnat-o în calitate de angajat a băncii, deși cunoștea că cele atestate nu corespund adevărului și urmează să fie folosită pentru obținerea unui credit, modalitate prin care a indus în eroare persoana juridică cu prilejul încheierii contractului, fără complicitatea acesteia convenția de credit bancar este puțin probabil să se fi încheiat, aceasta cunoscând condițiile de acordare a unui credit bancar, a fost de acord și a ajutat la inducerea în eroare a persoanei juridice în vederea obținerii creditului respectiv, creând astfel un prejudiciu material persoanei juridice, creditul acordat în modalitatea descrisă nu a fost rambursată integral.

La individualizarea pedepsei aplicate acesteia prima instanță a ținut cont de faptul că, nu are antecedente penale, motiv pentru care a făcut aplicarea art. 83 Noul Cod penal, având convingerea că îndreptarea inculpatei se poate asigura și cu aplicarea instituției amânării pedepsei stabilite.

Motiv pentru care în baza art.83 Cod penal a amânat aplicarea pedepsei stabilite mai sus pe durata termenului de supraveghere de 2(doi) ani calculat în conformitate cu art.84 al.1 Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.85 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpata având obligația de a respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;

l) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

m) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

n) să comunice schimbarea locului de muncă;

o) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

A fost respinsă excepția răspunderii penale invocată de inculpatul N. D., cu privire la infracțiunile de instigare la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969 și complicitate la înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1-3 Cod penal 1969.

În baza art. 25 raportat la art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul N. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune.

În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. 1- 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și în condițiile art. 375 și art. 396 alin. 2 și 10 Cod procedură penală a condamnat pe inculpatul N. D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

Vinovăția inculpatului la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, rezultă dincolo de orice dubiu din probele administrate în cursul urmăririi penale, adeverința de venit nr. 280 din 2006, convenția de credit nr._/03.11.2006, convenția de credit bancar nr._/08.09.2006 și adeverința de venit nr. 76/07.09.2006 probe care pot fi coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului acordată în fața instanței, fila 152.

La stabilirea pedepsei stabilite inculpatului prima instanță a ținut cont de atitudinea de recunoaștere a inculpatului manifestată în fața instanței fila 152, însă s-a ținut cont și de antecedentele penale ale acestuia și de faptul că, inculpatul deși a suferit numeroase condamnării pentru infracțiunii similare, filele 18 -21 dosar instanță, nu și-a îndreptat comportamentul în societate motiv pentru care în cazul acestuia este necesar stabilirea unei pedepse cu închisoarea cu executare efectivă, pentru asigurarea funcției coercitive a pedepsei stabilite și reeducării inculpatului.

Prin sentința penală nr. 139/22.01.2014 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin necontestare, filele 173 -174 dosar instanță, inculpatul N. D. a fost liberat condiționat de sub efectul pedepsei de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată de Tribunalul A., prin sentința penală nr.224/2012 (filele 168 -172 dosar instanță).

Față de cele expuse, prima instanță a anulat operațiunea de contopire efectuată prin sentința penală nr. 224/12.06.2011 a Tribunalului A., emis în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare.

A descontopit pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare aplicată condamnatului N. D., prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., în pedepsele componente de 3 ani și 4 luni închisoare pentru art. 26 Cod penal 1969 raportat la art. 246 Cod penal 1969, cu art. 248¹ Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969 pe o durată de 3 ani, 8 luni închisoare pentru art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 5 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 5 luni închisoare pentru art. 291 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 2 ani închisoare pentru art. 23 alin.1 lit. b) din legea nr. 656/2002, 3 ani și 4 luni închisoare pentru art. 323 alin.1 Cod penal 1969.

A anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 35 din 11 ianuarie 2012 a Judecătoriei A..

A descontopit această pedeapsă în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru art. 25, raportat la art. 215 alin. 1, 3 Cod penal 1969 și de 2 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969.

În baza art. 86⁵ Cod penal 1969, a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1667/06.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. și a constatat că prin această sentință s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2319/30.11.2010 a Judecătoriei A. și a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/29.03.2011 a Judecătoriei A..

A descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2319/30.11.2010 a Judecătoriei A. în pedepsele componente de 6 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal 1969, 3 ani închisoare pentru art. 25 raportat la art. 215 al. 1, 3 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, 6 luni închisoare pentru art. 288 alin. 1 Cod penal 1969 și 6 luni închisoare pentru art. 31 raportat la art. 289 Cod penal 1969 și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 932/29.03.2011 a Judecătoriei A. în pedepsele componente de 3 ani închisoare pentru art. 25, raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3, Cod penal 1969, de 3 luni închisoare pentru art. 290 Cod penal 1969 și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv a dreptului de a fi administrator a unei societăți comerciale pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 36 Cod penal, 33 lit. a), 34 lit. b), 35 alin. 2 Cod penal 1969, a contopit toate pedepsele aplicate prin prezenta sentință penală și cele repuse în individualitatea lor în pedeapsa cea mai mare de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare pe care o sporește cu 1(un) an și 3 (trei) luni închisoare, condamnatul N. D. urmând să execute pedeapsa de 4 (patru) ani și 7 (șapte) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv a dreptului de a fi administrator a unei societăți comerciale pe o perioadă de 5 ani, având în vedere natura infracțiunilor săvârșite de către acesta.

Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal 1969, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) Cod penal 1969, pe baza considerentelor expuse mai sus, argumente care nu au mai fost reluate textual, în cazul fiecărui inculpat din prezenta cauză.

În baza art. 72 Noul Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, din data de 09.10.2009, până la data de 10.05.2010 și din 3 aprilie 2012 până la data de 28.01.2014.

În baza art. 19 raportat la art. 397 Cod procedură penală a admis acțiunea civilă exercitată de . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., și a obligat pe inculpatul Halmagean S. C. la plata sumei de 3.831, 34 Euro, în favoarea părții civile reprezentând prejudiciu material, inculpatul cu ocazia audierii sale fiind de acord cu achitarea prejudiciului creat așa cum rezultă din declarația acestuia acordată în fața primei instanțe fila 152 verso, sens în care devin incidente dispozițiile art. 19 rap. la art. 23 alin. 2 Cod procedură penală care prevede că, inculpatul poate să recunoască pretențiile civile.

În baza art. 19 raportat la art. 397 Cod procedură penală a admis acțiunea civilă exercitată de . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., și a obligat inculpata Ș. A. la plata sumei de 3.984,11 Euro, în favoarea părții civile reprezentând prejudiciu material, inculpata cu ocazia audierii sale fiind de acord cu achitarea prejudiciului creat așa cum rezultă din declarația acestuia acordată în față primei instanțe fila 151 verso, sens în care devin incidente dispozițiile art. 19 rap. la art. 23 alin. 2 Cod procedură penală care prevede că, inculpata poate să recunoască pretențiile civile.

S-a luat act de faptul că, parte civilă V. R. SA, nu mai are pretenții față de inculpații Halmagean S. C. și Ș. A., iar față de inculpații N. D., L. F., M. C. nu s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal.

În temeiul art.272 Cod procedură penală, s-a dispune virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul BA A. a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu de către instanță pentru inculpatul N. D..

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A., L. F. și M. C..

Prin încheierea din data de 23.02.2015 s-au disjuns apelurile declarate de inculpata M. C. și de P. de pe lângă Judecătoria A. cu privire la aceasta, soluționarea acestor apeluri fiind suspendată până la pronunțarea de către ÎCCJ a unei hotărâri prealabile.

1). Apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. în privința inculpatului N. D. (procurorul critică doar efectuarea greșită a contopirii celor două pedepse complementare care constau în interzicerea dreptului de a fi administrator)

Curtea observă că operațiunea de contopire a pedepselor complementare în cazul inculpatului N. D. a fost greșit efectuată, în contextul în care cele două pedepse complementare constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi administrator (una pe o durată de 3 ani și cealaltă pe o durată de 5 ani), trebuiau contopite într-o singură pedeapsă cu o durată de 5 ani.

Prin urmare, va fi admis apelul parchetului și îndreptată această nelegalitate.

2. Apelul declarat de inculpata B. (fostă Ș.) A. (pe latura penală solicită reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și C Cod penal din 1969 și aplicarea unei pedepse de 3 luni închisoare; pe latura civilă aceasta susține că în mod greșit a fost doar ea obligată la plata de despăgubiri către partea civilă . Investments SA.

Prima instanță i-a aplicat inculpatei B. (fostă Ș.) A., pentru infracțiunea de înșelăciune, o pedeapsă la nivelul minimului special redus (2 ani închisoare).

Împrejurările invocate de inculpată în susținerea apelului (recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără la data comiterii faptei și împrejurarea că avea un copil în vârstă de 3 ani) sunt argumente care justifică aplicarea unei pedepse la nivelul minimului special redus, însă nu trebuie omisă împrejurarea că infracțiunea comisă în concret de inculpată are un grad relativ ridicat de pericol social (a implicat două persoane, s-au utilizat documente false, prejudiciul nu a fost recuperat până în prezent). Prin urmare, instanța de apel apreciază că în speță nu sunt incidente textele de lege invocate de inculpată.

În ce privește latura civilă, instanța de apel observă că inculpatul N. D. a fost implicat (în calitate de instigator), alături de coinculpata B. (fostă Ș.) A., în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, ambii fiind trimiși în judecată în prezenta cauză, astfel încât se impune ca inculpata B. A. să nu răspundă singură ci în solidar cu inculpatul N. D..

3. Apelul declarat de inculpatul N. D. (cu ocazia audierii de către instanța de apel – f. 56, acesta a solicitat înlăturarea sporului de contopire aplicat de prima instanță și stabilirea unei forme de executare neprivativă de libertate).

În raport de numărul infracțiunilor comise în concurs (peste 10 infracțiuni) și de cuantumul pedepselor stabilite (pedepse cu închisoarea de la câte va luni la câțiva ani) în mod temeinic prima instanță a apreciat asupra necesității aplicării unui spor și asupra executării în detenție a pedepsei rezultante.

Prin urmare, criticile invocate de inculpat sunt nefondate, însă apelul declarat de acesta va fi admis pentru motivul invocat de procuror în favoarea acestuia (referitor la contopirea pedepsei complementare).

4. Apelul declarat de inculpata L. F..

Inculpata L. F. și-a retras apelul (f. 57), manifestare de voință de care instanța de apel va lua act în baza art. 415 Cpp.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. împotriva sentinței penale nr. 2692/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria A., Secția penală în dosarul nr._ .

Va desființa în parte sentința apelată și în rejudecare:

Va contopi pedepsele complementare aplicate inculpatului N. D., respectiv pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani cu pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969 (dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) pe o perioadă de 5 ani, inculpatul N. D. urmând să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969 (dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) pe o perioadă de 5 ani.

O va obliga pe inculpata B. (fostă Ș.) A., în solidar cu inculpatul N. D., să plătească părții civile . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., cu sediul în București, ., etaj 6, sector 3, suma de 3.984,11 euro, reprezentând prejudiciu material.

Va menține în rest sentința apelată.

În baza art. 415 Cod procedură penală va lua act de retragerea apelului declarat de inculpata L. F. împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelurilor declarate de procuror și inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 Cpp va obliga inculpata – apelantă L. F. la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Va dispune plata sumei de 1200 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariile avocaților desemnați din oficiu în apel pentru inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. și L. F..

Va constata că prin încheierea din data de 23.02.2015 s-au disjuns apelurile declarate de inculpata M. C. și de P. de pe lângă Judecătoria A. cu privire la aceasta, soluționarea acestor apeluri fiind suspendată până la pronunțarea de către ÎCCJ a unei hotărâri prealabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. împotriva sentinței penale nr. 2692/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria A., Secția penală în dosarul nr._ .

Desființează în parte sentința apelată și în rejudecare:

Contopește pedepsele complementare aplicate inculpatului N. D., respectiv pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani cu pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969 (dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) pe o perioadă de 5 ani, inculpatul N. D. urmând să execute pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b) Cod penal 1969, pe o durată de 3 ani și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod penal 1969 (dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale) pe o perioadă de 5 ani.

Obligă pe inculpata B. (fostă Ș.) A., în solidar cu inculpatul N. D., să plătească părții civile . Investments (Luxembourg) S.A prin mandatar . RO S.A., cu sediul în București, ., etaj 6, sector 3, suma de 3.984,11 euro, reprezentând prejudiciu material.

Menține în rest sentința apelată.

În baza art. 415 Cod procedură penală ia act de retragerea apelului declarat de inculpata L. F. împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelurilor declarate de procuror și inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 Cpp obligă inculpata – apelantă L. F. la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Dispune plata sumei de 1200 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariile avocaților desemnați din oficiu în apel pentru inculpații N. D., B. (fostă Ș.) A. și L. F..

Constată că prin încheierea din data de 23.02.2015 s-au disjuns apelurile declarate de inculpata M. C. și de P. de pe lângă Judecătoria A. cu privire la aceasta, soluționarea acestor apeluri fiind suspendată până la pronunțarea de către ÎCCJ a unei hotărâri prealabile.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 09.03.2015.

Președinte Judecător

D. V. F. I.

Grefier

A. S.

Red. F.I./24.03.2015

Tehnored. A.S./18.03.2015/9 ex

Judecătoria A.: L. V.

← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr....		Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 280/2015. Curtea de... →

Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 271/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA