Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 126/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 126/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 05-02-2015

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 126/A

Ședința publică de la 05 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Judecător C. I. M.

Grefier A. B.

Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul K. F. N. împotriva sentinței penale nr. 95 din 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria L. în dosar nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsește inculpatul apelant K. F. N., pentru care se prezintă avocat ales Chesințan D. din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosar; se prezintă partea civilă intimată O. C. O. personal și asistat de avocat ales M. I. din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care este audiată partea civilă intimată O. C. O., declarația acesteia fiind consemnată în scris și depusă la dosar.

Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra apelului.

Avocatul Chesințan D. solicită admiterea apelului declarat de inculpat conform motivelor de la dosar, desființarea sentinței și achitarea inculpatului în temeiul art. 16 al. 1 lit. b C.p.p., iar în subsidiar reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării, prev. de art. 73 lit. b C.p., reducerea pedepsei aplicate inculpatului și reducerea pretențiilor civile. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Avocatul M. I., pentru partea civilă intimată, depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea sentinței ca legală și temeinică atât în latura penală cât și în latura civilă. Menționează că partea civilă are suferințe la picior și în prezent și pretențiile civile au fost dovedite.

Procurorul pune concluzii de admitere a apelului declarat de inculpat, arătând că se impune reținerea scuzei provocării sau reținerea de largi circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, având drept consecință reducerea pedepsei aplicate acestuia. Din starea de fapt reținută de prima instanță rezultă că daunele morale de 45.000 lei sunt exagerat de mari raportat la circumstanțele reale și personale și solicită și reducerea acestora.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 95 din 29 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria L. în dosarul nr._, în baza art. 5 Cod penal și art. 182 alin. 1 Cod penal 1969 a fost condamnat inculpatul K. F.-N., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal1969 s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal 1969.

În baza art. 81 Cod penal 1969 a fost suspendată condiționat executarea pedepsei, iar în baza art. 82 Cod penal 1969 s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal 1969 în sensul că: (1) Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 397 C.p.p. a fost admisă în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile O. C. - O. suma de_ lei daune, din care 527 lei daune materiale și 45.000 lei daune morale.

În baza art. 274 C.p.p. a fost obligat inculpatul să plătească statului 200 lei cheltuieli judiciare.

În baza art. 272 C.p.p. s-a dispus virarea din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de 200 lei în contul Baroului A., reprezentând onorar avocat din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria L. nr. 112/310/P/2013, a fost trimis în judecată inculpatul K. F.-N., fără antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămarea corporală gravă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, la plângerea prealabilă a părții vătămate/civile O. C.-O..

Prin încheierea de Cameră preliminară din data de 5 martie 2014, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 112/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria L. privind pe inculpatul K. F.-N., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de vătămarea corporală gravă, faptă prevăzută de art. 182 aliniat 1 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe același inculpat.

În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că la data de 20.02.2013, partea vătămată O. C.-O. a formulat plângere penală la P. de pe lângă Judecătoria L., prin care a reclamat faptul că, la data de 17.01.2013, ora 16°°, a fost agresat de învinuitul K. F.-N. în incinta barului . din L., anexând în acest sens un certificat medico-legal din conținutul căruia rezultă că leziunile produse au necesitat un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că la data de 17.01.2013, în jurul orei 11³⁰, partea vătămată a mers la barul ., cunoscut sub numele de „Crama”, unde a consumat băuturi alcoolice și a jucat la aparatele mecanice de jocuri de noroc. Văzând că pierde bani la jocurile de noroc, partea vătămată a luat un tac de la o masă de biliard și a spart două geamuri de sticlă de la aparatele de jocuri. În jurul orei 15²⁰, l-a contactat pe tatăl său, martorul O. C.-O., căruia i-a cerut să vină la respectivul bar și să se înțeleagă cu patronii cu privire la pagubele produse. Între timp a început să se certe cu martora P. C.-I., (angajată ca barman la susnumitul bar), adresându-i acesteia injurii. S-a arătat că, în acel moment în incinta barului se mai afla și învinuitul K. F.-N., (cumnat cu martora P. C.), care s-a ridicat de la masă, l-a lovit și l-a îmbrâncit pe partea vătămată, acesta din urmă căzând pe scările barului, acuzând dureri în zona genunchiului stâng. La fața locului au sosit organele de poliție și o ambulanță care l-a transportat pe partea vătămată la Spitalul Clinic Județean de Urgență A., fiind internat în perioada 17.01._13.

Fiind audiat, învinuitul K. F.-N. a recunoscut că l-a agresat pe partea vătămată, arătând că acesta din urmă, aflându-se în stare de ebrietate, i-a adresat injurii atât lui, cât și cumnatei sale P. C., fapt pentru care s-a ridicat de la masă și l-a lovit în zona feței. L-a împins și l-a forțat să iasă din incinta barului, însă partea vătămată a căzut pe treptele barului și nu s-a mai putut ridica, acuzând dureri în zona genunchiului stâng.

Conform certificatului medico-legal nr.54/A2/28.01.2013, emis de SJML A., pentru leziunile suferite, partea vătămată a necesitat un număr de 30-35 zile de A. îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.

Întrucât au survenit complicații, la data de 30.05.2013 a fost emis de către SJML A., Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, din ale cărei concluzii rezultă că „leziunile traumatice au avut o evoluție trenantă cu apariția unei embolii pulmonare, cu punct de plecare un proces tromboflebitic al gambei stângi cu evoluție favorabilă sub tratament. Această complicație a dus la prelungirea timpului de îngrijiri medicale, necesitând 80-90 de zile de îngrijiri medicale.

Situația de fapt mai sus menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă: plângere parte vătămată f. 10; proces-verbal de constatare f. 12; declarație parte vătămată f.13-14, acte medico-legale f. 17-18, 20, declarații martori f. 25-31 declarațiile de învinuit f. 33-36.

Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

De asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții de către apărătorul inculpatului și nici din oficiu nu s-au impus a fi invocate.

Din probele administrate în cauză, Judecătoria L. a reținut în fapt, că la data de 17.01.2013, organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul Poliției Orașului L., jud. A., s-au sesizat din oficiu față de făptuitorul K. F.-N., care la data de 17.01.2013, în jurul orei 16.00, i-a aplicat lovituri părții vătămate O. C.-O. în incinta barului S.C. RADNA din localitatea L..

O. C.-O. a formulat către P. de pe lângă Judecătoria L., jud. A., o plângere penală împotriva numitului K. F.-N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 181 din Codul penal, prin care a reclamat faptul că acesta l-a lovit, în data de 17.01.2013, în incinta barului zis „C.” din L., cartierul RADNA, în urma loviturilor primite, acesta a primit certificat medico-legal în care se specifică faptul că leziunile produse au necesitat spre vindecare un număr de 30-35 zile îngrijiri medicale. Urmare a complicațiilor survenite, numărul de îngrijiri medicale a ajuns la 80-90 de zile, conform Raportului de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr. 129/A1/30.05.2013.

Din declarația părții vătămate rezultă că la data de 17.01.2013, în jurul orei 11³⁰, partea vătămată a mers la barul ., cunoscut sub numele de „Crama”, unde a consumat băuturi alcoolice și a jucat la aparatele mecanice de jocuri de noroc. Văzând că pierde bani la jocurile de noroc, partea vătămată a luat un tac de la o masă de biliard și a spart două geamuri de sticlă de la aparatele de jocuri. În jurul orei 15²⁰, l-a contactat pe tatăl său, martorul O. C.-O., căruia i-a cerut să vină la respectivul bar și să se înțeleagă cu patronii cu privire la pagubele produse. Între timp, a început să se certe cu martora P. C.-I., (angajată ca barman la susnumitul bar), adresându-i acesteia injurii. S-a arătat că, în acel moment, în incinta barului se mai afla și învinuitul K. F.-N., (cumnat cu martora P. C.), care s-a ridicat de la masă, l-a lovit și l-a îmbrâncit pe partea vătămată, acesta din urmă căzând pe scările barului, acuzând dureri în zona genunchiului stâng. La fața locului, au sosit organele de poliție și o ambulanță care l-a transportat pe partea vătămată la Spitalul Clinic Județean de Urgență A., fiind internat în perioada 17.01._13.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în faza de urmărire penală.

Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate și nu este cunoscut cu antecedente penale.

La termenul de judecată din 4 iunie, inculpatul a adus la cunoștința instanței, prin apărătorul desemnat din oficiu, că nu recunoaște în totalitate acuzațiile ce i se aduc și a formulat cerere de probațiune prin care a solicitat audierea martorilor propuși prin rechizitoriu.

Instanța a reținut că din declarația martorului O. M., tatăl părții vătămate, rezultă că acesta a fost contactat telefonic de fiul său care l-a rugat să vină la barul zis “C.” din L.-RADNA deoarece a spart două geamuri de la aparatele de jocuri de noroc. Deplasându-se la acel bar, martorul a constatat că fiul său, fiind sub influența băuturilor alcoolice, se certa cu barman P. C., căreia îi reproșa că proprietarul barului și proprietarul jocurilor de noroc întârzie să ajungă la fața locului. Partea vătămată i-a înjurat pe cei doi patroni, care nu erau de față, moment în care învinuitul K. F.-N., s-a ridicat de la masă și a început să-l lovească pe fiul martorului de mai multe ori cu pumnii și picioarele. Acesta a căzut de câteva ori la pământ, la un moment dat acuzând dureri la genunchiul stâng, în zona rotulei care era distrusă. Inculpatul a fost transportat cu ambulanța la spital.

Din declarația martorului U. I.-I. a rezultat că acesta a fost de față când partea vătămată, fiind în stare de ebrietate, a spart două geamuri de la două aparate de jocuri de noroc aflate în incinta barului zis “cramă” din L.-RADNA. Acesta a declarat că numitul a început să o înjure pe barmana P. C., fapt care l-a enervat pe învinuitul K. F.-N., cumnatul acesteia, care s-a ridicat de la masă și a început să-l lovească și să-l îmbrâncească pe O. C., care a căzut pe scările barului și nu s-a mai putut ridica, acuzând durei în zona genunchiului.

Din declarația martorului P. C.-I., cumnata învinuitului K. F.-N., rezultă că la data de 17.01.2013, lucra ca barman la barul .. din L., zis și “C.”. La data de 17.01.2013, în jurul orelor 15.00, martorul declară că, O. C.-O., se afla de dimineață în barul respectiv, fiind sub influența băuturilor alcoolice, nervos că a pierdut la aparatele de joc și nu avea bani, a luat un tac de la masa de biliard și a lovit două geamuri de la aparatele de jocuri, martora a anunțat telefonic pe patronul barului despre incident. În bar, tatăl lui O. C. a încercat să-l ducă acasă. În bar a intrat cumnatul martorei, K. F.-N., care și-a comandat o cafea, timp în care O. C. a început să-l înjure pe martor, pe K. F.-N. și pe patronii barului. K. a încercat să-l scoată pe O. C. din bar, l-a împins iar acesta a căzut pe scări. Ridicându-se, O. a vrut să dea în K., care a început să-l lovească pe O.. Martora a mai declarat că a fugit în bar să dea telefon la 112. A observat că O. este plin de sânge la picior, la rotulă, astfel că a chemat și o ambulanță și poliția.

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală, instanța a reținut evoluția trenantă a leziunilor traumatice, menționate în documentele medico-legale și medicale, cu apariția unei embolii pulmonare, cu punct de plecare un proces tromboflebitic al gambei stângi, cu evoluție favorabilă sub tratament.

Deși inculpatul a susținut că nu există o legătură de cauzalitate între acțiunile sale și leziunile suferite de către partea vătămată, din probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut tocmai contrariu.

Este adevărat că din declarația martorului O. M., tatăl părții civile, rezultă că inculpatul l-a lovit pe O. C.-O. de trei ori, de fiecare dată partea civilă căzând, a treia oară nu s-a mai ridicat din cauza durerilor la genunchi. Această declarative ar putea fi considerată subiectivă dacă nu s-ar corobora cu declarațiile martorilor U. I.-I. și P. C.-I..

Din declarațiile celor doi martori s-a reținut că partea civilă s-a rănit la genunchi ca urmare a violențelor exercitate asupra sa de către inculpat în încercarea de a-l scoate cu forța din local.

Mai mult, chiar inculpatul a recunoscut în declarația data la 17 ianuarie 2013, că “iar, la un moment dat, am încercat să-l forțez să iasă afară din bar, a căzut pe treptele din beton și l-am auzit spunându-mi “stai că mi-am rupt piciorul”.

Partea civilă O. C. s-a constituit parte civilă cu suma de_ lei daune morale și 5000 lei daune materiale, iar în constituirea de parte civilă a susținut că leziunile suferite au necesitat un număr de 120 de zile de îngrijiri medicale. Nu a depus însă nici un act medical în acest sens.

Din certificatul medico-legal nr. 54/A2/28.01.2013, emis de SJML A., rezultă 30-35 de zile de îngrijiri medicale, iar din Raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei emis de către SJML A., rezultă că aceleași leziuni au necesitat 80-90 de zile de îngrijiri medicale. Zilele de îngrijiri medicale la care se referă cele două acte, nu se însumează, ci se suprapun, durata îngrijirilor medicale fiind de 80-90 de zile.

Pentru compensarea suferințelor fizice și morale, generate de leziunile suferite, instanța a apreciat că suma de_ lei este îndestulătoare.

Deși a formulat și pretenții materiale în sumă de 5000 lei, din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat că s-a dovedit doar prejudiciul de 527 lei, diferența dintre indemnizațiile de concediu medical, față de venitul salarial de pe lunile noiembrie, decembrie 2012 și ianuarie 2013.

Faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal.

Având în vedere probele administrate în cauză, modul în care fapta a fost comisă, s-a apreciat că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Având în vedere pericolul social concret al faptei, circumstanțele reale și cele personale ale inculpatului, care a săvârșit fapta cu vinovăție, dar care s-a prezentat la cercetarea judecătorească și, în instanță, a avut o atitudine nesinceră și a susținut că nu este vinovat, fiind însă de acord ca în cazul în care va fi găsit vinovat, să presteze o muncă în folosul comunității, instanța, în baza art. 5 Cod penal și art. 182 alin. 1 Cod penal 1969 l-a condamnat pe inculpatul K. F.-N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal1969 i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal 1969.

În baza art. 81 Cod penal 1969 a fost suspendată condiționat executarea pedepsei, iar în baza art. 82 Cod penal 1969 s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal 1969 în sensul că (1) Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 397 Cod procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile O. C. - O. suma de_ lei daune, din care 527 lei daune materiale și 45.000 lei daune morale.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul K. F. N., solicitând în principal achitarea inculpatului potrivit disp. art. 16 lit. b C.p.p. întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, arătându-se faptul că soluția primei instanțe este nelegală deoarece din probele dosarului nu poate fi desprinsă ideea că inculpatul i-a cauzat cu intenție leziuni grave părții vătămate, ci a intenționat să calmeze comportamentul agresiv pe care acesta îl manifesta în incinta barului, distrugând bunuri din bar și aducând amenințări și injurii barmanei și rudelor acesteia.

În subsidiar s-a solicitat reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării reglementată de disp. art. 73 lit. b C.p. vechi, întrucât inculpatul ar fi săvârșit fapta penală sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o acțiune provocatoare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei.

S-a mai solicitat de către apărătorul inculpatului și reducerea cuantumului despăgubirilor civile întrucât nu sunt justificate în acest cuantum.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 417 al. 2 C.p.p., instanța constată că apelul declarat de inculpatul K. F. N. este nefondat, hotărârea Judecătoriei L. fiind temeinică și legală.

Instanța pe baza întregului material probator administrat în cauză, respectiv declarația părții vătămate O. C. O., coroborată cu cea a martorilor O. M. – tatăl părții vătămate, U. I.-I., P. C. I. – barman, cumnata inculpatului, probele cu înscrisuri, a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății, respectiv aceea că la data de 17.01.2013, inculpatul K. F. N., aflat în incinta barului . din L., l-a agresat pe partea vătămată O. C. O., care în urma loviturilor primite a suferit leziuni care au necesitat spre vindecare un număr de 80-90 zile îngrijiri medicale conform raportului de primă expertiză medico-legală nr. 129/A1/30.05.2013 efectuat de Serviciul județean de medicină legală A., faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 al. 1 din C.p. vechi, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată în speța de față.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, poziția sa fiind aceeași în motivele de apel, solicitând achitarea sa în baza art. 16 lit. b C.p.p., apreciind că nu există vinovăția cerută de lege pentru ca fapta să fie considerată infracțiune, în opinia sa având doar o acțiune de temperare a comportamentului agresiv al persoanei vătămate, însă nu rezultă o asemenea concluzie ca urmare a analizei făcute asupra probelor administrate în cauză, din care rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul a agresat persoana vătămată cu intenție și cu vinovăția prevăzută de lege, lovind-o și îmbrâncind-o pe aceasta, care în cele din urmă a căzut pe scările barului, fiind solicitată la fața locului și o ambulanță care a transportat-o la Spitalul Clinic Județean de Urgență A., fiind și internată în perioada 17-28.01.2013.

În speța de față nu poate fi reținută nici circumstanța atenuantă obligatorie prev. de art. 73 lit. b C.p. vechi constând în săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinară de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, întrucât din probele dosarului nu a rezultat o astfel de situație, deoarece comportamentul din bar al persoanei vătămate nu a fost de natură să conducă la o ripostă de această natură din partea inculpatului, inculpatul motivându-și gestul cu faptul că partea vătămată i-ar fi adresat injurii atât lui cât și cumnatei sale, P. C..

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, instanța constată că Judecătoria L. a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C.p., gradul de pericol social al infracțiunilor, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptei, având o atitudine nesinceră, pe de altă parte însă nu are antecedente penale, iar raportat la toate aceste elemente pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform disp. art. 81 C.p. este de natură să conducă la reeducarea inculpatului.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv existența unei fapte cauzatoare de prejudicii comisă cu vinovăție, existența unui prejudiciu cert, respectiv legătura de cauzalitate dintre acestea, astfel că în mod corect s-a dispus acordarea unor despăgubiri materiale și morale în cauză.

În ceea ce privește despăgubirile materiale, s-a acordat suma de 527 lei care reprezintă diferența dintre indemnizațiile de concediu medical față de venitul salarial de pe lunile noiembrie, decembrie 2012 și ianuarie 2013, iar în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, suma de 45.000 lei reprezintă o desdăunare echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, respectiv suferința persoanei vătămate din cauza leziunilor, disconfortul cauzat de toate procedurile medicale, precum și schimbarea temporară a modalității de viață din cauza leziunilor suferite, pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 80-90 zile îngrijiri medicale, astfel că nu se impune reducerea cuantumului despăgubirilor acordate, așa cum a solicitat inculpatul.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul K. F. N. împotriva sentinței penale nr. 95 din 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria L. în dosar nr._ .

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Se va dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul K. F. N. împotriva sentinței penale nr. 95 din 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria L. în dosar nr._ .

În baza art. 275 al. 2 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu din contul Ministerului Justiției în contul Baroului T..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 februarie 2015.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

G. BUGARSKYCODRINA I. M.

GREFIER,

A. B.

Red. Gh.B./10.02.2015

Tehnored.A.B.

2 ex./ 19 Februarie 2015

Prima instanță: I. D.