Violare de domiciliu. Art.224 NCP. Decizia nr. 770/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 770/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-08-2015 în dosarul nr. 8599/325/2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 770/A
Ședința publică de la 26 August 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător I. P.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. A. împotriva sentinței penale nr. 1425/16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant personal, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu M. C. din cadrul Baroului T., cu delegație la dosar; se prezintă partea civilă intimată D. C. E. personal, lipsind partea civilă intimată S. C. Județean de Urgență Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care sunt audiați inculpatul apelant I. A., care susține că nu dorește să dea declarație în fața instanței, și partea civilă intimată D. C. E., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și depuse la dosar.
Inculpatul apelant I. A. învederează instanței că își retrage apelul formulat în cauză, declarația acestuia fiind consemnată în scris și depusă la dosar.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul asupra apelurilor.
Procurorul susține apelul declarat de parchet și solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar, respectiv majorarea pedepselor aplicate de prima instanță inculpatului, pe care le consideră neîndestulătoare, ca urmare și majorarea pedepsei rezultante cu executare în regim de detenție, considerând că sentința primei instanțe este netemeinică sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpatului. Solicită să se ia act de retragerea apelului de către inculpat.
Partea civilă D. C. E. solicită admiterea apelului declarat de parchet și să se ia act de retragerea apelului de către inculpat.
Avocatul din oficiu M. C. solicită să se ia act de retragerea apelului declarat de inculpat și să fie respins apelul declarat de parchet ca nefondat, sentința atacată fiind legală și temeinică, cuantumul pedepsei fiind corespunzător.
Inculpatul apelant I. A., având ultimul cuvânt, se declară de acord cu cele susținute de avocatul din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1425/16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 193 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul I. A., fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
În temeiul art. 67 C.pen. a fost aplicată inculpatului I. A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b C. pen. - constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, lit. n C. pen. - dreptul de a comunica cu persoana vătămată D. C. E. și lit. o C. pen. - dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate D. C. E. la mai puțin de 100 m, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n și o C. pen., ce au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară, pe durata executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 224 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În temeiul art. 67 C. pen., a fost aplicată inculpatului I. A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b C. pen. - constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, lit. n C. pen. - dreptul de a comunica cu persoana vătămată D. C. E. și lit. o C. pen. - dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate D. C. E. la mai puțin de 100 m, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n și o C. pen., ce au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară, pe durata executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 38 alin. 1 și art. 39 alin. 1 lit. b C. pen., au fost contopite cele două pedepse stabilite în sarcina inculpatului I. A. prin prezenta sentință, și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 3 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 5 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a C. pen., rap. la art. 67 C. pen., s-a aplicat inculpatului I. A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen. - constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, lit. n C. pen.- dreptul de a comunica cu persoana vătămată D. C. E. și lit. o C. pen. - dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate D. C. E. la mai puțin de 100 m, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a și alin. 5 C. pen., rap. la art. 65 alin. 1 și 3 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b n și o C. pen., ce au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară, pe durata executării pedepsei principale aplicate.
În temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen., rap. la art. 19 C. proc. pen. și la art. 1349, 1357- 1358 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. C. E. și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei către partea civilă D. C. E., cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 397 alin. 1 C. proc. pen., rap. la art. 19 C. proc. pen., art. 1349, 1357- 1358 C. civ. și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3563,85 lei către partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara, reprezentând valoarea cheltuielilor ocazionate de tratamentul medical acordat persoanei vătămate D. C. E..
În temeiul art. 399 alin. 1 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului I. A..
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen., rap. la art. 72 alin. 1 C. pen., s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată a duratei măsurii reținerii de 24 ore din data de 14.02.2015, ora 06.30 până la data 15.02.2015, ora 04.30 (fiind deduse 2 ore) și a măsurii arestării preventive începând cu data de 23.02.2015 la zi.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. d C. proc. pen., rap. la art. 112 alin. 1 lit. b C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului cu lungimea de 29 cm, având lama metalică de 16,5 cm, cu inscripția B. Stainless și mâner de culoare neagră folosit de inculpatul I. A. la comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe iar celelalte bunuri aflate la camera de corpuri delicte, respectiv trei eprubete sterile tip ADN cu probe biologice recoltate din petele de culoare brun roșcată cu aspect de sânge de pe covorul din cameră, fragmentul dintr-o giacă de fâș de culoare neagră cu două capse metalice, geaca de fâș de culoarea neagră, cu inscripția Boteou purtată de inculpat în noaptea agresiunii și prosopul de baie de culoare albă pe suprafața căruia se observă mai multe pete de culoare brun roșcată cu aspect de sânge vor urma dosarul cauzei ca mijloace materiale de probă.
În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul I. A. la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 alin. 2 C. proc. pen., s-a dispus virarea sumei de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu al inculpatului, Gătlan A. G. și a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al avocatului din oficiu al părții civile, B. C., din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul Timi; la data de 17.03.2015 în dosarul nr. 82/P/2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului I. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de violare de domiciliu, în concurs real, prevăzute de art.193 alin.2 și art.224 alin.1, 2 din C.pen., cu aplicarea art.38 alin.1 din C.pen.
S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că la data de 13.02.2015, în jurul orei 2200, inculpatul I. A., înarmat fiind cu un cuțit, a pătruns fără drept în locuința fostei sale concubine D. C.-E., situată în localitatea Satchinez, ., județul T., fără a avea consimțământul victimei, prin forțarea și smulgerea cu tot cu toc a ușii de la intrare în holul casei, iar ulterior, a refuzat să părăsească locuința deși persoana vătămată D. C.-E. i-a solicitat expres acest lucru, după care, i-a aplicat acesteia șase lovituri de cuțit, producându-i în acest mod persoanei vătămate D. C.-E. o plagă tăiată nepenetrantă la nivelul abdomenu-lui, trei plăgi tăiate la nivelul coapsei stângi și două la nivelul brațului stâng ce nu au lezat vase mari de sânge, leziuni traumatice care au necesitat un număr de 25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 15.04.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 82/P/2015 din data de 17.03.2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T. privind pe inculpatul I. A. și a dispus începerea judecății.
La termenul de judecată din 28.05.2015, cu procedura legal îndeplinită, inculpatul a arătat că dorește să uziteze de prevederile art. 396 alin 10 C. proc. pen. iar instanța a procedat potrivit art. 375 alin.1 C. proc. pen. la audierea acestuia în sensul recunoașterii în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 28.05.2015, cu procedura legal îndeplinită, persoana vătămată D. C. E. a arătat că dorește să se constituie parte civilă cu suma de_ lei, reprezentând daune morale pentru suferințele provocate prin infracțiunea săvârșită împotriva sa.
S. C. Județean de Urgență Timișoara, prin adresa nr.9807/16.03.2015 a precizat că se constituie, în temeiul art. 20 din C. proc. pen. și art. 313 din Legea nr. 95/2006, parte civilă în procesul penal pornit împotriva inculpatului I. A. cu suma de 3.563,85 lei reprezentând costul cheltuielilor de spitalizare suportate cu persoana vătămată D. C.-E. în perioada 14-27.02.2015, conform decontului de cheltuieli și actelor medicale din dosarul de urmărire penală.
Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 13.02.2015, în jurul orei 2200, inculpatul I. A., fiind înarmat cu un cuțit, a pătruns fără drept în locuința persoanei vătămate D. C.-E., situată în localitatea Satchinez, ., județul T., fără a avea consimțământul acesteia, prin forțarea ușii de la intrare în holul casei, iar ulterior, a refuzat să părăsească locuința deși persoana vătămată D. C.-E. i-a solicitat expres acest lucru, după care, i-a aplicat acesteia șase lovituri de cuțit la nivelul abdomenului, a coapsei stângi și a brațului stâng, cauzându-i persoanei vătămate D. C.-E. leziuni care au necesitat un număr de 25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Din materialul probator administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:
În perioada aprilie 2013 - decembrie 2014, persoana vătămată D. C.-E. și inculpatul I. A. au avut o relație de concubinaj, în timpul căreia inculpatul a locuit împreună cu persoana vătămată și fetița acesteia D. I. F., minoră în vârstă de 12 ani, precum și cu bunica victimei, D. F., în casa acesteia din urmă situată în localitatea Satchinez, ., județul T.. Începând cu 12.12.2014, cei doi s-au despărțit, inculpatul I. A. părăsind locuința concubinei sale și plecând la domiciliul său din satul Dumbrăvița, . Iași.
În seara de 13.02.2015, în jurul orei 1800, în timp ce se afla acasă, persoana vătămată D. C.-E. a fost sunată pe telefonul mobil de către inculpatul I. A., care a ajuns în Timișoara în cursul aceleiași zile după ce în seara anterioară a plecat cu trenul din localitatea P. din județul Iași (conform biletului de tren atașat la dosar, la fila 51 dosar U.P.), ocazie cu care acesta i-a cerut să-i dea lucrurile personale, persoana vătămată nefiind de acord să i le restituie decât atunci când își va plăti datoriile pe care le-au făcut în comun. Inculpatul a mai încercat apoi să o contacteze telefonic pe fosta sa concubină D. C.-E. însă aceasta nu i-a mai răspuns, motiv pentru care, în jurul orei 2143 i-a transmis persoanei vătămate un mesaj prin care a amenințat-o că o să plătească, după care s-a deplasat la locuința acesteia.
În jurul orei 2200, în timp ce persoana vătămată D. C.-E. și minora D. I.-F. se aflau în cameră, uitându-se la televizor, inculpatul I. A., după ce mai întâi a desfiletat becul din curte pentru a nu fi văzut, a pătruns cu forța în casa fostei sale concubine, fără a avea consimțământul acesteia, smulgând cu tot cu toc ușa de la intrare în hol, pe care a rezemat-o apoi de peretele exterior al imobilului, așa cum rezultă din planșele fotografice efectuate cu ocazia cercetării la fața locului (fila 45 dosar U.P.). Ulterior, inculpatul a împins cu putere ușa de la . cuiul ce ținea ușa fixată mai bine, după care a pătruns în camera în care se afla persoana vătămată și fiica sa.
Imediat după ce a intrat în încăpere, inculpatul a scos un cuțit dintr-o teacă agățată de cureaua de la pantaloni, moment în care, persoana vătămată D. C.-E. precum și fetița sa s-au speriat foarte tare și au început să țipe. Totodată, victima i-a cerut inculpatului să părăsească locuința, însă inculpatul nu s-a conformat acestei cereri, rămânând în continuare în casă și așezându-se pe un scaun, aproape de patul în care se aflau persoana vătămată și fetița.
Inculpatul I. și persoana vătămată D. C.-E. au început să se certe și, la un moment dat, inculpatul i-a aplicat victimei D. C.-E. două lovituri de cuțit în brațul stâng,
Auzind gălăgie în camera victimei, bunica acesteia, respectiv martora D. F., a ieșit afară din camera alăturată pentru a vedea ce se întâmplă. Observând că nepoata sa D. C.-E. este lovită de către inculpat, martora D. F. s-a speriat și s-a reîntors la ea în cameră, încuind totodată ușa după ea. În timp ce bunica sa se retrăgea spre camera sa, persoana vătămată D. C.-E. s-a dus spre inculpat, moment în care acesta i-a mai aplicat trei lovituri de cuțit în piciorul stâng, dintre care două la nivelul feței anterioare a coapsei iar una la nivelul feței laterale a coapsei. În urma acestor noi tăieturi de cuțit, persoana vătămată a căzut în genunchi iar în cădere a rupt buzunarul stâng al gecii inculpatului, de care s-a agățat atunci când a simțit că-și pierde echilibrul.
Ulterior, persoana vătămată D. C.-E. s-a ridicat și s-a așezat pe pat, după care, văzând că inculpatul s-a aplecat spre fetița ei D. I.-F. care era pe pat și țipa întruna după ajutor, s-a ridicat din nou de pe pat și s-a pus în fața acestuia, încercând să-l împingă deoparte. În această împrejurare, inculpatul I. A. i-a mai aplicat fostei sale concubine D. C.-E. o lovitură cu cuțitul în abdomen, după care a fugit de la locul faptei, părăsind locuința persoanei vătămate și îndreptându-se spre gară. Imediat după plecarea inculpatului, minora D. I.-F. a fugit repede în camera bunicii, a sărit apoi pe geam afară în stradă și s-a deplasat la o vecină pentru a cere ajutor, după care s-a reîntors în casă, găsind-o pe mama sa lângă ușă.
Între timp, persoana vătămată a sunat și a anunțat incidentul la numărul de urgență 112 iar apoi a sunat-o și pe sora sa, martora R. L.-M., căreia i-a cerut să vină și să o ia acasă la ea pe fetiță, povestindu-i totodată că inculpatul I. A. a fost la ea în locuință și a tăiat-o cu cuțitul. În scurt timp, la fața locului a sosit sora victimei R. L.-M., odată cu agenții de poliție de la Secția 3 Poliție Rurală Sînandrei, iar apoi și Ambulanța, care i-a acordat victimei primul ajutor după care a transportat-o la S. C. Județean de Urgență Timișoara unde i-au fost suturate plăgile provocate de cuțit, persoana vătămată D. C.-E. fiind apoi internată în această unitate medicală pe perioada 14.02.2015 – 27.02.2015.
După ce a fugit de la locul faptei și în timp ce se deplasa pe calea ferată spre inter-secția cu șoseaua, inculpatul I. A. a abandonat ideea de a se sustrage anchetei penale, motiv pentru care a sunat la 112 și a anunțat poliția cu privire la ce a făcut și că vrea să se predea. Imediat, agenții de poliție de la Secția 3 Poliție Rurală Sînandrei s-au deplasat la locul indicat de către inculpat, respectiv la trecerea la nivel cu calea ferată de pe drumul județean DJ 693, ocazie cu care l-au identificat pe inculpat iar acesta a predat de bună voie cuțitul folosit la agresarea victimei, care prezenta încă urme de sânge pe lamă.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 311/14.02.2015 întocmit în cauză de Institutul de Medicină Legală Timișoara (filele 55-56), în urma loviturilor de cuțit pe care inculpatul I. A. i le-a aplicat, persoana vătămată D. C.-E. a suferit o plagă tăiată la nivelul abdomenului, două plăgi tăiate la nivelul brațului stâng și trei plăgi tăiate la nivelul coapsei stângi iar leziunile traumatice prezentate de persoana vătămată au necesitat un număr de 25 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. De asemenea, potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală, leziunile nu s-au soldat cu pierderea unui organ sau simț, ori încetarea funcționării acestora și nici cu infirmitate fizică permanentă. Totodată, leziunile produse nu au fost de natură să pună în primejdie viața victimei, deoarece plaga abdominală nu a fost penetrantă în cavitatea peritoneală iar celelalte plăgi nu au lezat vase mari de sânge, interesând doar tegumentul, fasciile musculare și musculatura.
Starea de fapt descrisă mai sus a reieșit din declarația persoanei vătămate D. C.-E. care a relatat modul și împrejurările în care a fost tăiată cu cuțitul de către inculpatul I. A., declarația sa coroborându-se cu depoziția martorei oculare, minora D. I.-F. din data de 14.02.2015 care a descris la rândul ei condițiile în care inculpatul a intrat în camera lor precum și circumstanțele în care inculpatul a agresat-o fizic cu cuțitul pe mama ei. Astfel, minora a arătat că, în noaptea de 13.02.2015, în jurul orei 2200, în timp ce stătea în cameră cu mama sa și se uitau la televizor, a auzit cum ușa de la intrare în locuință a fost zgâlțâită, moment în care și-a dat seama că a venit la ele fostul concubin al mamei, respectiv inculpatul I. A.. Imediat, a observat cum următoarea ușă, cea de la . fost împinsă cu putere, cuiul bătut în tocul ușii fiind astfel smuls de la locul lui, după care l-a văzut pe inculpat cum a intrat în încăpere. A mai sesizat totodată și că inculpatul avea asupra sa un cuțit, pe care-l ținea la vedere, în mâna dreaptă, cuțit pe care minora l-a descris ca fiind de culoare neagră, atât mânerul cât și lama acestuia. În continuare, inculpatul a început să certe cu mama sa, aceasta acuzându-l pentru ce i-a făcut, timp în care ea țipa de spaimă. Minora a mai arătat că, la un moment dat, inculpatul i-a dat mamei sale o palmă peste față, după care, l-a văzut pe acesta cum a venit direct la mama sa și a făcut o mișcare cu cuțitul spre piciorul acesteia. Imediat a auzit-o pe mama sa cum a țipat de două ori „ au piciorul meu”, dându-și astfel seama că mama sa a fost înțepată cu cuțitul de inculpat. Fiica victimei a relatat de asemenea că mama sa i-a cerut inculpatului să plece din casă, după care a văzut momentul în care inculpatul a tăiat-o pe mama ei la mâna stângă, iar ulterior, l-a observat pe inculpat cum a mai dat o dată cu cuțitul în piciorul victimei. După aceste lovituri de cuțit, minora a menționat că a văzut-o pe mama sa cum s-a sprijinit de geaca inculpatului, iar când acesta s-a smucit, o bucată din geacă s-a rupt. Martora D. C.-E. a relatat apoi că în final, inculpatul a deschis ușa de la cameră și a fugit din casă, timp în care mama sa a căzut în genunchi, curgându-i sânge din picior, după care a căzut pe covor, lângă ușa de la intrare în cameră. Minora a mai precizat că după puțin timp, acasă la ele a venit mătușa ei R. L.-M. care a ajuta-o pe mama sa, după care au sosit polițiștii și Salvarea, care a transportat-o pe mama sa la spital în Timișoara.
Relatările persoanei vătămate D. C.-E. și fiicei acesteia D. I.-F. potrivit cărora inculpatul I. A. a intrat peste ele în casă, după care a atacat-o pe fosta sa concubină cu cuțitul, sunt susținute și de declarația martorei D. F., bunica victimei, din data de 03.03.2015 care a arătat faptul că, în noaptea respectivă, după ce în prealabil a auzit gălăgie în camera alăturată, în care se aflau nepoata și respectiv strănepoata ei, a ieșit afară din camera sa, moment în care l-a văzut pe inculpatul I. A. cum o lovea pe nepoata sa D. C.-E. în timp ce aceasta și fetița ei țipau după ajutor, martora precizând apoi că s-a speriat și a reintrat la ea în cameră, încuind ușa.
În același timp, afirmațiile persoanei vătămate D. C.-E. cu privire la identitatea agresorului și de ce a făcut acesta se coroborează de asemenea, în mod indirect, cu depoziția martorei R. L.-M. din data de 03.03.2015, martoră care a arătat că, în noaptea de 13.02.2015, în jurul orei 2215, a fost sunată de sora sa D. C.-E. care i-a cerut să vină și să o ia acasă la ea pe minora D. I.-F., sora sa spunându-i, de asemenea, că inculpatul I. A. a fost la ea în locuință și a tăiat-o cu cuțitul. Martora R. L.-M. a mai precizat că a ajuns la domiciliul surorii sale odată cu agenții de poliție din . intrat în cameră, a observat că era plin de sânge iar sora sa era căzută în șezut, după ușă.
Relatările martorei R. L.-M. au fost confirmate de conținutul procesului-verbal din 13.02.2015 întocmit de agenții de poliție de la Secția 3 Poliție Rurală Sînandrei, care au ajuns primii la fața locului și care au constatat la rândul lor aspectul că, victima D. C.-E., pe care au descoperit-o căzută în prima cameră, lângă ușă, prezenta mai multe plăgi tăiate. Din acest proces-verbal mai reiese și că, în timp ce agenții de poliție se aflau la fața locului, au fost contactați telefonic, prin Dispeceratul I.P.J. T., de către inculpatul I. A., care a recunoscut ce a făcut și le-a spus acestora că vrea să se predea. D. urmare, organele de poliție s-au deplasat la locul indicat de inculpat, ocazie cu care acesta a predat de bună voie cuțitul folosit la agresarea persoanei vătămate, pe lama căruia încă se mai putea observa pete de sânge, conform dovezii de ridicare a cuțitului din data de 13.02.2015.
Declarațiile persoanei vătămate D. C.-E. și ale martorei minore D. I.-F. cu privire la identitatea autorului agresiunii și la modalitatea de comitere a celor două infracțiuni se coroborează totodată cu cele consemnate în procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 14.02.2015 în care se menționează că la sosirea echipei de criminaliști, s-au găsit ușa de la intrare în holul locuinței precum și tocul acesteia distruse, dislocate din locul în care ar fi fost normal să se afle, adică la . de zidul exterior al clădirii iar în interiorul primei camere, pe covor și betonul din fața ușii de acces în camera respectivă, la fel ca și pe draperia de la ușă precum și pe un prosop de baie, s-au observat mai multe pete de sânge. În cameră a fost descoperit și un fragment de geacă de fâș de culoare neagră, cu două capse metalice, care se potrivește cu fragmentul lipsă din dreptul buzunarului stâng al gecii cu care era îmbrăcat inculpatul la momentul depistării sale.
Fiind audiat cu privire la cele reținute în sarcina sa, inculpatul I. A. a recunoscut atât faptul că a lovit-o de mai multe ori cu cuțitul pe fosta sa concubină D. C. E., cât și faptul că a pătruns în locuința acesteia fără a avea acordul său. În acest sens, inculpatul a arătat că, în ziua de 12.02.2015 a plecat cu trenul din localitatea P. spre Timișoara, aspect confirmat de biletul de călătorie cu trenul nr. B0ZF8275 descoperit asupra sa cu ocazia controlului corporal efectuat în data de 14.02.2015, iar după ce în ziua următoare a ajuns la destinație, în jurul orei 1935 a luat din nou trenul și s-a deplasat în localitatea Satchinez după care la domiciliul fostei sale concubine D. C.-E., cu intenția de a-și lua lucrurile personale și totodată pentru a discuta în legătură cu acuzațiile pe care i le-a adus precum că ar fi întreținut relații sexuale cu fiica minoră a acesteia. Când a ajuns acasă la persoana vătămată, în jurul orei 2200 noaptea, a intrat mai întâi în curte pe poarta neîncuiată, a deșurubat apoi becul din curte până ce acesta s-a stins, după care, a tras de ușa de la . apoi a pătruns efectiv în cameră, având asupra sa un cuțit negru. După ce a intrat în cameră, a început să discute cu persoana vătămată despre acuzațiile aduse. Ulterior, s-a enervat și i-a dat fostei concubine o palmă, după care, i-a aplicat victimei mai multe lovituri de cuțit, în mână, picior și abdomen. Inculpatul a mai arătat apoi că la un moment dat, persoana vătămată l-a prins de geacă și i-a rupt o bucată de material de la buzunar, timp în care, din camera alăturată a ieșit afară bunica fostei concubine, căreia aceasta din urmă i-a spus să sune la 112. După ce a înjunghiat-o pe victimă, a părăsit locul faptei și s-a îndreptat spre gară. În timp ce se deplasa pe calea ferată, și-a dat seama de gravitatea faptei, motiv pentru care a sunat la 112 și a anunțat evenimentul. În scurt timp, la trecerea de nivel cu calea ferată de pe șosea au venit organele de poliție, cărora le-a recunoscut ce a făcut după care le-a predat acestora de bună voie cuțitul pe care-l avea asupra sa și cu care a înjunghiat-o pe fosta sa concubină D. C.-E..
Fapta inculpatului I. A. care în data de 13.02.2015, i-a aplicat persoanei vătămate D. C. E. șase lovituri de cuțit în zona brațului stâng, a coapsei stângi și a abdomenului, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 25 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 C. pen.
Elementul material al laturii obiective constă în lovirea persoanei vătămate D. C. E. cu un cuțit de către inculpat, urmarea imediată fiind reprezentată de leziunile provocate prin lovirea cu cuțitul, ce au necesitat 25 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Leziunile provocate au fost localizate la nivelul abdomenului, a brațului stâng și a coaptei stângi și au interesat tegumentul, fasciile musculare și musculatura, fără a se solda cu pierderea unui organ sau simț ori cu punerea în primejdie a vieții victimei.
Legătura de cauzalitate rezultă din întregul material probator administrat în cauză, apt să conducă la concluzia că loviturile aplicate de inculpatul I. A. au determinat producerea leziunilor ce au necesitat pentru vindecare 25 zile îngrijiri medicale.
Sub aspect subiectiv, s-a reținut că inculpatul a comis infracțiunea cu intenție directă, inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea acestuia.
Fapta inculpatului I. A. care, în noaptea de 13.02.2015, în jurul orei 2200, având asupra sa un cuțit, a pătruns prin forțarea ușii de acces în locuința persoanei vătămate D. C.-E., situată în localitatea Satchinez, ., județul T., fără a avea consimțământul acesteia, iar ulterior a refuzat să părăsească locuința deși persoana vătămată D. C.-E. i-a solicitat expres acest lucru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă calificată, prevăzută de art. 224 alin. 1 și 2 C. pen.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material îl constituie acțiunea de pătrundere a inculpatului în domiciliul persoane vătămate D. C. E., fără a avea consimțământul acesteia și ulterior în refuzul inculpatului de a părăsi domiciliul persoane vătămate, deși a existat o cerere expresă din partea acesteia. Cele două acțiuni ale elementului material au fost comise în timpul nopții, inculpatul având asupra sa un cuțit pe care l-a folosit, ulterior, la lovirea persoanei vătămate.
Urmarea imediată constă în îngrădirea libertății individuale prin încălcarea dreptului la inviolabilitatea domiciliului iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Latura subiectivă este reprezentată de vinovăția inculpatului sub forma intenției indirecte, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui.
Întrucât cele două infracțiuni au fost comise de către inculpat înainte să intervine o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, s-a reținut comiterea acestora în condițiile concursului real de infracțiuni, conform art. 38 alin. 1 din C. pen.
Având în vedere cele expuse mai sus și luând în considerare dispozițiile art. 53 C. pen., instanța a procedat la stabilirea pedepsei pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare a pedepsei stabilite de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoare ocrotită, natura si gravitatea prejudiciului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita acestuia după comiterea faptelor și în cursul procesului, precum si starea de sănătate, vârsta, situația familială sau nivelul de educație a inculpatului.
Astfel, instanța a reținut că inculpatul are vârsta de 31 ani, studii-7 clase, fără ocupație sau loc de muncă.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța a avut în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale cauzat prin săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, de modalitatea de comitere a faptei, respectiv prin multiple lovituri cu cuțitul, precum și de faptul că cele două infracțiuni au fost comise în timpul nopții, în prezența minorei D. I., fiica persoanei vătămate.
Totodată, instanța a ținut seama că inculpatul nu figurează cu antecedente penale și imediat după comiterea celor doi infracțiuni, s-a autodenunțat, înainte de a fi prins de organele de poliție și a recunoscut săvârșirea faptelor, regretând comiterea acestora.
În consecință, față de cele expuse mai sus și ținând seama că inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, pe baza recunoașterii faptelor și a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ce determina reducerea limitelor pedepselor cu o treime, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța l-a condamnat pe inculpat astfel cum s-a menționat în dispozitivul sentinței, arătat anterior.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanța a dispus executarea acesteia în regim privativ de libertate, executare necesară pentru reeducarea condamnatului, având în vedere gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor comise.
Cu privire la pedepsele accesorii, pe linia principiului fundamental al individualizării sancțiunilor de drept penal și al principiului constituțional înscris în prevederile art. 53 alin. 2 din Constituție – potrivit cu care restrângerea unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o – se va examina în raport de natura și gravitatea pedepsei principale, proporționalitatea restrângerii drepturilor în cadrul pedepsei accesorii care însoțește de drept pedeapsa principală.
Astfel, raportat la natura infracțiunilor comise, fiind vorba de infracțiuni contra sănătății și integrității corporale și contra libertății persoanei, instanța a aplicat inculpatului I. A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b C. pen. - constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, lit. n C. pen.- dreptul de a comunica cu persoana vătămată D. C. E. și lit. o C. pen. - dreptul de a se apropia de locuința persoanei vătămate D. C. E. la mai puțin de 100 m, pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a și alin. 5 C. pen., rap. la art. 65 alin. 1 și 3 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b n și o C. pen., ce au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară, pe durata executării pedepsei principale aplicate.
La termenul de judecată din data de 28.05.2015, persoana vătămată D. C. E. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu o suma de 30.000 lei, reprezentând daune morale.
Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, instanța a reținut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. Cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanța de judecata a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de persoana vătămată în plan fizic și psihic, importanta valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectata situația socială.
Este adevărat că prejudiciile morale, datorită naturii lor, nu pot fi evaluate în bani, însă unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a victimei (principiul restitutio in integrum). Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a persoane vătămate, dar în același timp să nu constituie venituri nejustificate pentru victimele daunelor morale.
Instanța a reținut că în urma comiterii infracțiunii, partea civilă D. C. E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 25 zile de îngrijiri medicale, prejudiciul moral constând durerile fizice și suferințele psihice pe care le-a resimțit aceasta. Instanța va ține seama de faptul că persoana vătămată este o femeie în vârstă de 29 ani, ce trăiește într-o comunitate restrânsă, iar prin comiterea celor două infracțiuni a fost lezată nu numai fizic, suferind vătămări ce au necesitat pentru vindecare 25 zile de îngrijiri medicale, dar și psihic, infracțiunea de violare de domiciliu fiind prin natura ei, o infracțiune privitoare la libertatea psihică a unei persoane, la viața privată și inviolabilitatea domiciliului.
Față de cele expuse mai sus, instanța a apreciat că suma de_ lei este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de persoana vătămată D. C. E., motiv pentru care va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă D. C. E. și va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de_ lei cu titlu de daune morale, către partea civilă D. C. E..
De asemenea, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara și s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 3563,85 lei către partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara, reprezentând valoarea cheltuielilor ocazionate de tratamentul medical acordat persoanei vătămate D. C. E., conform înscrisurilor depuse la dosar.
Instanța a menținut măsura arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale și menținute în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății, apreciind că subzistă temeiurile car au determinat luarea, respective menținerea măsurii preventive, există date în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, concluzie justificată de circumstanțele comiterii faptelor, inculpatul săvârșind două infracțiuni cu un grad de pericol social ridicat, în concurs, pe timpul nopții și în prezența unui minor, inculpatul fiind înarmat cu un cuțit, pe care l-a folosit în lovirea multiplă a persoanei vătămate.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. A..
În motivarea apelului, P. de pe lângă Judecătoria Timișoara a criticat hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului, arătând că acestea nu corespund scopului pedepsei și criteriilor generale de individualizare prev. de art. 74 C.p.
Se mai arată faptul că, ținându-se cont de modul și împrejurările de săvârșire a infracțiunilor și de consecințele acestora, inculpatul comițând faptele în timpul nopții și fiind înarmat cu un cuțit, după ce în prealabil a deșurubat becul din curte pentru a nu fi văzut, a pătruns cu forța în casa fostei sale concubine, smulgând cu tot cu toc ușa de la intrare și în urma unor discuții contradictorii purtate cu partea vătămată, care i-a solicitat să părăsească imobilul, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri de cuțit la nivelul abdomenului și la nivelul coapsei și a brațului stâng, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25 zile îngrijiri medicale. Aceste aspecte, în opinia procurorului, dovedesc periculozitatea deosebită a inculpatului și nu doar gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor comise și nu justifică sub nici o formă aplicarea de pedepse cu închisoarea, orientate spre minim.
Inculpatul nu și-a motivat în scris apelul, iar în ședința publică din data de 26 august 2015 a arătat că dorește să-și retragă apelul formulat, astfel că față de aceste aspecte, instanța urmează a lua act de declarația de voință a inculpatului.
Analizând apelul declarat de parchet prin prisma motivelor de apel invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul art. 417 al. 2 C.p.p., Curtea găsește hotărârea primei instanțe ca fiind nu doar temeinică și legală ci și judicios motivată, urmând a o menține cu consecința respingerii apelului formulat, pentru următoarele considerente.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea a două infracțiuni, una de violare de domiciliu, iar cea de-a doua de lovire sau alte violențe și a uzat de procedura recunoașterii vinovăției, astfel că judecătorul fondului a făcut aplicabilitatea disp. art. 396 al. 10 C.p.p. și constatând a fi întrunite elementele constitutive a celor două infracțiuni, a apreciat pedepsele în limitele reduse cu o treime.
În cadrul individualizării pedepselor, prima instanță a avut în vedere atât disp. art. 53 C.p. cât și pe cele ale art. 74 C.p. și ținând cont de conduita inculpatului după comiterea faptelor, precum și în cursul procesului penal, dar și de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, a aplicat inculpatului pentru infracțiunea de lovire o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare.
Această pedeapsă a fost orientată către limita maximă prevăzută de lege, având în vedere atât limitele prev. de disp. art. 193 C.p. (închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă), cât și disp. art. 396 al. 10 C.p.p. (reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime).
Pentru infracțiunea de violare de domiciliu, judecătorul fondului a avut în vedere, ca și în situația precedentă, nu doar limitele de pedeapsă prevăzute de lege (închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă), cât și disp. art. 396 al. 10 C.p.p. (reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime), și a aplicat o pedeapsă peste limita minimă prevăzută de lege (9 luni închisoare).
Aparent pentru infracțiunea de violare de domiciliu pedeapsa ce trebuia aplicată inculpatului putea fi mai mare, date fiind limitele mai ridicate de pedeapsă prevăzute de lege, însă în raport de modul și mijloacele de comitere a infracțiunii, precum și de situația concretă în care s-au produs faptele, judecătorul fondului a apreciat în mod corect că pentru infracțiunea de lovire trebuie aplicată o pedeapsă mai mare, deși limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt mai mici decât pentru infracțiunea de violare de domiciliu.
Această infracțiune de lovire a fost sancționată mai aspru ținându-se cont atât de modul și mijloacele folosite de către inculpat, cât și de numărul relativ mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.
Nu se poate afirma cu tărie că pentru pătrunderea fără drept și rămânerea în interiorul imobilului victimei ar trebui aplicată o pedeapsă mai mare decât pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, victima fiind nevoită să suporte consecințe mai grave în urma comiterii infracțiunii de lovire și nu de violare de domiciliu, astfel că în mod corect prima instanță a aplicat o pedeapsă orientată către minim (dar peste limita minimă) pentru infracțiunea de violare de domiciliu, și nu o pedeapsă orientată spre maximul acesteia, ca și în cazul infracțiunii de lovire.
Având în vedere faptul că în cadrul operațiunii de contopire nu au fost identificate nelegalități, Curtea constată că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este nu doar legală, ci și temeinică și are menirea atât de a duce la reeducarea inculpatului cât și la descurajarea altor persoane de a comite astfel de fapte.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 415 C.p.p. se va lua act de retragerea apelului formulat de inculpatul I. A. iar în baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. se va respinge apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 1425/16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin. 2 C.p.p. se va menține starea de arest a inculpatului și în baza art. 424 alin. 3 C.p.p. se va deduce în continuare arestul preventiv din 16.06.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat și se va dispune plata sumei de 260 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul avocați T. onorariu av. oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 415 ia act de retragerea apelului formulat de inculpatul I. A. iar în baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 1425/16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 424 alin. 2 C.p.p menține starea de arest a inculpatului și în baza art. 424 alin. 3 C.p.p deduce în continuare arestul preventiv din 16.06.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 460 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata sumei de 260 lei din fondul Ministerului Justiției către Baroul avocați T. onorariu av. oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.08.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
G. B. I. P.
GREFIER,
A. B.
Red.I.P./07.09.2015
Tehnored.A.B.
2 ex./07 Septembrie 2015
Prima instanță: G.R.G.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 768/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Luarea de mită (art.289 NCP). Decizia nr. 773/2015. Curtea de... → |
|---|
