Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 156/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-08-2015 în dosarul nr. 3244/30/2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 156/CO
Ședința publică din 12 august 2015
PREȘEDINTE: F. I.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror A. S..
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de condamnatul G. R. D. împotriva Sentinței penale nr. 169/12.06.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă condamnatul contestator, asistat de avocat ales C. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al condamnatului contestator solicită admiterea contestației și aplicarea legii penale mai favorabile. În susținerea acestei solicitări arată că inculpatul G. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare ca urmare a reținerii în favoarea inculpatului a art. 19 din Legea nr. 682/2002. Însă, dacă nu s-ar fi aplicat acest beneficiu de reducere la jumătate a pedepsei, pedeapsa inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 274 din Legea 86/2006 ar fi fost de 6 ani închisoare, iar noul cod prevede pentru această infracțiune o pedeapsă maximă de 5 ani.
Procurorul pune concluzii de respingere a contestației ca nefondată, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
Condamnatul contestator, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației astfel cum a fost susținută de apărătorul său ales.
Avocatul din oficiu Ș. O. C. solicită acordarea onorariului parțial.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 169/12.06.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._, în baza art. 595 Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată, cererea formulată de condamnatul G. R. D., privind reducerea pedepsei rezultante de 3 ani și 4 luni închisoare, aplicată condamnatului G. R. D. prin Sentința penală nr. 24/20.01.2014 a Tribunalului T., rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 353/A/16.04.2014 a Curții de Apel Timișoara, în baza căreia s-a emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 24/17.04.2014.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat condamnatul la plata către stat a sumei de 100 lei, reprezentând cheltuielile judiciare.
Analizând actele de la dosar, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 24/PI/20.01.2014 a Tribunalului T. s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului G. R. D. la:
- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002;
- 1 an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 rap. la art. 270 alin. 2 lit. b din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002
- 1 an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 rap. la art. 270 alin. 2 lit. b din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002
- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002.
În baza art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 4 luni închisoare, dându-i-se inculpatului G. R. D. să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul G. R. D., acesta fiind respins prin decizia penală nr. 353/A/16.04.2014 a Curții de Apel Timișoara.
După rămânerea definitivă a hotărârii de mai sus, Tribunalul T. a emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 24/17.04.2014, executarea acestuia începând la data de 17.04.2014.
Contestatorul a invocat aplicarea în cauză a prevederilor art. 595 Cod procedură penală privitoare la intervenirea unei legi noi, solicitând reducerea pedepsei pe care o execută.
Din prevederile acestui text de lege rezultă că se poate solicita modificarea unei pedepse aplicate printr-o hotărâre penală definitivă numai în situația în care, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, intervine o lege penală care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută, situație în care instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 6 Cod penal.
Potrivit art. 6 alin. 1 Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Or, petentul condamnat a formulat prezenta cerere după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, situație în care s-ar pune problema incidenței prevederilor art. 6 alin. 1 Cod penal, iar nu ale art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Instanța a observat că, după rămânerea definitivă a hotărârii prin care a fost condamnat petentul G. R. D., nu a intervenit nicio lege penală, textele de lege aplicabile în cauza petentului având și la momentul formulării cererii și în prezent același conținut cu cel din momentul judecării apelului petentului. Prin urmare, în speța de față, contrar susținerii condamnatului, s-a apreciat că nu sunt incidente prevederile art. 6 alin. 1 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a cauzei.
Este adevărat că la data de 01.02.2014 (după pronunțarea hotărârii de condamnare de către instanța de fond) a intrat în vigoare noul Cod penal și modificările aduse textelor de lege în baza cărora a fost condamnat petentul (Legea nr. 86/2006), însă aceste noi prevederi penale erau în vigoare la data soluționării căii de atac a apelului de către Curtea de Apel Timișoara. Ca atare, instanța de apel a fost singura competentă să analizeze incidența prevederilor art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, nefiind posibil să se analizeze aceleași aspecte și în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentințe condamnatul a declarat contestație, în termenul legal, fără a indica în scris motive.
Susținerile orale sunt consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.
Contestația este nefondată.
Condamnatul a solicitat să-i fie aplicată legea penală mai favorabilă în legătură cu pedeapsa care face obiectul mandatului nr. 24/17.04.2014 emis de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._, cu argumentul că „la momentul condamnării mele în primă instanță a intervenit o lege penală mai favorabilă” (f. 2 dosarul primei instanțe).
Curtea observă că legea penală mai favorabilă de care face vorbire contestatorul a intrat în vigoare la data de 01.02.2014, dată la care procesul penal al contestatorului era în curs de desfășurare, judecata finalizându-se la data de 16.04.2014 prin respingerea apelului declarat de contestator (Decizia penală nr. 353/A/16.04.2014 a Curții de Apel Timișoara, Secția penală – f. 11 din dosarul primei instanțe).
Prin urmare, situația contestatorului nu poate fi analizată pe terenul art. 6 din noul Cod penal, deoarece legea mai favorabilă a intervenit înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Pe de altă parte, aplicarea art. 5 din noul Cod penal nu se poate face decât în cursul procesului penal de către instanța învestită cu soluționarea acțiunii penale, nicidecum în cursul executării pedepsei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul G. R. D. împotriva Sentinței penale nr. 169/12.06.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .
Va menține sentința contestată.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga contestatorul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației.
Va dispune plata sumei de 70 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul G. R. D. împotriva Sentinței penale nr. 169/12.06.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .
Menține sentința contestată.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura contestației.
Dispune plata sumei de 70 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2015.
Președinte,Grefier,
F. I. C. I.
Red. F.I./12.08.15
Tehnored. C.I./20.08.15
PI. – O. D. B. – Trib. T.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 154/2015.... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
