Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 1118/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1118/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 26-09-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1118/R
Ședința publică din 26 septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
JUDECĂTOR: G. B.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de declarat de condamnatul P. B. F. împotriva sentinței penale nr. 271 din 06.08.2013 pronunțată de Tribunalul A..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă condamnatul recurent P. B. F., asistat de avocat din oficiu T. B..
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, avocat T. B., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de prima instanță și, în rejudecare, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Procurorul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca temeinică și legală, constatându-se că din ancheta socială nu rezultă existența condițiilor speciale care să impună admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Condamnatul recurent P. B. F., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și ca urmare, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1218 din 23 mai 2013 pronunțată de Judecătoria A. s-a declinat competența de soluționare a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul P. B. F., în favoarea Tribunalului A., iar ca urmare a declinării de competență cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului A. la data de 12 iunie 2013, formând obiectul prezentului dosar.
Prin sentința penală nr. 271 din 06.08.2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în baza art. 455 Cod procedură penală raportat la art. 453 alin. 1 lit. c Cod procedură penală a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 58 din 30 ianuarie 2008 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 52 din 31 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, formulată de condamnatul P. B. F., fiul lui I. și M., născut la 7.07.1985, în loc. Târnăveni, jud. M., deținut în Penitenciarul A. și a fost obligat condamnatul să plătească statului suma de 220 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul A. a reținut că prin cererea formulată condamnatul P. B. F. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 58/2008, cu motivarea că are o situație familiară grea, ambii părinți sunt grav bolnavi iar casa necesită reparații, astfel că este nevoie de prezența sa pentru a-i ajuta.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei prima instanță a reținut că petentul a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare prin sentința penală nr. 58 din 30 ianuarie 2008 a Tribunalului Prahova definitivă prin decizia penală nr. 52 din 31 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, în prezent fiind încarcerat în Penitenciarul A..
Din referatul de anchetă socială nr. 9320 din 25.07.2013 întocmit de Primăria municipiului Mediaș jud. Sibiu s-a reținut că părinții condamnatului, P. I. – 61 ani și P. M. – 57 ani, locuiesc într-un imobil proprietate personală, format din 3 camere, hol și anexe gospodărești, având condiții corespunzătoare. Veniturile celor două persoane se compun din pensia lunară în cuantum de 1473 lei. Părinții condamnatului sunt pensionari de invaliditate grad III și prezintă mai multe afecțiuni. Cei doi frați ai condamnatului sunt plecați din localitate și respectiv din țară.
Tribunalul a reținut că, potrivit art. 455 Cod procedură penală cu referire la art. 453 alin.1 lit. c Cod procedură penală, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă – cel mult 3 luni și numai o singură dată – când din cauza unor împrejurări speciale executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia sa și deși situația medicală a părinților condamnatului este precară, s-a constatat că această împrejurare a existat și anterior condamnării sale, aceasta nu s-a modificat după începerea executării pedepsei și ca atare, nu au apărut împrejurări deosebite care să determine producerea unor consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.
Împotriva sentinței penale nr.271/PI/6.08.2013 pronunțată de Tribunalul A. a declarat recurs, în termenul legal, condamnatul P. B. F., recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 21.08.2013 și nemotivat în scris.
Analizând legalitatea și temeinica sentinței penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu, conform art.385/6 C.pr.pen., instanța de recurs apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt reținută de prima instanță .
Inculpatul recurent se află încarcerat în Penitenciarul A., în executarea pedepsei privative de libertate de 12 ani aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor. Motivele invocate de condamnat în susținerea cererii sale, respectiv starea precară de sănătate a părinților a căror casă este în construcție și care au nevoie de ajutorul condamnatului nu pot fi soluționate prin prezența sa în sânul familiei pentru o perioadă determinată de timp și nu își găsesc rezolvare. Situația familială descrisă de condamnat în petiția adresată instanței de judecată este obiectivă și preexistentă încarcerării condamnatului, nu a survenit în timpul executării pedepsei, așa cum cere art.453 lit.c C.pr.pen., iar prezența condamnatului în cadrul familiei, într-un timp scurt de numai 3 luni, nu ar fi în măsură să influențeze îmbunătățirea traiului acestora. Mai mult, ancheta socială întocmită în cauză de către C. autorității tutelare din cadrul Primăriei Mediaș- fila 14 dosar fond - nu relevă împrejurări excepționale, apreciindu-se că executarea imediată a pedepsei nu are consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia.
Astfel, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de condamnatul P. B. F. împotriva sentinței penale nr. 271 din 06.08.2013 pronunțată de Tribunalul A..
În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. va fi obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul T. onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul P. B. F. împotriva sentinței penale nr. 271 din 06.08.2013 pronunțată de Tribunalul A..
În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen. obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul T. onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N. G. B.
Grefier,
C. U.
Red.A.N.-27.09.2013
Tehnored.CU-01.10.2013
Prima inst. jud.C. B. M. – Tribunalul A.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1125/2013. Curtea... | Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 4117/2015. Curtea de... → |
|---|
