Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 346/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 346/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-03-2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR. 346/R

Ședința publică din data de 20 martie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C. I. M.

JUDECĂTOR: F. P.

JUDECĂTOR: F. P.

GREFIER: I. S.

Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. DE PE L. J. O. împotriva sentinței penale nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de J. O. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații intimați M. D. și M. E. asistați de apărătorul din oficiu, avocat D. D. din cadrul Baroului T., lipsă fiind reprezentantul părții civile intimate A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu pentru inculpații intimați depune la dosar delegațiile pentru asistență judiciară nr._ și_ din 11.03.2013 emise de Baroul T..

Inculpații intimați personal solicită acordarea unui termen de judecată pentru a angaja un apărător ales.

Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de către inculpații intimați.

Apărătorul din oficiu pentru inculpații intimați solicită admiterea cererii de amânare formulate, având în vedere că P. de pe lângă J. O. a formulat recurs în cauză.

Reprezentanta Ministerului Public arată că nu se opune admiterii cererii, fiind primul termen de judecată în recurs.

Curtea, în deliberare, respinge cererea de amânare formulată de către inculpații intimați în vederea pregătirii apărării, având în vedere că sentința recurată a fost pronunțată de J. O. în data de 17.12.2012, prezenta cauză a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara la data de 04.02.2013, iar inculpații intimați au primit citațiile în data de 15.02.2013, astfel că au avut timp suficient pentru pregătirea apărării, nefiind pentru prima dată în fața unei instanțe judecătorești în această cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 38513 C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta Ministerului Public învederează instanței că înțelege să completeze motivele de recurs formulate de către P. de pe lângă J. O. în privința inculpatului M. D. în sensul reținerii recidivei prev. de art. 37 lit. a C.p., întrucât acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare prin sentința penală nr. 116/2009 a Judecătoriei O., iar pentru ambele infracțiuni comise pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 1 an închisoare. În ceea ce privește celelalte motive de recurs formulate de către P. de pe lângă J. O. arată că le susține, sens în care solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat prin memoriul depus la dosarul cauzei de către parchet, casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se înlăture circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților și să se aplice o pedeapsă corect individualizată în raport cu gradul de pericol sociale faptelor comise de către inculpați și cu circumstanțele personale ale celor doi inculpați. De asemenea, solicită să se aibă în vedere și faptul că în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, în condițiile reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c C.p. față de ambii inculpați, pedeapsa este și nelegală, minimul special pentru această infracțiune fiind de 2 ani închisoare, iar pedeapsa aplicată de către prima instanță este de 3 ani, motiv pentru care solicită să fie înlăturat și acest aspect de nelegalitate prin înlăturarea circumstanței atenuante.

Apărătorul din oficiu pentru inculpații intimați, având cuvântul cu privire la recursul Parchetului de pe lângă J. O., solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii Judecătoriei O. ca temeinică și legală, precizând că s-a ținut seama de circumstanțele săvârșirii faptei, iar pedepsele aplicate au fost corect individualizate; de asemenea, prima instanță a ținut seama de pedeapsa anterioară aplicată lui M. D., cu privire la care s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și care a fost adăugată la pedepsele aplicate în prezenta cauză, motiv pentru care consideră că s-a reținut starea de recidivă în cazul acestui inculpat.

Inculpatul intimat M. E., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului din oficiu în sensul menținerii hotărârii atacate și menționează totodată că fratele său, M. D., nu este vinovat de comiterea faptei, întrucât nu a avut cunoștință de ceea ce transporta în portbagajul mașinii.

Inculpatul intimat M. D., având ultimul cuvânt, depune la dosar o caracterizare de la locul de muncă și o copie a chitanței nr._/1 din 23.09.2011 reprezentând cota parte pentru accize în dosarul nr._ și arată că achiesează la concluziile apărătorului din oficiu în sensul menținerii hotărârii primei instanțe. Solicită, de asemenea, să se constate că s-a integrat în societate, în prezent are un loc de muncă, a regretat și prima faptă pentru a fost condamnat anterior, iar faptele pentru care este judecat în prezentul dosar s-au întâmplat fără voia sa.

După închiderea dezbaterilor în prezenta cauză, dar înainte de ridicarea ședinței de judecată, se prezintă inculpații intimați M. E. și M. D., ultimul fiind asistat de apărătorul ales, avocat B. N. din cadrul Baroului C.-S., care solicită repunerea cauzei pe rol pentru a i se acorda posibilitatea să susțină concluziile, motivând că a sosit mai târziu la instanță.

Față de aspectele învederate, instanța repune cauza pe rol și reia dezbaterile pentru a acorda posibilitatea apărătorului ales să exercite apărarea pentru inculpatul intimat M. D., având în vedere că acesta a sosit mai târziu în cursul ședinței de judecată.

La cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul intimat M. E. și inculpatul intimat M. D., asistat de apărătorul ales, avocat B. N. din cadrul Baroului C.-S., lipsă fiind reprezentantul părții civile intimate A. Națională a V. – Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales pentru inculpatul intimat M. D. depune la dosar împuternicirea avocațială ./_/2012.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 38513 C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta Ministerului Public arată că menține concluziile formulate anterior în acest dosar în sensul reținerii stării de recidivă prev. de art. 37 lit. a C.p. în privința inculpatului M. D., întrucât acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare prin sentința penală nr. 116/2009 a Judecătoriei O., iar pentru ambele infracțiuni comise în prezentul dosar pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 1 an închisoare. În ceea ce privește celelalte motive de recurs formulate de către P. de pe lângă J. O. arată că le susține.

Apărătorul ales pentru inculpatul intimat M. D. solicită instanței să se ia act de faptul că există probe la dosar din care rezultă că starea de fapt nu este cea reținută de către parchet, astfel că toate faptele reținute în acest sens sunt fabulații. Solicită să se aibă în vedere că locul unde se susține că s-au găsit sacii cu țigări era în apropiere de Berliște, care este foarte aproape de frontieră, astfel că în momentul în care s-au găsit sacii este probabil ca poliția de frontieră să-i fi surprins pe adevărații făptuitori care, pentru a scăpa, au abandonat sacii. Menționează că inculpatul intimat M. D. nu a avut cunoștință de existența țigărilor, acestea erau depozitate în saci negri, pe care inculpații i-au luat, i-au urcat în portbagajul mașinii și au plecat. De asemenea, arată că inculpații nu au fost filmați, la dosar nu există nicio probă în sensul că aceștia ar fi trecut peste frontieră; singurul aspect care s-ar putea reține ar fi că inculpatul M. D. nu a oprit mașina atunci când a fost văzut de poliție, dar după urmărire a oprit. P. aceste motive solicită instanței de recurs să accepte această teză, respectiv că inculpații nu au săvârșit infracțiunea de contrabandă, întrucât este o simplă afirmație a organelor de urmărire penală; s-ar putea eventual reține o vinovăție inculpaților și anume însușirea bunului găsit, de vreme ce inculpații nu au apucat să dețină țigările decât o jumătate de oră, fiind opriți de organele de poliție. Solicită, astfel, instanței de recurs să înlăture această eroare judiciară, având în vedere că J. O. nu a judecat cauza conform probatoriului administrat.

Concluzionând, apărătorul ales pentru inculpatul M. D. solicită achitarea acestuia pentru prima faptă reținută în sarcina sa în temeiul art. 10 lit. a C.p.p., iar în ceea ce privește cea de a doua faptă, sancțiunea îi revine inculpatului M. E., întrucât numai acesta a știut ce conțin sacii, inculpatul M. D. nu a oprit mașina pentru că fratele său i-a spus să nu oprească, el știind despre ce era vorba, motiv pentru care solicită achitarea inculpatului M. D. și pentru cea de-a doua faptă. Menționează că inculpații nu sunt cunoscuți ca și contrabandiști în localitatea în care s-au născut și își au domiciliul. Așadar, pentru inculpatul M. D. solicită achitarea sa pentru ambele fapte, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul M. E. solicită aplicarea unei sancțiuni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât se află la prima întâlnire cu legea penală.

Cu privire la recursul Parchetului de pe lângă J. O., inculpatul M. D. prin apărătorul ales solicită admiterea acestuia în măsura în care dispozițiile invocate sunt în conformitate cu legea.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul în replică, arată că în opinia sa, din moment ce inculpații nu au declarat recurs împotriva sentinței Judecătoriei O., consideră că sunt mulțumiți de hotărârea primei instanțe, astfel că susținerile acestora prin apărător nu sunt întemeiate.

Inculpatul intimat M. E., având ultimul cuvânt, solicită să se mențină hotărârea Judecătoriei O. în sensul aplicării unei pedepse cu suspendare.

Inculpatul intimat M. D., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului ales.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de J. O. în dosarul nr._, în baza art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. c și art. 76 al. 1 lit. b Cod penal și a art. 33 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul M. D., fiul lui P. și N. E., născut la 12.09.1984 în oraș O., jud. C.-S., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, cu antecedente penale, domiciliat în O., .. 17, .-S., C.N.P._, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de „deținere si transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 țigarete - cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună”.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 2961 alin. 1 lit. L și alin. 2 lit. a din Legea 571/2003, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. d, 33 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul M. D., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal, raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, rezultând o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal a fost aplicată inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul M. D. se află în executarea unei pedepse neprivative de libertate de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării, aplicată prin sentința penală nr. 116/06.11.2009 a Judecătoriei O., definitivă prin neapelare la data de 22.11.2009.

S-a constatat că infracțiunile de „deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 țigarete - cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună” și „deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător” care fac obiectul prezentului dosar au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 116/06.11.2009 a Judecătoriei O., definitivă prin neapelare la data de 22.11.2009.

În baza art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 116/06.11.2009 a Judecătoriei O. și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta, de 3 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, cu privare de libertate.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal a fost aplicată inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 22.09.2011 la 10.11.2011.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de „deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 țigarete cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună”, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 și infracțiunea de „deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător” prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. L din Legea 571/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. E. în infracțiunea de însușirea bunului găsit prevăzută de art. 216 Cod penal.

În baza art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și a art. 33 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul M. E., fiul lui P. și N. E., născut la 01.09.1985 în oraș O., jud. C.-S., cetățean român, studii 12 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în O., .. 17, ., jud. C.-S., C.N.P._, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de „deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 țigarete cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună”.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. 2 Cod penal a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 2961 alin. 1 lit. L și al. 2 lit. a din Legea 571/2003, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c, art. 76 alin. 1 lit. d și 33 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul M. E., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal, raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, rezultând o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal a fost aplicată inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 22.09.2011 la 10.11.2011.

În baza art. 861 alin. 1) și 2) Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului M. E. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 862 Cod penal.

A fost încredințată supravegherea inculpatului Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S..

În temeiul art. 863 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S. la datele fixate de respectiva instituție;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 863 alin. 3 lit. e Cod penal a fost impusă inculpatului obligația ca pe durata termenului de incercare să nu conducă vehicule.

În baza art. 863 alin. 2 Cod penal s-a dispus ca un exemplar al sentinței să fie comunicat Serviciului de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S..

În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 raportat la prevederile art. 83 și 84 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă A. Națională a V. prin Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara și au fost obligați inculpații M. D. si M. E. la plata în solidar a sumei de 21.203 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat la care se adaugă dobânzile și penalitățile legale calculate conform Codului de procedură fiscală.

În baza art. 118alin. 1 Cod penal s-a dispus confiscarea speciala a cantității de 20.000 țigarete marca Marble.

În baza art. 169 Cod procedura penala s-a dispus restituirea către numitul M. P. a autoturismului marca Pugeot 406 cu nr. de înmatriculare_, a cheilor autoturismului precum și a înscrisurilor ridicate la data de 22.09.2011 conform dovezii existente la dosar – certificat de înmatriculare al autoturismului nr. C00129055S și asigurarea obligatorie cu nr. RO/02/X1_, cu obligația păstrării lor până la soluționarea definitivă a dosarului.

În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către inculpatul M. D. a telefoanelor mobile marca Samsung model GT-S3350 cod IMEI_ și marca Nokia model 2700C-2 cod IMEI_, a acumulatoarelor marca Samsung si Nokia, a cartelei sim Cosmote cu seria_5603201 și a cardului de memorie marca Kingston inscripționat SD-CO2G Taiwan, precum și restituirea către inculpatul Marila E. a telefonului mobil marca Samsung model GT-C3300K cod IMEI_826313, a acumulatorului marca Samsung și a cartelelor sim Cosmote cu seria_ și_7740763.

În baza art. 191 alin. 1 și 2 C.p.p. au fost obligați inculpații M. D. și M. E. la plata sumei de 1300 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

P. a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 21.10.2011 al Parchetului de pe lângă J. O., din dosar nr. 1217/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă în formă calificată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 274 rap. la art. 270 alin. 1 și 3 din Legea 86/2006 și evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul Penal și M. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă în formă calificată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 274 rap la art. 270 alin. 1 si 3 din Legea 86/2006 și evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul Penal. De asemenea s-a dispus disjungerea cauzei față de ambii inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 270 alin. 1 din Legea 86/2006 și față de AN pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă în formă calificată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 274 rap la art. 270 alin. 1 și 3 din Legea 86/2006 și evaziune fiscală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul Penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei O. la data de 24.10.2011 sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că în data de 22.09.2011 inculpații M. D. și I. M. E., după ce au introdus ilegal peste frontiera de stat cu Serbia, au deținut în afara antrepozitului fiscal și au transportat cu ajutorul autoturismului marca Peugeot 406, înmatriculat sub nr._, cantitatea de 40.000 țigarete marca Marble, netimbrate, inscripționate Duty-Free. Până când s-a reușit oprirea autoturismului în care se aflau cei doi inculpați, aceștia nu s-au supus de două ori somațiilor polițiștilor de frontieră, trecând prin filtrele organizate de aceștia pe DN 57 Răcășdia - O.. Prejudiciul adus la bugetul de stat de inculpați este în valoare de 21.203 lei. Inculpații recunosc faptul că au deținut și transportat țigaretele și că intenționau să le comercializeze, dar nu recunosc că au contribuit la introducerea lor în țară și susțin că le-au sustras de la persoane necunoscute ce le-au abandonat lângă un drum public.

P. dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost depuse următoarele mijloace de probă: referat de terminare a urmăririi penale, procese-verbale de audiere a martorilor cu identitate protejată Pasulea I. și B. C., mandate de arestare preventivă cu nr. 47/23.09.2011 și 48/23.09.2011, referat cu propunere de arestare preventivă din 23.09.2011, ordonanța dată de P. de pe lângă J. O. în 23.09.2011 privind punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, rezoluția dată de P. de pe lângă J. O. în 22.09.2011 privind confirmarea începerii urmăririi penale împotriva inculpaților, rezoluția IPJF C.-S. din 22.09.2011 privind începerea urmăririi penale împotriva inculpaților, fișa infracțiunii, proces-verbal de sesizare din oficiu din 22.09.2011, proces-verbal de constatare din 22.09.2011, adresa nr. 3832/SIFSPA/23.09.2011 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara de constituire ca parte civilă și documente anexe, declarații inculpați, procese-verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și dreptului de apărare, ordonanțe de reținere, caziere judiciare, proces-verbal din data de 22.09.2011 de verificare a apelurilor cu telefonul cu nr._ aparținând lui M. E., proces-verbal din data de 22.09.2011 de verificare a apelurilor cu telefonul cu nr._ aparținând lui M. D., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a telefoanelor găsite asupra lui M. E., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a telefoanelor găsite asupra lui M. D., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a autoturismului Peugeot 406, înmatriculat sub nr._, dovezi ridicare obiecte, acte de identitate inculpați, certificat de înmatriculare C00129055S, permis de conducere pentru M. D., asigurare RCA, planșa fotografică cu autoturismul Peugeot, înmatriculat sub nr._, planșa foto urme papilare, urme papilare, procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

Audiați în fața instanței, inculpații M. D. și M. E. nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței.

În timpul cercetării judecătorești au fost audiați martorii T. P. G., C. M. A., L. V. V., Badila Ionit L., Tecuta M., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și depuse la dosarul cauzei, iar din dispoziția instanței au fost comunicate caziere judiciare actualizate ale inculpaților.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul zilei de 22.09.2011 agenți ai poliției de frontieră din cadrul I.J.P.F. C.-S., aflați într-o misiune de supraveghere operativă pe raza localității Răcășdia, au observat autoturismul marca Peugeot, înmatriculat sub nr._ - despre care existau informații că este folosit la transportul țigaretelor de contrabandă – oprit pe marginea DN 57 la 200 metri de ieșirea din localitate spre O.. Ca urmare s-au deplasat spre autoturism și și-au declinat calitatea, prezentând legitimațiile de serviciu. În acel moment șoferul autoturismului a încercat să întoarcă înspre localitatea Răcășdia, dar a fost blocat de autoturismul poliției de frontieră. Ca urmare șoferul a demarat înspre localitatea O., sustrăgându-se controlului poliției de frontieră. Agenții poliției de frontieră și-au anunțat colegii aflați în filtru pe DN 57 la aproximativ 2 km de ., solicitând oprirea autoturismului. Ca urmare, în jurul orelor 15,30, când autoturismul s-a apropiat de filtru, unul dintre polițiștii de frontieră, echipat regulamentar, a executat semnalele legale de oprire. Autoturismul poliției de frontieră aflat la filtru avea semnalele luminoase pentru oprire în funcțiune. Autoturismul Peugeot nu a redus viteza de deplasare, ci și-a continuat drumul cu viteză mare către O., urmărit de echipajele poliției de frontieră, având semnalele acustice și luminoase în funcțiune. Autoturismul a fost oprit în localitatea O. pe . doi ocupanți au fost identificați ca fiind inculpații M. D. – ce conducea autoturismul și M. E. pasager. În urma controlului autoturismului în portbagaj au fost descoperite 4 colete voluminoase conținând 2000 pachete cu țigarete marca Marble, netimbrate și inscripționate Duty Free.

Partea vătămată A. Națională a V. prin Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 21.203 lei.

Audiat în fața instanței, inculpatul M. D. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare. Declarațiile inculpatului nu au fost constante în timpul cercetării prealabile, urmăririi penale și cercetării judecătorești.

Conform procesului-verbal de constatare întocmit de poliția de frontieră după oprirea autoturismului pe care îl conducea inculpatul, aflat la filele 33-36 din dosarul de urmărire penală, inculpatul a declarat că în ziua de 22.09.2011 în jurul orei 08,00 s-a deplasat cu autoturismul marca Peugeot din localitatea de domiciliu în localitatea Ia la bunicii săi, unde a desfășurat diverse activități gospodărești împreună cu fratele sau până în jurul orelor 15,00 când au plecat cu același autoturism spre O.. În timpul deplasării, între localitățile Berliște și Rusova au observat 4 colete cu țigări pe partea dreaptă a drumului pe care le-au încărcat în portbagajul autoturismului după care și-au continuat drumul spre O.. Nu s-a supus somației primului echipaj al poliției de frontieră întrucât s-a speriat și chiar dacă a observat filtrul poliției de frontieră organizat de al doilea echipaj și semnalul de oprire, nu s-a supus semnalului de oprire și a trecut prin filtru.

În timpul urmăririi penale, conform declarațiilor aflate la filele 48-49 și 51-53 dosar urmărire penală, inculpatul M. D. a declarat că în aceeași zi, în jurul orelor 12, după ce și-a ajutat părinții la culesul porumbului, a plecat cu fratele său la pescuit la râul Vecinic, unde au stat până în jurul orelor 14, după care s-au întors la locuința bunicilor din localitatea Iam. În jurul orelor 15 M. D. a plecat împreună cu fratele său înspre O. cu autoturismul Peugeot, înmatriculat sub nr._ . Între localitățile Berliște și Rusova, fratele său ce se afla pe scaunul din dreapta a observat pe partea dreaptă a drumului 4 colete cu țigări. A oprit autoturismul, au încărcat pachetele în portbagaj și au plecat spre O. pentru a le preda la poliție. La ieșirea din localitatea Răcășdia a fost legitimat de poliția de frontieră, care i-a somat să tragă pe dreapta și să oprească autoturismul, însă nu s-a supus somației legale a polițiștilor de frontieră și a plecat demarând în trombă înspre O.. În apropiere de localitatea O., un alt echipaj al poliției de frontieră i-a semnalizat să tragă pe dreapta și să oprească autoturismul însă nici de această dată nu a respectat semnalul și a spart filtrul organizat de poliție, continuându-și drumul până pe ., unde au fost interceptați de un alt echipaj al poliției de frontieră. În urma controlului polițiștii au descoperit cele 4 colete cu țigări. Inculpatul nu cunoștea cantitatea de țigări ce se afla în colete și nici marca acestora. Locul în care au descoperit țigările este îndreptat spre frontiera de stat cu Serbia, astfel încât acestea erau provenite și destinate contrabandei.

În fața instanței inculpatul a arătat că în ziua de 22.09.2011 s-a deplasat în localitatea Iam la solicitarea fratelui său, M. E.. Pe drumul de întoarcere către O. între localitățile Berliște și Rusova a oprit autoturismul la solicitarea fratelui sau care a coborât din autoturism și s-a deplasat la 10-20 metri de drum pe partea dreaptă, de unde a luat 4 saci de culoare neagră fără ca M. D. să cunoască conținutul sacilor. Chiar dacă l-a întrebat, fratele său nu i-a dezvăluit conținutul sacilor. Începând din localitatea Nicolint a observat că autoturismul condus de el era urmărit de un autoturism de culoare albă. Ca urmare, a oprit autoturismul pe partea dreaptă a drumului, iar din mașina albă a coborât o persoană în haine civile, care a strigat la ei să stea. Întrucât s-a speriat, a demarat cu mașina, fiind urmăriți de mașina albă. La ., după o mașină ce repara șoseaua a văzut o mașină a poliției de frontieră ce nu avea semnalele luminoase pornite, oprită pe marginea dreaptă a șoselei. După 2 km mașina poliției de frontieră a apărut în spatele autoturismului și le-a solicitat să tragă pe dreapta, iar el s-a conformat.

Audiat în fața instanței, inculpatul M. E. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, iar declarațiile sale sunt în parte contradictorii cu declarațiile inculpatului M. D..

Conform procesului-verbal de constatare întocmit de poliția de frontieră după oprirea autoturismului pe care îl conducea fratele său, inculpatul a declarat că în data de 22.09.2011, în jurul orelor 07,30, s-a deplasat în satul Iam pentru a-și ajuta bunicii la culesul porumbului, în jurul orei 11,00 a plecat în localitatea Berliște, după care în jur de ora 12 a plecat cu un scuter înspre localitatea Rusova. La aproximativ 400-500 de localitate a observat niște persoane care descărcau dintr-o caruță niște saci de culoare neagră, pe care îi depozitau pe marginea drumului în vegetație. După 20 de minute s-a întors la fața locului și, constatând faptul că sacii conțin țigarete, i-a mutat 40-50 metri până într-un lan de porumb. După aceea l-a sunat pe fratele său și i-a solicitat să se deplaseze în localitatea Iam, fără a-i comunica motivul. Acesta a ajuns la locuința bunicilor din Iam la aprox. 20 de minute după convorbirea telefonică. Ulterior a plecat împreună cu fratele său spre locul în care erau ascunse țigaretele, le-au încărcat în portbagajul autoturismului condus de fratele său și au plecat spre localitatea O. cu intenția de a le vinde. În drum spre localitatea O. le-au fost făcute semne regulamentare de oprire de către un echipaj al poliției de frontieră, dar fratele său s-a speriat și nu a oprit la semnal, continuându-și drumul. Au fost urmăriți de echipajul poliției de frontieră, opriți pe o stradă adiacentă străzii Răcășdia din O. și conduși la sediul poliției de frontieră.

Declarațiile date de inculpat în timpul urmăririi penale (f. 58-59 și 61-62 dosar urmărire penală) sunt similare celor antemenționate.

În fața instanței inculpatul și-a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând faptul că inculpatul M. E. nu cunoștea conținutul pachetelor în momentul în care a forțat filtrele poliției de frontieră și a aflat că acestea conțin țigarete doar înainte de a fi opriți de poliție în localitatea O.. Inculpatul a arătat că polițiștii de frontieră din primul echipaj ce au încercat oprirea lor erau îmbrăcați în haine civile, se deplasau cu un autoturism Audi ce nu purta însemnele poliției de frontieră, iar în momentul în care polițiștii i-au cerut să oprească autoturismul, el i-a solicitat inculpatului M. D. să demareze întrucât credea că sunt proprietarii țigaretelor.

Inculpatul M. D. a fost reținut preventiv pentru 24 ore prin ordonanța dată de Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C.-S. în data de 22.09.2011 și arestat preventiv din data de 23.09.2011 până în data de 10.11.2011 în baza încheierilor penale pronunțate de J. O. și/sau de Tribunalul C.-S..

Inculpatul M. E. a fost reținut preventiv pentru 24 ore prin ordonanța dată de Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră C.-S. în data de 22.09.2011 și arestat preventiv din data de 23.09.2011 până în data de 10.11.2011 în baza încheierilor penale pronunțate de J. O. și/sau de Tribunalul C.-S..

Art. 69 Cod procedură penală prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

În cauză, declarațiile inculpatului M. D. date în fața instanței prin care acesta nu recunoaște săvârșirea faptelor comise sunt infirmate de probele administrate în cauză, probe ce se coroborează între ele.

Întrucât modul în care inculpații au intrat în posesia țigaretelor nu a fost pe deplin probat și poate constitui prin el însuși o infracțiune, acest aspect a fost disjuns de procuror. Declarațiile inculpaților conform cărora au descoperit țigaretele abandonate pe câmp nu sunt dovedite prin niciun mijloc de probă și nu sunt credibile.

Faptul că 2000 pachete cu țigarete marca Marble, netimbrate și inscripționate Duty Free au fost descoperite de poliția de frontieră în portbagajul autoturismului aparținând tatălui inculpaților, condus de inculpatul M. D. și în care se afla M. E. nu este contestat de aceștia și rezultă din procesele-verbale întocmite de poliția de frontieră. Prin urmare, în mod evident aceste țigarete se aflau în detenția inculpatului și a fratelui său, M. E.. Întrucât țigaretele au fost găsite într-un autoturism aflat în trafic în care se aflau ambii inculpați este evident că aceștia au transportat țigaretele.

Întrucât o asemenea cantitate de țigarete nu poate fi destinata uzului personal, este evident că sunt destinate contrabandei. Pachetele de țigarete nu erau corespunzător timbrate și erau inscripționate Duty Free. Prin urmare, întrucât nu puteau fi legal comercializate pe teritoriul României, țigaretele provin din contrabandă.

Din declarațiile date de inculpatul M. D. în faza actelor premergătoare și în faza de urmărire penală, din procesul-verbal de constatare întocmit de poliția de frontieră după oprirea autoturismului Peugeot și din declarațiile polițiștilor de frontieră ce au fost implicați în acțiune rezultă faptul că agenții poliției de frontieră ce au încercat inițial oprirea autoturismului condus de inculpat pe raza localității Răcășdia și-au declinat calitatea, prezentând legitimațiile de serviciu. Cu toate acestea inculpatul a demarat în forță și s-a sustras controlului.

Din declarațiile date de inculpatul M. D. în faza actelor premergătoare și în faza de urmărire penală și de polițiștii ce au constituit filtrul poliției de frontieră organizat pe DN 57 la aproximativ 2 km de . rezultă că polițistul care a făcut semnalul de oprire era complet și regulamentar echipat, iar autoturismul poliției de frontieră aflat la filtru avea semnalele luminoase pentru oprire în funcțiune. Cu toate acestea inculpatul a spart filtrul poliției de frontieră, existând și riscul accidentării agentului ce efectua semnalul de oprire.

Pe cale de consecință instanța de fond a constatat că inculpatul M. D. cunoștea dinainte că poliția de frontieră să încerce oprirea autoturismului marca Peugeot faptul că acesta este încărcat cu țigarete provenite din contrabandă și destinate contrabandei – motiv pentru care a forțat filtrele poliției.

Declarațiile inculpatului M. E. din care rezultă că M. D. a aflat conținutul pachetelor doar înainte de blocarea autoturismului Peugeot de poliția de frontieră sunt infirmate de probele antemenționate și prin urmare au fost înlăturate de instanța de fond.

Declarațiile inculpatului M. E. sunt confirmate în parte de probele administrate, anterior menționate, în ceea ce privește faptul că acesta a deținut în afara antrepozitului fiscal și a transportat țigarete netimbrate cunoscând faptul că provin din și sunt destinate contrabandei.

Starea de fapt a fost reținută de instanță pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză: proces-verbal de sesizare din oficiu din 22.09.2011, proces-verbal de constatare din 22.09.2011, adresa nr. 3832/SIFSPA/23.09.2011 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara de constituire ca parte civilă și documente anexe, declarații inculpați, procese-verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și dreptului de apărare, ordonanțe de reținere, caziere judiciare, proces-verbal din data de 22.09.2011 de verificare a apelurilor cu telefonul cu nr._ aparținând lui M. E., proces-verbal din data de 22.09.2011 de verificare a apelurilor cu telefonul cu nr._ aparținând lui M. D., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a telefoanelor găsite asupra lui M. E., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a telefoanelor găsite asupra lui M. D., proces-verbal din data de 22.09.2011 de ridicare și sigilare a autoturismului Peugeot 406, înmatriculat sub nr._, dovezi ridicare obiecte, acte de identitate inculpați, certificat de înmatriculare C00129055S, permis de conducere pentru M. D., asigurare RCA, planșa fotografică cu autoturismul Peugeot, înmatriculat sub nr._, planșa foto urme papilare, urme papilare, procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală și declarațiile martorilor T. P. G., C. M. A., L. V. V., Badila Ionit L., Tecuta M..

În drept:

I. Fapta inculpatului M. D. care în data de 22.09.2011 a deținut și transportat împreună cu inculpatul M. E. cantitatea de 20.000 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă și sunt destinate săvârșirii acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin deținerea și transportul țigaretelor – aspect ce rezultă din faptul că inculpatul a deținut împreună cu fratele său, M. E. autoturismul și bunurile mobile încărcate în acesta și a condus autoturismul. Urmarea imediată a faptei constă în prejudiciul adus statului român, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor sale, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că țigaretele provin din contrabandă – întrucât pachetele nu erau timbrate și erau inscripționate duty free – și sunt destinate contrabandei – fiind evident că o asemenea cantitate de țigarete nu poate fi destinată consumului propriu.

Fapta inculpatului M. D. care în data de 22.09.2011 a deținut în afara antrepozitului fiscal cantitatea de 2000 pachete țigarete (20.000 țigarete) netimbrate si inscripționate duty free întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător peste limita a 10.000 țigarete, prevăzuta de art. 2961 al. 1 lit. L și pedepsita de art. 2961 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin deținerea în afara antrepozitului fiscal a țigaretelor. Urmarea imediată a faptei constă în prejudiciul cauzat statului român, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra bugetului de stat, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta are antecedente penale, fără a fi în stare de recidivă.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 și art. 2961 alin. 1 lit. L din Legea 571/2003, toate cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. b Cod penal.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța de fon s-a raportat la dispozițiile art. 72 alin. 1 și art. 52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art. 181 alin.2 Cod penal, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-au comis faptele, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârșit mai multe infracțiuni cu intenție, în concurs, provocând un prejudiciu însemnat bugetului de stat, iar când s-a încercat oprirea lui, s-a sustras controlului poliției de frontieră.

Instanța de fond a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este născut la data de 12.09.1984, este în vârstă de 28 de ani, studii 12 clase, fără ocupație și loc de muncă și cunoscut cu antecedente penale, fără a fi în stare de recidivă.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul, chiar dacă nu și-a recunoscut faptele și a încercat să ascundă aflarea adevărului, s-a prezentat constant în fața autorităților și ca urmare, ținând cont de valoarea prejudiciului, a reținut în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa. În consecință, dând eficiență dispozițiilor art. 76 alin. 1 Cod penal, instanța de fond a aplicat inculpatului pentru fiecare infracțiune săvârșită o pedeapsă sub minimul special, apreciind că o astfel de sancțiune este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În aceste condiții, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, instanța de fond a aplicat următoarele pedepse:

P. săvârșirea infracțiunii de deținere și transport a cantității de 20.000 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și a art. 33 lit. b Cod penal instanța de fond a condamnat pe inculpatul M. D., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare. Instanța de fond a interzis inculpatului în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale. De asemenea în baza art. 65 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit.a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

P. săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. L și pedepsită de art. 2961 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. d, 33 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul M. D., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. De asemenea prima instanță a interzis inculpatului în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal raportat la art. 34 lit. b) Cod penal, instanța de fond a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod penal, instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a Cod penal și lit. b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanța de fond a apreciat că, față de prevederile art. 3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, „deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată”. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de Convenție, o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța de fond a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.

Instanța de fond a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, prima instanță a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. d) și e) Cod penal.

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a fost aplicată în temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, întrucât pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și transport a cantității de 20 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal este de 3 ani închisoare, iar art. 270 alin. 3 raportat la art. 273 alin. 1 din Legea 86/2006, prevede pentru infracțiunea antementionata pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. În ceea ce privește drepturile interzise, argumentele prezentate anterior pentru pedeapsa accesorie sunt valabile și pentru pedeapsa complementară. Prin urmare, în baza art. 35 alin. 1 Cod penal prima instanță a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Analizând cazierul judiciar al inculpatului M. D., instanța de fond a constatat că acesta se află în executarea unei pedepse neprivative de libertate de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării, aplicată prin sentința penală nr. 116/06.11.2009 a Judecătoriei O., definitivă prin neapelare la data de 22.11.2009. Prin urmare infracțiunile de „deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 tigarete - cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună” și „deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător” care fac obiectul prezentului dosar au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală antemenționată.

În baza art. 83 alin. 1 Cod penal, prima instanță a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 116/06.11.2009 a Judecătoriei O. și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului prin prezenta, de 3 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, cu privare de libertate.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, instanța de fond a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 22.09.2011 la 10.11.2011.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

II. Fapta inculpatului M. E. care în data de 22.09.2011 a deținut și transportat împreună cu inculpatul M. D. cantitatea de 20.000 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin deținerea, transportul țigaretelor – aspect ce rezultă din faptul că inculpatul a deținut împreună cu fratele său, M. D. bunurile mobile încărcate în autoturism. Urmarea imediată a faptei constă în prejudiciul adus statului român, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor sale, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că țigaretele provin din contrabandă – întrucât pachetele nu erau timbrate și erau inscripționate duty free – și sunt destinate contrabandei – fiind evident că o asemenea cantitate de țigarete nu poate fii destinată consumului propriu.

Fapta inculpatului M. E. care în data de 22.09.2011 a deținut în afara antrepozitului fiscal cantitatea de 20.000 țigarete netimbrate și inscripționate duty free întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător peste limita a 10.000 țigarete, prevăzuta de art. 2961 alin. 1 lit. L și pedepsita de art. 2961 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin deținerea în afara antrepozitului fiscal a țigaretelor. Urmarea imediată a faptei constă în prejudiciul cauzat statului român, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra bugetului de stat, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.

În aceste condiții, ținând cont și de dispozițiile art. 334 Cod procedură penală, instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de „deținere și transport a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal – 20.000 țigarete cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, săvârșită de două persoane împreună”, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 și infracțiunea de „deținere pe teritoriul României în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete fără a fi marcate corespunzător” prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. L din Legea 571/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. E. în infracțiunea de însușire a bunului găsit prevăzută de art. 216 Cod penal.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta nu are antecedente penale.

Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 si art. 2961 alin. 1 lit. L din Legea 571/2003, toate cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. b Cod penal.

La individualizarea pedepsei și proporționalizarea acesteia, instanța de fond s-a raportat la dispozițiile art. 72 alin. 1 și art. 52 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise a fost apreciat în baza art. 181 alin. 2 Cod penal, având în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-au comis faptele, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social ridicat, motivat prin faptul că a săvârșit mai multe infracțiuni cu intenție, în concurs, provocând un prejudiciu însemnat bugetului de stat și, conform propriilor sale declarații, și-a îndemnat și determinat fratele să se sustragă controlului poliției de frontieră.

Instanța de fond a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este născut la data de 01.09.1985, este în vârstă de 27 de ani, studii 12 clase, fără ocupație și loc de muncă și cunoscut cu antecedente penale, fără a fi în stare de recidivă.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul, chiar dacă nu și-a recunoscut faptele și a încercat să ascundă aflarea adevărului, s-a prezentat constant în fața autorităților și ca urmare raportat și la valoarea prejudiciului, a reținut în beneficiul acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal pentru toate infracțiunile reținute în sarcina sa. În consecință, dând eficiență dispozițiilor art. 76 alin. 1 Cod penal, instanța de fond a aplicat inculpatului pentru fiecare infracțiune săvârșită o pedeapsă sub minimul special, apreciind că o astfel de sancțiune este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

În aceste condiții, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, instanța de fond a aplicat următoarele pedepse:

P. săvârșirea infracțiunii de deținere și transport a cantității de 20.000 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și a art. 33 lit. b Cod penal instanța a condamnat pe inculpatul M. D., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare. Instanța i-a interzis inculpatului în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale. De asemenea în baza art. 65 alin. 2 Cod penal i-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

P. săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a cantității de 20.000 țigarete, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. L și pedepsită de art. 2961 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. d, 33 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul M. E., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. De asemenea instanța a interzis inculpatului în baza art. 71 alin. 1 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. b) Cod penal raportat la art. 34 lit. b) Cod penal, instanța de fond a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (ani) ani închisoare.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod penal, instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a Cod penal și lit. b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

Instanța de fond a apreciat că, față de prevederile art. 3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului dezvoltată pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată, față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, „deținuții continuă să se bucure de toate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenție, cu excepția dreptului la libertate (…). Orice alt fel de restricție la alte drepturi trebuie să fie justificată”. Curtea acceptă că o societate democratică are posibilitatea de a lua măsuri pentru a se proteja împotriva activităților care urmăresc distrugerea drepturilor și libertăților enunțate de Convenție, o situație în care instituirea unor restricții în privința drepturilor electorale este apreciată ca justificată fiind aceea în care un individ a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus în pericol starea de drept sau bazele democrației. Instanța de fond a apreciat că prin săvârșirea infracțiunii care face obiectul prezentei cauze, dar și prin datele personale, inculpatul nu a pus în pericol grav ordinea de drept și, cu atât mai puțin, bazele democrației.

Instanța de fond a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu a interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. d) și e) Cod penal.

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a fost aplicată în temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, întrucât pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și transport a cantității de 20 țigarete care trebuiau plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal este de 3 ani închisoare, iar art. 270 alin. 3 raportat la art. 273 alin. 1 din Legea 86/2006, prevede pentru infracțiunea antemenționată pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. În ceea ce privește drepturile interzise, argumentele prezentate anterior pentru pedeapsa accesorie sunt valabile și pentru pedeapsa complementară. Prin urmare, în baza art. 35 alin. 1 Cod penal instanța de fond a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, instanța de fond a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 22.09.2011 la 10.11.2011.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, prima instanță a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 861 alin. 1 și 2 Cod penal, respectiv: pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de 3 ani, așadar sunt respectate condițiile impuse de alin. 2; inculpatul nu are antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

Cu toate acestea, având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit un număr de 2 infracțiuni soldate cu un prejudiciu adus bugetului de stat și a încercat să ascundă aflarea adevărului, instanța de fond a apreciat că se impune supravegherea strictă a inculpatului de către instituțiile statului cu atribuții în domeniu.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art. 861 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului M. E. sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 862 Cod penal și a încredințat supravegherea inculpatului Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S..

În temeiul art. 863 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare instanța de fond a impus inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S. la datele fixate de respectiva instituție;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Având în vedere modalitatea în care inculpatul a săvârșit infracțiunea, în baza art. 863 alin. 3 lit. e Cod penal instanța de fond a impus inculpatului M. E. obligația ca pe durata termenului de încercare să nu conducă vehicule.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 863 alin. 2 Cod penal instanța de fond a dispus ca un exemplar al sentinței să fie comunicat Serviciului de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul C.-S..

În baza art. 359 Cod procedură penală, a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 raportat la prevederile art. 83 și 84 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art. 862 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța de fond a reținut că A. Naționala a V. prin Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 21.203,00 lei reprezentând prejudiciul nerecuperat, la care se adaugă dobânzile și penalitățile legale calculate conform Codului de procedură fiscală. Aceasta valoare a fost confirmată printr-o adresă depusă la dosarul cauzei în data de 10.12.2012.

Legea civilă, mai exact, art. 998-999 cod civil prevede că răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală, dovedit de către partea vătămată și existența unei fapte ilicite. În speță săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor reținute în sarcina lor, vinovăția acestora și legătura de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciu au fost dovedite.

Pe cale de consecință, în baza art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă A. Națională a V. prin Direcția R. pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara și a obligat pe inculpații M. D. și M. E. la plata în solidar a sumei de 21.203 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat, la care se adaugă dobânzile și penalitățile legale calculate conform Codului de procedură fiscală.

În baza art. 118alin. 1 Cod penal a dispus confiscarea specială a cantității de 20.000 țigarete marca Marble.

În baza art. 169 Cod procedura penala a dispus restituirea către numitul M. P. a autoturismului marca Pugeot 406 cu nr. de înmatriculare_, a cheilor autoturismului, precum și a înscrisurilor ridicate la data de 22.09.2011 conform dovezii existente la dosar – certificat de înmatriculare al autoturismului nr. C00129055S și asigurarea obligatorie cu nr. RO/02/X1_, cu obligația păstrării lor până la soluționarea definitivă a dosarului.

În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală a dispus restituirea către inculpatul M. D. a telefoanelor mobile marca Samsung model GT-S3350 cod IMEI_ și marca Nokia model 2700C-2 cod IMEI_, a acumulatoarelor marca Samsung si Nokia, a cartelei sim Cosmote cu seria_5603201 și a cardului de memorie marca Kingston inscriptionat SD-CO2G Taiwan, precum și restituirea către inculpatul Marila E. a telefonului mobil marca Samsung model GT-C3300K cod IMEI_826313, a acumulatorului marca Samsung și cartelelor sim Cosmote cu seria_ și_7740763.

În baza art. 191 alin. 1 și 2 C.p.p. a obligat inculpații M. D. și M. E. la plata sumei de 1300 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de J. O. în dosarul nr._ din 24.10.2011 a declarat recurs în termen P. DE PE L. J. O., înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr._ din 04.02.2013.

P. motivarea recursului procurorului, la dosar s-a depus un memoriu, prin care s-a solicitat casarea sentinței și, în rejudecare, condamnarea inculpaților la pedepse de peste 4 ani închisoare pentru inculpatul M. E. și peste 5 ani închisoare pentru inculpatul M. D., deoarece sentința este nelegală arătându-se că: deși procurorul de ședință nu a solicitat aplicarea art. 72 C.p., apărătorul inculpaților a solicitat doar schimbarea încadrării juridice și achitarea iar instanța nu a pus în discuție reținerea circumstanțelor atenuante, aceasta le-a reținut; reținerea circumstanțelor atenuante este o clemență mult prea mare, având în vedere nu numai că inculpații nu-și recunosc faptele, ci le-au săvârșit într-o manieră periculoasă atât pentru organele de poliție care au încercat oprirea în siguranță a inculpaților, dar și a celorlalți participanți la trafic; instanța de fond apreciază în mod nejustificat prejudiciul de 21.203 lei (salariul minim garantat pe economie pentru munca prestată timp de 30 de luni pentru o medie de 170 de ore pe lună, adică 5.100 ore de muncă) ca unul de natură a aplica circumstanțe atenuante. În drept, au fost invocate disp. art. 3859 alin. 1 pct. 14 C.p.p. (filele 5-7).

La termenul de judecată din 20.03.2013, procurorul de ședință a precizat că înțelege să completeze motivele de recurs formulate de către P. de pe lângă J. O. în privința inculpatului M. D. în sensul reținerii recidivei prev. de art. 37 lit. a C.p., având în vedere că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare prin sentința penală nr. 116/2009 a Judecătoriei O., iar pentru ambele infracțiuni comise pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 1 an închisoare. De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere și faptul că în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, în condițiile reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c C.p. față de ambii inculpați, pedeapsa este și nelegală, minimul special pentru această infracțiune fiind de 2 ani închisoare iar pedeapsa aplicată de către prima instanță fiind de 3 ani, motiv pentru care să fie înlăturat și acest aspect de nelegalitate prin înlăturarea circumstanței atenuante.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor care se analizează din oficiu conform art. 3859 alin. 3 C. proc. pen., precum și examinând întreaga cauză sub toate aspectele conform art. 3856 alin. 3 C. proc. pen., Curtea constată, pentru considerentele ce urmează, că recursul este fondat, în cauză fiind incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. 1 pct. 2 (instanța nu a fost sesizată legal) și 9 (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția) C. proc. pen., în forma în care acest act normativ era în vigoare la data declarării recursului.

Trebuie remarcat că, având în vedere motivele scrise și completarea orală a acestora, recursul procurorului este declarat atât în defavoarea, cât și în favoarea inculpaților.

În primul rând, sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor relative la sesizarea instanței.

Potrivit art. 264 alin. 1 C. proc. pen., rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată.

Art. 263 alin. 1 din același cod prevede că rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta pentru care s-a efectuat urmărirea penală.

Or, inculpații au fost trimiși în judecată sub aspectul săvârșirii unei fapte pentru care nu s-a efectuat urmărirea penală.

Astfel, prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M. E. și M. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă calificată, prevăzută de art. 274 rap. la art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, și de evaziune fiscală, prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 571/2003.

P. infracțiunea de contrabandă calificată nu s-au efectuat toate actele de urmărire penală.

Art. 270 din Legea nr. 86/2006 prevede următoarele:

(1) Introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din țară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.”

P. existența infracțiunii de contrabandă asimilată prevăzută de alin. 3 al articolului redat mai sus este necesar ca făptuitorul să știe că mărfurile provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Așadar, se face trimitere la noțiunea de contrabandă, care este definită în alineatele precedente.

Însă, la finalul expunerii rechizitoriului se arată că cercetările sunt incomplete cu privire la introducerea țigaretelor de către inculpați prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul vamal, dispunându-se apoi disjungerea cauzei în acest sens.

Rezultă că procurorul nu a stabilit un aspect esențial al cauzei, constând în modalitatea introducerii țigaretelor în țară, împrejurare la care trebuie raportată sintagma „cunoscând că provin din contrabandă”, fiind necesar a se cunoaște care din cele două forme ale contrabandei se reține, cea de la alin. 1 sau cea de la alin. 2 al art. 270 din Legea nr. 86/2006.

Procedând în acest mod, procurorul nu a sesizat în mod legal instanța de judecată cu privire la infracțiunea de contrabandă calificată.

În al doilea rând, sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Prima instanță nu a arătat ce criterii a avut în vedere la evaluarea prejudiciului, limitându-se la a reține că D.R.A.O.V. Timișoara s-a constituit parte civilă cu suma de 21.203 lei, valoare confirmată printr-o adresă depusă la dosar în data de 10.12.2012. De asemenea, în considerente există contradicții cu privire la cantitatea de țigarete, arătându-se că prin actul de sesizare s-a reținut că inculpații au deținut și transportat 40.000 țigarete, dar la descrierea în drept a faptelor precizându-se cantitatea de 20.000 țigarete.

Prin urmare, instanța de recurs este pusă în imposibilitatea efectuării controlului judiciar.

Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. va fi admis recursul declarat de P. DE PE L. J. O. împotriva sentinței penale nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de Tribunalul T. în dosarul nr._ din 24.10.2011, va fi casată sentința recurată și se va dispune rejudecarea cauzei de către J. O..

Cu ocazia rejudecării, prima instanță va dispune în baza art. 332 alin. 2 trimiterea cauzei către procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

Văzându-se dispozițiile art. 192 alin. 3 și ale art. 189 alin. 1 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia și se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 150 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., admite recursul declarat de P. DE PE L. J. O. împotriva sentinței penale nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de J. O. în dosarul nr._ din 24.10.2011.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare la J. O..

În temeiul art. 192 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 150 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2013.

PREȘEDINTE,

C. I. M.

JUDECĂTOR,

F. P.

JUDECĂTOR,

F. P.

GREFIER,

I. S.

Red. F.P./01.04.2013

Tehnored. I.S. - 2 ex./09.04.2013

Prima instanță – J. O. – jud. O.C. R.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ operator 2711

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 346/R

În baza art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., admite recursul declarat de P. DE PE L. J. O. împotriva sentinței penale nr. 194 din 17 decembrie 2012 pronunțate de J. O. în dosarul nr._ din 24.10.2011.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare la J. O..

În temeiul art. 192 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 150 lei reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2013.

PREȘEDINTE,

C. I. M.

JUDECĂTOR,

F. P.

JUDECĂTOR,

F. P.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR._

Emisă la 09.04.2013

CĂTRE

J. O.

Vă trimitem alăturat dosarul cu numărul de mai sus privind pe inculpații M. D. și M. E., pentru a proceda la rejudecarea cauzei, astfel cum s-a dispus prin decizia penală nr. 346/R/20.03.2013 a Curții de Apel Timișoara – Secția penală.

Dosarul, cusut și numerotat, conține 31 file și are atașate următoarele dosare:

- dosarul nr._ al Judecătoriei O. (381 file);

- dosarul nr. 1217/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. O.;

- dosarul nr._ /a2 al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ /a3 al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ /a1 al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ /a1 al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Tribunalului C.-S.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O.;

- dosarul nr._ al Judecătoriei O..

PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ, GREFIER,

C. C. I. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 346/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA