Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1188/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1188/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-11-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1188/A
Ședința publică din data de 18.11.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul N. M. C. împotriva sentinței penale nr. 2206 din 23.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul apelant, asistat de avocat din oficiu marinescu O. care depune la dosar delegație pentru asistență juridică, lipsă fiind persoana vătămată K. A. D. și partea responsabilă civilmente N. V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depus al dosar procesul verbal întocmit la data de 18.11.2015 de către președintele secției penale din cadrul acestei instanțe.
Instanța învederează inculpatului prezent că dispozițiile art. 420 alin 4 C.pr.pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen. Inculpatul este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind atașată la dosar.
Inculpatul mai precizează că prin apelul formulat, înțelege să critice hotărârea primei instanțe, prin prisma cuantumului pedepsi aplicate, sens în care solicită reducerea pedepsei și contopirea cu pedepsele aplicate prin hotărârile de condamnare pronunțate anterior în privința sa.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocatul din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să i se aplice inculpatului o pedeapsă mai mică decât cea la care a fost condamnat de către instanța de fond, respectiv aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul general.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului și menținere a soluției pronunțată de prima instanță, considerând că este temeinică și legală și arătând că s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei pentru fapta dedusă judecății și o corectă contopire a pedepselor.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile avocatului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2206 din data de 23.09.2015, pronunțată în dosarul nr._, J. Timișoara, în baza art. 125 C. pen. a dispus luarea măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 2 ani și 8 luni, față de inculpatul (minor la data săvârșirii faptei) N. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 N.C.p., cu aplicarea art. 113 și urm. N.C.p. și art. 5 C.pen.
De asemenea, a constatat că infracțiunea a fost comisă în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei închisorii de 2 doi ani aplicată prin sentința penală nr. 450 din data de 10.12.2012 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 27.12.2012 prin nerecurare, ce a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani, prin sentința penală nr. 390/03.12.2014 a Judecătoriei Reșița;
Totodată a constatat că infracțiunea este comisă în concurs cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 390/0312.2014, rămasă definitivă la data de 05.03.2015 prin decizia penală nr. 255/A/05.03.2015 pronunțată de C. de A. Timișoara și prin sentința penală nr. 168 din 12.06.2014 a Judecătoriei Reșița în dosarul nr._ definitivă la 07.07.2014 prin neapelare.
Prima instanță a decontopit pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 390/03.12.2014 a Judecătoriei Reșița, rămasă definitivă la data de 05.03.2015 prin decizia penală nr. 255/A/05.03.2015 pronunțată de C. de A. Timișoara în pedepsele componente astfel: 3 ani închisoare pentru săvârșirea pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. f C.pen.; măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani, ca urmare a înlocuirii pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 450/10.12.2012 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 27.12.2012 prin nerecurare, ce a fost înlocuită și a înlăturat provizoriu sporul de 10 luni închisoare aplicat prin sentința nr. 390/03.12.2014 a Judecătoriei Reșița.
În temeiul art. 129 alin. 1 C.pen., a aplicat o singură măsură educativă și anume măsura internării într-un centru de detenție, pe o durată de 2 ani și 8 luni.
În temeiul art. 129 alin. 2 lit. b C.pen., a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adaugat sporul de 1 an și 2 luni închisoare, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare – în regim de detenție.
A menținut pedeapsa complementară aplicată în temeiul art. 67 CP privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) CP pe o perioadă de 2 ani, care se execută potrivit art.68 alin.1 lit.c C.p., după executarea pedepsei principale, prin sentința penală nr. 390/0312.2014, rămasă definitivă la data de 05.03.2015 prin decizia penală nr. 255/A/05.03.2015 pronunțată de C. de A. Timișoara
A menținut pedeapsa accesorie aplicată în temeiul art.65 din C.p. privind interzicerea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a, b din Codul penal, care se execută potrivit art. 65 alin.3 C.p., de la rămânerea definitivă a hotărârii, prin sentința penală nr. 390/0312.2014, rămasă definitivă la data de 05.03.2015 prin decizia penală nr. 255/A/05.03.2015 pronunțată de C. de A. Timișoara.
În temeiul art. art. 19, art. 397 alin. 1 N.C.pr.pen., art. 1372 C.civ., art. 1382 C.civ. a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă K. A. D. și a obligat inculpatul N. M. C. în solidar cu părții responsabile civilmente N. V., să plătească părții civile suma de 350 EURO.
Totodată a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 879/2014 din 05.03.2015 emis de J. Reșița și a dispus emiterea unui nou mandat.
În temeiul art. 72 C.pen. rap. la art. 129 alin. 3 C.pen., a dedus din perioada executată durata reținerii și a arestului preventiv din data de 17.08.2014 până la zi.
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de la inculpatul N. M. C. de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ.
În temeiul art. 274 alin.1 C. proc. pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 alin. 2 C. proc. pen., a dispus virarea sumei de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T., reprezentând onorariul av. din oficiu Tucudeanu L. (conform delegației aflată la fila 8 dosar fond).
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Timișoara nr. 7587/P/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data 29.01.2015 sub nr. de dosar_, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 și următoarele Cod penal și art. 5 Cod penal.
Prin actul de inculpare s-a reținut că, la data de 03.06.2013 persoana vătămată K. A. D. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în data de 03.06.2013, în jurul orelor 20.30, în timp ce se deplasa pe . Regina Blue din Timișoara, a fost acostată de doi tineri necunoscuți, care, prin acte de violență au deposedat-o de un telefon mobil marca Samsung SGH-D600, portofelul cu acte și bani, un cartuș de țigări marca Lucky Strike și o pereche de ochelari de vedere.
În cursul cercetărilor efectuate s-a stabilit că, în data de 03.06.2013, în jurul orelor 20.30, inculpatul N. M. C. împreună cu o persoană de sex masculin, neidentificată, cunoscută sub numele „C.” se aflau pe .. La un moment dat au observat o femeie mai în vârstă, persoana vătămată K. A. D., care se deplasa în direcția hotelului R. Blue, unde era cazată, vorbind la telefonul mobil și având în mână un cartuș de țigări Lucky Strike și un portofel. Cei doi au hotărât să o deposedeze pe aceasta de bunurile ce le avea asupra sa.
În acest sens, autorii s-au apropiat de persoana vătămată, și, în timp ce numitul „C.” s-a postat în spatele acesteia, a prins-o cu brațul drept imobilizând-o și i-a pus mâna la gură pentru a nu țipa, inculpatul N. M. C. a deposedat-o de telefonul mobil marca Samsung SGH-D600, portofelul cu acte și bani, un cartuș de țigări marca Lucky Strike și o pereche de ochelari de vedere. Imediat după comiterea faptei victima s-a deplasat la recepția hotelului și a cerut ajutor angajaților - martorii Szlahotka Z. și C. I. M., și împreună cu martorul C. I. M. a plecat în urmărirea agresorilor, pierzându-le însă urma. La întoarcerea la hotel, martorul Szlahotka Z. i-a predat persoanei vătămate cartușul de țigări și telefonul mobil marca Samsung SGH D 600, bunuri ce au fost abandonate pe stradă de inculpatul N. M.-C..
În dimineața zilei de 04.06.2013, la sediul poliției s-a prezentat martorul B. S.-M., care a predat portofelul persoanei vătămate,ce conținea: cartea de identitate, permis de conducere, patru carduri bancare, șapte legitimații de cumpărături și suma de patru euro și 76 eurocenți în monezi, găsit în noaptea respectivă pe .. Portofelul a fost restituit la data de 05.06.2013 persoanei vătămate, în baza dovezii de la fila 23.
Persoana vătămată, a precizat în declarația dată că la momentul comiterii faptei inculpatul era îmbrăcat cu un tricou cu dungi și pantaloni 3/4, iar ca și particularitate a reținut că avea ochiul drept pe jumătate închis.
În cauză s-a procedat la efectuarea unei recunoașteri de pe planșa foto, prilej cu care atât persoana vătămată cât și martorul Szlahotka Z. l-au indicat pe inculpatul N. M. C. ca fiind unul dintre cei doi agresori, mai exact cel care a deposedat-o pe persoana vătămată de bunuri.
Martorul Szlahotka Z. a arătat că este angajat al hotelului R. Blue, în calitate de recepționer, iar la data respectivă se afla de serviciu. În jurul orelor 20.30 persoana vătămată – cetățean german - clientă a hotelului, a venit la recepție relatându-i faptul că fusese deposedată prin violență de mai multe bunuri de către doi tineri, i-a arătat locul unde fusese agresată, mai exact trotuarul din dreptul imobilului cu nr. 55 situat în vecinătatea hotelului (câțiva metri), cerându-i sprijin în același timp.
Întrucât vorbește fluent limba germană a putut să comunice cu persoana vătămată, explicându-i colegului său, martorul C. I. - conducător auto al societății, ce s-a întâmplat. Martorul C. I. împreună cu persoana vătămată a plecat cu autoturismul, în urmărirea celor doi agresori iar el a rămas în fața hotelului. La foarte scurt timp a fost anunțat telefonic de către colegul său, C. I., despre faptul că cei doi agresori se îndreptau spre acesta, motiv pentru care a ieșit în stradă observând doi tineri ce alergau dinspre . B., și că aveau în brațe mai multe bunuri. A mai arătat că a ales să alerge după cel care avea mai multe bunuri, identificat ulterior în persoana inculpatului N. M. C., a strigat la el încercând să-l prindă însă nu a reușit deoarece era încălțat cu papuci de serviciu (șlapi), moment în care inculpatul a abandonat bunurile, respectiv un cartuș de țigări Lucky Strike și telefonul mobil marca Samsung. Martorul a făcut precizarea că, a reușit, cu acest prilej să-i vadă bine fața, recunoscându-l ulterior cu ocazia prezentării pentru recunoaștere de pe planșă foto - după semnalmente și semnul particular de la ochiul drept (activitate ce a avut loc la data de 05.06.2013), iar cu privire la cel de-al doilea agresor a arătat că nu i-a văzut fața și nu poate da detalii despre fizionomia acestuia. Totodată a menționat că a restituit persoanei vătămate bunurile abandonate de către inculpat.
Martorul C. I. M. a arătat că este angajat ca și conducător auto, al . SRL, iar la data respectivă se afla la recepția hotelului împreună cu colegul său, Szlahotka Z., și, în timp ce discutau, în hotel a intrat o clientă de origine germană. Aceasta i-a spus colegului său, care cunoștea limba germană, că în urmă cu circa 10-15 minute, fusese tâlhărită de două persoane de sex masculin, dintre care una i-a pus mâna la gură pentru a nu striga, iar cealaltă a buzunărit-o și deposedat-o de mai multe bunuri, printre care un portofel cu acte și bani și un cartuș de țigări.
În continuare a arătat că, împreună cu victima, s-au deplasat, cu autoturismul societății, prin zonă pentru a-i găsi pe agresori, iar la un moment dat persoana vătămată i-a indicat doi tineri ce alergau ca fiind autorii faptei, unul dintre ei fiind identificat ulterior în persoana inculpatului N. M.-C.. Când i-au observat pe martor și persoana vătămată, cei doi agresori s-au despărțit și au aruncat bunurile. A mai arătat că el l-a urmărit pe inculpat însă în ciuda eforturilor nu a reușit să-l prindă, iar celălalt autor a trecut în fugă pe lângă colegul său, a sărit gardul, continuându-și alergarea prin grădinile din zonă.
Fiind audiat, inculpatul N. M.-C. a recunoscut comiterea faptei. Inculpatul a declarat că în ziua respectivă se afla cu numitul „C.” pe . și când au observat-o pe persoana vătămată au hotărât de comun acord să o deposedeze de bunuri, sens în care s-au apropiat de aceasta, „C.” a imobilizat-o, i-a pus mana la gură să nu țipe iar el a deposedat-o de telefonul mobil, un cartuș de țigări, un portofel și o pereche de ochelari. A menționat că a fost ideea lui de a proceda astfel, pentru ca victima să nu poată cere ajutor. A mai arătat că femeia a fugit spre hotel iar la scurt timp s-a întors însoțită de doi bărbați, unul în autoturism alături de ea iar celălalt pe jos, și au încercat să-l prindă pe el și pe C.. La vederea acestora a abandonat cartușul de țigări Lucky Strike, telefonul mobil, apoi a sărit gardul unei grădini reușind să scape de urmăritori, C. fugind în direcția Spitalului Județean. La scurt timp a aruncat ochelarii victimei, apoi a verificat conținutul portofelului, însușindu-și suma de 150 de euro, iar mărunțișul l-a lăsat în portofel, pe care l-a abandonat la o distanță de aproximativ 50 de metri de ochelari. Inculpatul declară că la momentul comiterii faptei era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni de trening 3/4 și un tricou de culoare galbenă cu dungi negre, suma de 150 de euro a cheltuit-o pe haine, mâncare și țigări, iar lui C. nu i-a dat niciun ban deoarece nu s-a mai întâlnit cu el ulterior. Totodată, a precizat că nu dorește să repare prejudiciul creat, întrucât nu are nicio sursă de venit.
Din actele dosarului, s-a reținut că înainte de comiterea faptei cei doi agresori erau însoțiți de o persoană de sex feminin cu numele „D.”, dar care, însă, nu a avut nicio participație la comiterea faptei și potrivit declarațiilor inculpatului nu a cunoscut intențiile lor și probabil că nu a văzut ce s-a întâmplat. Din declarația persoanei vătămate s-a dedus că persoana de sex feminin ce s-ar fi aflat în preajma agresorilor nu a avut nicio contribuție la tâlhăria comisă asupra sa și nu o poate recunoaște. Nu s-a reușit identificarea acesteia, pentru a fi audiată.
Starea de fapt reținută în rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile persoanei vătămate K. A. D.; proces-verbal de constatare a infracțiunii încheiat de lucrătorii din cadrul Secției 2 Poliție; proces-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal și dovadă predare; procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere de pe fotografie și planșe fotografice; declarația martorului Szlahotka Z.-M.; declarația martorului Glisici Vasa; declarația martorului C. I.-M.; declarațiile inculpatului N. M.-C..
În faza de urmărire penală persoana vătămată K. A. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 350 euro.
Prin încheierea de ședință din data de 30.04.2015 s-a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală.
În temeiul art. 375 alin. 1 Cod procedură penală a fost audiat inculpatul N. M. C. (f. 110).
În temeiul art. 100 alin. 2 Cod procedură penală a fost administrată proba cu înscrisuri: cazierul judiciar al inculpatului (f. 29-30), MEPI nr. 879/2014 din 05.03.2015 emis de J. Reșița (f. 62-64, f.77-79), sentința penală nr. 390/03.12.2014 a Judecătoriei Reșița, cu mențiunea datei și modalității rămânerii definitive (f. 66-70).
În temeiul art. 116 Cod penal a fost efectuat referatul de evaluare a inculpatului N. M. C. (f. 45-48).
Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: plângerea și declarațiile persoanei vătămate K. A. D.; proces-verbal de constatare a infracțiunii încheiat de lucrătorii din cadrul Secției 2 Poliție; proces-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal și dovadă predare; procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere de pe fotografie și planșe fotografice; declarația martorului Szlahotka Z.-M.; declarația martorului Glisici Vasa; declarația martorului C. I.-M.; declarațiile inculpatului N. M. C. din faza de urmărire penală precum și declarația inculpatului N. M. C. din faza de judecată, instanța de fond a constatat următoarele:
În data de 03.06.2013, în jurul orelor 20.30, inculpatul N. M. C. împreună cu o persoană de sex masculin, neidentificată, cunoscută sub numele „C.”, au deposedat prin violență, persoana vătămată K. A. D., care se deplasa în direcția hotelului R. Blue, unde era cazată, de telefonul mobil, portofelul cu acte și bani, un cartuș de țigări marca Lucky Strike și o pereche de ochelari de vedere.
Fiind audiat, în faza de urmărire penală și în faza de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor.
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului minor N. M. C., de a o deposeda prin acte de violență, în data de 03.06.2013, persoana vătămată K. A. D., de mai multe bunuri ce le avea asupra sa, respectiv: un telefon mobil marca Samsung, un cartuș de țigări marca Lucky Strike, un portofel cu acte și bani și o pereche de ochelari, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 N.C.pen., cu aplicarea art. 113 N.C.pen. și art. 5 N.C.pen.
Din punct de vedere al laturii obiective, s-a remarcat că sunt întrunite cele două acțiuni conjugate care compun elementul material al infracțiunii complexe de tâlhărie. În acest sens, s-a reținut că acțiunea principală de furt, având ca obiect un telefon mobil marca Samsung, un cartuș de țigări marca Lucky Strike, un portofel cu acte și bani și o pereche de ochelari aparținând persoanei vătămate, s-a consumat în momentul finalizării acțiunii de luare, moment la care suma de bani a ieșit din sfera de stăpânire a persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia și a intrat în posesia inculpatului N. M. C., iar acțiunea adiacentă s-a consumat în momentul în care persoana rămasă neidentificată a imobilizat victima punându-i mâna la gură să nu țipe, iar inculpatul N. M. C. a deposedat-o de bunuri.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că infracțiunea a fost săvârșită cu vinovăție în modalitatea intenției directe, prev. de art. art.16 al. 3 lit. a C.p., întrucât inculpatul N. M. C. a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 C.proc.pen., respectiv fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul N. M. C., la măsura educativă a privării de libertate a internării într-un centru de detenție, pe o durată de 2 ani și 8 luni.
Față de cele expuse, luând în considerare prevederile art. 74 C.pen., potrivit căruia stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială precum și de faptul că atunci când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea, totodată constatând că inculpatul a acționat cu violență asupra unei femei pe care a deposedat-o de bunuri, în timp ce coinculpatul o ținea cu mâna de gură, pentru a-și însuși bunurile aflate în posesia acesteia, precum și față de împrejurarea că inculpatul a mai săvârșit infracțiuni contra patrimoniului, dând dovadă de perseverență infracțională, prima instanță a apreciat că în vederea îndeplinirii scopului preventiv și sancționator al pedepsei, pentru ca inculpatul să realizeze gravitatea faptei comise, este necesar să se ia față de acesta o măsură educativă privativă de libertate.
De asemenea, s-a ținut seama de faptul că din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 450 din data de 10.12.2012 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 27.12.2012 prin nerecurare, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare, ce a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani, și prin sentința penală nr. 168 din 12.06.2014 a Judecătoriei Reșița în dosarul nr._ definitivă la 07.07.2014 prin neapelare.
În consecință, în continuare, instanța de fond a hotărât pe latură penală, conform celor arătate mai sus, în redarea dispozitivului sentinței apelate.
Referitor la acțiunea civilă, prima instanță a constatat că în faza de urmărire penală, partea civilă K. A. D., a precizat că valoarea prejudiciului se ridică la suma de 350 EURO.
Remarcând că în declarațiile de recunoaștere a vinovăției, inculpatul a arătat că este de acord să achite prejudiciul părții vătămate, instanța de fond a luat act de această manifestare de voință, și prin urmare, în temeiul art. 19, art. 397 alin. 1 N.C.pr.pen., art. 1372 C.civ., art. 1382 C.civ., având în vedere și faptul că inculpatul era minor la data săvârșirii faptei, a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă K. A. D., și a obligat inculpatul N. M. C. în solidar cu partea responsabilă civilmente N. V., să plătească părții civile suma de 350 EURO.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul N. M. C., cu precizarea că motivele le va arăta în fața instanței, când a solicitat reducerea pedepsei aplicată de prima instanță și contopirea cu pedepsele la care a fost condamnat anterior.
Examinând apelul formulat de inculpat, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 2 și în limitele prevăzute de art. 418 C.pr.pen., C. reține că acesta este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale respectiv: procesul verbal de consemnare a plângerii, procese verbale de cercetare la fața locului, planșe foto, declarațiile persoanei vătămate, declarații martori, declarațiile inculpatului.
Astfel, în data de 03.06.2013, în jurul orelor 20.30, inculpatul N. M. C. împreună cu o persoană de sex masculin, neidentificată, cunoscută sub numele „C.” se aflau pe .. La un moment dat au observat o femeie mai în vârstă, persoana vătămată K. A. D., care se deplasa în direcția hotelului R. Blue, unde era cazată, vorbind la telefonul mobil și având în mână un cartuș de țigări Lucky Strike și un portofel. Cei doi au hotărât să o deposedeze pe aceasta de bunurile ce le avea asupra sa.
În acest sens, autorii s-au apropiat de persoana vătămată, și, în timp ce numitul „C.” s-a postat în spatele acesteia, a prins-o cu brațul drept imobilizând-o și i-a pus mâna la gură pentru a nu țipa, inculpatul N. M. C. a deposedat-o de telefonul mobil marca Samsung SGH-D600, portofelul cu acte și bani, un cartuș de țigări marca Lucky Strike și o pereche de ochelari de vedere. Imediat după comiterea faptei victima s-a deplasat la recepția hotelului și a cerut ajutor angajaților - martorii Szlahotka Z. și C. I. M., și împreună cu martorul C. I. M. a plecat în urmărirea agresorilor, pierzându-le însă urma. La întoarcerea la hotel, martorul Szlahotka Z. i-a predat persoanei vătămate cartușul de țigări și telefonul mobil marca Samsung SGH D 600, bunuri ce au fost abandonate pe stradă de inculpatul N. M.-C..
În ceea ce privește încadrarea juridică, fapta comisă de către inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 alin. 1 C.pen, cu aplicarea art. 113 C.pen.
Prima instanță a stabilit în mod corect că, în aplicarea art. 5 C.pen., legea penală mai favorabilă este codul penal actual care reglementează numai măsuri educative în cazul peroanelor care, la data săvârșirii infracțiunii erau minori
În raport de dispozițiile art. 114 alin. 2 și art. 115 alin. 2 C.pen., prima instanță a stabilit în mod corect că inculpatului trebuie aplicată o măsură privativă de libertate.
La stabilirea în concret a durate măsurii educative, instanța de apel apreciază că internarea într-un centru de detenție pentru o perioadă de 2 ani și 8 luni, astfel cum a stabilit prima instanță reprezintă o sancțiune aptă să conducă la îndreptarea minorului.
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel are în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C.pen., la care face trimitere art. 115 alin. 2 C.pen., respectiv modul săvârșirii infracțiunii, având în vedete modalitatea în care inculpatul împreună cu cealaltă persoană, rămasă neidentificată au imobilizat persoana vătămată, natura și frecvența faptelor care constituie antecedente penale ale inculpatului, instanța de apel observând că inculpatul a mai săvârșit infracțiuni atât în minorat cât și după ce a devenit major. De asemenea, se va ține seama de împrejurarea că inculpatul a recunoscut comiterea faptei dar și de aspectele privind nivelul educației, situația socială și familială, astfel cum au fost prezentate în raportul de evaluare întocmit de S. de probațiune.
Prima instanță a constatat în mod corect că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în termenul de încercare al unei pedepse de 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 450 din data de 10.12.2012 pronunțată de J. Reșița în dosarul nr._, definitivă la data de 27.12.2012 prin nerecurare, (ce a fost înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioada de 2 ani), și în timpul executării măsurii educative a supravegherii de 6 luni aplicate prin sentința penală nr. 168 din 12.06.2014 a Judecătoriei Reșița în dosarul nr._ definitivă la 07.07.2014.
De asemenea, infracțiunea de dusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare (pentru infracțiune săvârșită după ce a devenit major) prin sentința penală nr. 390 din 03.12.2014.
De asemenea, prima instanță a procedat în mod corect la aplicarea unei singure măsuri educative pentru toate infracțiunilor săvârșite în timpul minorității, iar în final a aplicat inculpatului conform art. 129 alin. 2 lit. b C.pr.pen. pedeapsa închisorii la care a adăugat un spor de 1 an și 2 luni, spor aplicat, sporul fiind obligatoriu, având în vedere măsurile educative privative de libertate care nu se mai execută.
Astfel pedeapsa aplicată (de 3 ani închisoare) nu ar putea fi redusă, aceasta fiind aplicată cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 390 din 03.12.2014, Iar sporul aplicat de prima instanță este unul rezonabil având în vedere antecedentele penale ale inculpatului, precum și împrejurarea că prin sentința penală nr. 390 din 03.12.2014 a fost deja aplicat un spor de 10 luni închisoare, astfel că față de toate infracțiunile pentru care a aplicată măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, sporul de 1 an și 2 luni, apare ca fiind rezonabil, dar și necesar pntru ca inculpatul să conștientizeze pericolul social al faptelor săvârșite
Prin urmare, prima instanță a procedat și la aplicarea regulilor specifice concursului de infracțiuni (art. 129 C.pen.), contopirea fiind unul din motivele pentru care inculpatul a formulat apel
Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge apelul declarat de inculpatul N. M. C. împotriva sentinței penale nr. 2206 din 23.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
De asemenea, va dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen. respinge apelul declarat de inculpatul N. M. C. împotriva sentinței penale nr. 2206 din 23.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Dispune plata sumei de 260 lei, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați T. reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. P. A. N.
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./07.12.2015
Tehnored.O.I. 8 ex- 25.11.2015
Prima instanță– J. Timișoara- jud. S. M. E.
| ← Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 1210/2015. Curtea... | Abandonul de familie. Art.378 NCP. Decizia nr. 1183/2015. Curtea... → |
|---|
