Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1662/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1662/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 03-12-2012
Dosarul nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1662/R
Ședința publică din 03 decembrie 2012
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: F. I.
JUDECĂTOR: V. S.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror C. M. U..
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de părțile civile C. I., C. I., C. A. L., H. E. B. și inculpatul G. V. împotriva sentinței penale nr.91/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă partea civilă recurentă C. I., personal și asistată de avocat ales C. B., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind părțile civile recurente C. A. L., C. I., H. E.-B., reprezentate de același avocat ales C. I. B., inculpatul recurent, reprezentat de avocat B. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al părților civile recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în sensul admiterii constituirii de părți civile privind daunele materiale și morale în totalitate, precum și acordarea cheltuielilor de judecată în totalitate.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate pentru motivul prev. de art. 3859 pct.14 Cpp, respectiv greșita individualizare a pedepsei, referitor la cuantumul acesteia în raport cu culpa victimei despre care face referire și instanța de fond în motivarea sentinței. În latură civilă, solicită diminuarea daunelor morale acordate, în special pentru persoana luată în plasament, H. E. B.. Referitor la recursul declarat de părțile civile, pune concluzii de respingere.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor și menținerea hotărârii ca legală și temeinică. În ceea ce privește latura penală, în mod corect s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului având în vedere recunoașterea inculpatului și însușirea probatoriului administrat în cursul urmăririi penale. De asemenea, în mod corect au fost acordate și despăgubirile civile.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 91/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._, în temeiul art.178 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.3201 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul G. V., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
În temeiul art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsi astfel aplicată, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, calculat în condițiile art.82 Cod penal.
În temeiul art.359 Cod de procedură penală,s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin.1 Cod penal și s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art.14 și art.346 Cod de procedură penală raportat la art.998, 999 Cod civil, și art.49 și art.50 din Legea 136/1995, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile C. Iulianna, C. A. L., C. I., H. E. B. și a fost obligat inculpatul G. V., alături de asiguratorul S.C. O. V. I. G. S.A., după cum urmează:
- la plata către cele trei părți civile cu datele de identificare de mai sus: C. Iulianna, C. A. L., C. I. a sumei de 3.000 lei cu titlu de despăgubiri civile materiale;
- la plata către partea civilă C. Iulianna (soția supraviețuitoare), cu datele de identificare de mai sus, a sumei de 10.000 (zecemii) euro cu titlu de despăgubiri morale, plătibil în lei conform ratei de schimb practicată de Banca Națională a României la data plății,
- la plata către partea civilă C. I. (fiica defunctului) a sumei de 5.000 (cincimii) euro cu titlu de despăgubiri morale, plătibil în lei conform ratei de schimb practicată de Banca Națională a României la data plății,
- la plata către partea civilă C. A. L. (fiul defunctului), cu datele de identificare de mai sus, a sumei 5.000 (cincimii) de euro cu titlu de despăgubiri morale, plătibil în lei conform ratei de schimb practicată de Banca Națională a României la data plății,
- la plata către partea civilă H. E. B. (persoană aflată în plasamentul defunctului), cu datele de identificare de mai sus, a sumei 2.000 (douămii) de euro cu titlu de despăgubiri morale, plătibil în lei conform ratei de schimb practicată de Banca Națională a României la data plății.
În temeiul art.193 alin.2 Cod de procedură penală și art.50 din Legea 136/1995, s-a admis în parte cererea la obligarea inculpatului G. V., alături de asigurator, la cheltuieli judiciare și a fost obligat inculpatul G. V., alături de asiguratorul S.C. O. V. I. G. S.A., la plata sumei de 4.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă C. Iulianna (soție supraviețuitoare).
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 2.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 50 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, domnul avocat Zaslo C., ce va fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat următoarele:
prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul A., nr.378/P/2010, înregistrat la instanță la data de 16.05.2012, a fost trimis în judecată inculpatul G. V., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.178 alin.2 Cod penal.
Prin rechizitoriu în sarcina inculpatului s-au reținut următoarele: în data de 07.01.2010, în jurul orelor 19.00, inculpatul G. V. conducea autoturismul marca „Skoda O.", cu numărul de înmatriculare_, deplasându-se pe DN79, dinspre localitatea Oradea, jud. Bihor spre localitatea A., jud. A..
Ajungând în localitatea Zerind, jud. A., la km.54 pe DN79 care străbate localitatea, inculpatul G. V. a surprins și accidentat mortal pe victima C. L. în vârstă de 53 ani care, se afla în traversarea drumului național, dinspre partea dreaptă spre stânga - având în vedere sensul de mers al autovehiculului condus de învinuit, pe trecerea de pietoni semnalizată și marcată corespunzător. Victima C. L. - a fost lovită de partea fronto - laterală stângă a autovehiculului, preluată parțial pe capota motor și parbriz, ulterior fiind proiectată pe acostamentul din stânga, în direcția Oradea - A..
Urmare a producerii accidentului rutier a survenit decesul victimei C. L., a cărei alcoolemie a fost stabilită la valoare de 1,2 g %o.
În cursul cercetării locului faptei nu au fost identificate urme de frânare sau derapare, create de autoturismul condus de învinuit, la data și ora producerii accidentului partea carosabilă fiind umedă, iar vizibilitatea fiind specifică traficului rutier pe timp de noapte - la lumina farurilor autovehiculelor și a iluminatului public stradal funcțional, cercetările evidențiind și faptul că, pe sectorul de drum, pe care s-a produs accidentul erau amplasate două indicatoare rutiere, unul cu semnificația „Copiii", iar celălalt cu semnificația „Trecere pentru pietoni".
În cauză, a fost efectuată o expertiză criminalistică pentru a stabili dinamica producerii accidentului și locul producerii acestuia, din raportul de expertiză criminalistică nr.29/22.02.2012 rezultând fără echivoc că accidentul s-a produs pe marcajul trecerii pentru pietoni, pe banda de deplasare a autoturismului condus de învinuit care, nu a acordat prioritate de trecere victimei, aflată în traversarea regulamentar printr-un loc special marcat și semnalizat corespunzător, dinspre partea stângă a drumului spre dreapta. De altfel, și leziunile traumatice externe pe corpul victimei, cu ocazia autopsierii cadavrului (raport medico - legal de necropsie nr.9/18.03.2010) evidențiază că, victima - se deplasa dinspre stânga spre dreapta drumului, odată ce, toate leziunile externe au fost constatate pe cotul stâng, lateral stânga de vertix, pe șoldul stâng, pe genunchiul stâng, respectiv pe fața anterioară a gambei stângi.
În declarațiile date, inculpatul a susținut că iluminatul public stradal nu funcționa, împrejurare infirmată de Primăria comunei Zerind, jud. A. și de Enel Distribuție Banat care, prin relațiile comunicate - adresa nr.25/05.01.2011 - Primăria comunei Zerind, respectiv nr. 3125/08.12.2010 - Enel Distribuție Banat, confirmă că, la data și ora producerii accidentului iluminatul public stradal funcționa. De asemenea, inculpatul G. V. a dat declarații confuze și cu privire la viteza cu care se deplasa, în declarația olografă dată imediat după producerea accidentului relatând că, se deplasa cu o viteză de circa 50-55 km./h și, relatând totodată că a observat victima care se afla în traversarea drumului dinspre partea dreaptă spre partea stângă, pentru ca o zi mai târziu, tot cu declarație olografă, inculpatul să revină asupra vitezei, susținând că, conducea cu o viteză de circa 30 km/h - viteză de altfel maxim admisă, raportat la indicatoarele amplasate.
În cauză, în cursul urmăririi penale, s-au constituit părți civile C. I. - soția victimei, cu suma de 200.00 euro - daune morale și materiale generate cu înmormântarea victimei, solicitând totodată o plată lunară de 1.500 lei, cu titlu de pensie, precum și C. A. -fiul victimei, care s-a constituit parte civilă cu suma de 150.000 euro - reprezentând daune materiale și morale.
Văzând probele administrate în cursul urmăririi penale: rezoluția de începere a urmăririi penale (f.3-5), proces verbal de sesizare din oficiu (f.6-8), proces-verbal de cercetare la fața locului (inclusiv planșele fotografice f.9-32), plângerile și declarațiile părților vătămate (f.34-37), cerere constituire parte civilă (f.38), scrisoare medicală (f.39-42), dovadă (f.44), rezoluție efectuare constatare medico-legală (f.46), raport medico-legal de necropsie (48-51); probatorii care se coroborează cu probele administrate în cursul judecății: constituiri de parte civilă (f.21-22), hotărâre privind plasamentul pentru creștere și educare a minorului H. E.-B. (f.23), declarația inculpatului dată în fața instanței (f.24, 50); note de ședință (f.36-42, 49), copii acte stare civilă (f.46-47), declarații părți civile (f.51-52), bilet trimitere (f.53), adresă C.N:P.P. (f.61), adresă ANPIS (f.64), adresă Primăria Zerind (f.66-75), adresă medic (f.77-78), adresă CJA (f.79), declarație martor audiat la instanță (f.80), înscrisuri medicale (f.82-84), cupon de pensii (f.85), acte de stare civilă (f.86-88), contract de vânzare cumpărare (f.89), practică judiciară (f.90-101), chitanță onorariu avocat (f.101).
Instanța a reținut următoarele:
În fapt:
La termenul de judecată din 26.09.2012, după ce în prealabil i s-a adus la cunoștință dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, inculpatul, a învederat instanței cărecunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (fila 50 – dosar instanță).
Având în vedere prevederile art. 3201 Cod procedură penală precum și declarația inculpatului, instanța a judecat latura penală a cauzei pe baza probatoriul administrat în faza de urmărire penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut situația de fapt descrisă în rechizitoriu, respectiv:
La data de 07.01.2010,inculpatul G. V. în timp ce conducea autoturismul marca „Skoda O.” cu nr. de înmatriculare_, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale în materie, și ajungând la km 54 pe DN 79, în localitatea Zerind, a surprins și accidentat mortal pe numitul C. L. care s-a angajat în traversarea drumului național pe trecerea de pietoni, semnalizată și marcată corespunzător. Victima C. L., a avut o alcoolemie de 1,2 g %o.
La data și ora producerii accidentului partea carosabilă era umedă, iar vizibilitatea fiind specifică traficului rutier pe timp de noapte, la lumina farurilor autovehiculelor și a iluminatului public stradal funcțional.
Din raportul de expertiză criminalistică nr.29/22.02.2012 rezultă că accidentul s-a produs pe marcajul trecerii pentru pietoni, pe banda de deplasare a autoturismului condus de inculpat care, nu a acordat prioritate de trecere victimei, aflată în traversarea regulamentar printr-un loc special marcat și semnalizat corespunzător, dinspre partea stângă a drumului spre dreapta.
Instanța și-a însușit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reprodusă în aliniatele precedente față de poziția inculpatului de recunoaștere integrală a faptei în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței.
Întrucât inculpatul a încălcat prevederile art. 123 lit.h din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, republicat și modificat, și art.31 lit.e,f și art.35 al.l, art. 48 din OUG nr. 195/2002, vina exclusivă în producerea accidentului aparține acestuia.
Față de cele de mai sus, fapta comisă de către inculpatul G. V. care în data de 07.01.2010, în jurul orei 19.00 a condus autoturismul marca Skoda O. cu nr. de înmatriculare_ pe DN 79 dinspre Oradea spre A. și în loc. Zerind, jud. A. la km. 54 a surprins și accidentat mortal pe numitul C. L. din Zerind, jud. A. care se afla în traversarea drumului național din dreapta spre stânga având în vedere sensul de deplasare al autoturismului pe trecere de pietoni semnalizată și marcată corespunzător, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal.
La stabilirea și aplicarea pedepsei pentru inculpat, instanța a ținut seama, în baza art. 52, 72 Cod penal, de gradul de pericol social ridicat al faptei sale, de rezultatul produs, respectiv uciderea din culpă a unei persoane, de atitudinea inculpatului care a recunoscut și a regretat fapta comisă, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, făcându-se și aplicarea art. 3201 Cod procedură penală. Nu în ultimul rând instanța a avut în vedere și împrejurarea că victima, la data accidentului, se afla sub influența alcoolului, având o alcoolemie de 1,2 gr/l în sânge (conform necropsiei efectuate f.48-51 dosar u.p.) fapt ce i-a redus în mod semnificativ instinctul de conservare și atenția. Dacă victima nu s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice există șanse rezonabile ca acesta să fi fost încă în viață, în contextul în care drumul de pe care a venit inculpatul este în aliniament față de trecerea de pietoni pe câteva zeci de metri, conform pozelor de la fila 16-27 dosar, astfel că, victima a putut observa anterior autoturismul inculpatului și putea să-i dea prioritate de trecere pentru a se salva de la accident, în baza instinctului de conservare chiar dacă victima a avut prioritate de trecere. Cele anterior menționate nu înlătură deloc răspunderea exclusivă a inculpatului, dar se are în vedere la individualizarea pedepsei. Împrejurarea că victima s-a aflat sub influența alcoolului, instanța o apreciază ca pe o condiție a producerii accidentului soldat cu decesul victimei dar cauza exclusivă a acestuia rămâne conduita inculpatului, care nu a dat prioritate victimei pe trecerea de pietoni.
Ca urmare a celor de mai sus, văzând că prin fapta sa inculpatul a cauzat decesul unei persoane, instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
Cât privește modalitatea de executare, în raport la faptul că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune produsă din culpă și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit în condițiile art.82 din Codul penal.
Sub aspectul laturii civile, în cursul judecății părțile civile C. Iulianna soția victimei decedate, fiul victimei C. A. L., fiica victimei C. I. și H. E.-B. aflat în plasamentul victimei și al soției acestuia au solicitat obligarea inculpatului la plata daunelor morale și materiale provocate alături de asigurator.
Astfel, soția victimei decedate C. L., partea civilă C. Iulianna s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 euro, cu titlul de daune morale și materiale plus câte 1.500 lei lunar cu titlu de pensie alimentară ( f.22 dosar instanță).
Partea civilă C. A. L. s-a constituit parte civilă cu suma de 150.000 euro, cu titlul de daune morale ( f.22 dosar instanță).
Partea civilă C. I. fiica defunctului s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 euro, cu titlul de daune morale ( f.21 dosar instanță).
Partea civilă H. E.-B. aflată în plasamentul părții civile C. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000 lei lunar, cu titlul de pensie de întreținere, începând cu luna producerii accidentului până la împlinirea vârstei de 18 ani ( f.22 dosar instanță).
Prin înscrisul de la fila 49 părțile civile și-au precizat pretențiile, astfel: soția defunctului partea civilă C. Iulianna a solicitat 12.000 lei daune materiale, respectiv: 4.000 lei cheltuieli cu rânduieli bisericești (coșciug, taxe biserică, preot, lumânări); 4.000 lei cheltuieli cu priveghiul și pomana (băutură, mâncare, sucuri etc.); cheltuieli cu parastasul de 6 săptămâni 2.000 lei; monument funerar 2.000 lei; daune morale a solicitat 100.000 euro și încă 300 euro pensie lunară de întreținere.
Pentru minorul H. E. B. s-a solicitat 100.000 euro despăgubiri daune morale și o pensie de întreținere de 300 euro/lună.
Fiul victimei C. A. L. a solicitat 100.000 euro daune morale.
Fiica victimei C. I. a solicitat 100.000 euro daune morale pentru decesul tatălui.
Asiguratorul de răspundere civilă prin notele de ședință de la filele 36-42 dosar, a solicitat instanței să se aibă în vedere limitele maxime ale despăgubirilor ce se pot acorda, conform Legii nr.136/1995 și Ordinul CSA nr.21/2009. Față de daunele morale a solicitat să se țină cont de documentele justificative depuse la dosar, urmând ca acordarea acestora să se facă ținând cont de jurisprudența din România. Față de daunele materiale solicită acordarea lor în limitele dovedirii acestora urmând a se avea în vedere strict daunele pricinuite și nu trebuie să se țină cont de posibilitățile materiale ale societății de asigurare.
În fața instanței partea civilă C. Iulianna soția supraviețuitoare a solicitat ca cei 12.000 lei daune materiale să-i primească alături de cei doi copii ai săi precum și minorul H. care îi este nepot. A arătat că, minorul H. este fiul lui C. A. L.. Fiul său C. A. L. a vândut o casă pentru înmormântarea tatălui său, a arătat că a avut 3.000 lei la CEC economii, nu a prezentat însă o dovadă scrisă. Totodată a arătat că lucra în Ungaria înainte de accident și câștiga 100.000 forinți/lună. Nu a suferit de boli înainte de accidentul soțului. După accident are probleme cu inima și cu Parkinsonul. A arătat că soțul său primea ajutor social, dar și ea. Arată că soțul său era ciurdar și primea 1.500 lei/lună de la oamenii din . a avut pensie, dar a lucrat la CAP. Pe minorul H. E. l-au avut în plasament și primește 96 lei/lună pentru el. Solicită o rentă de 300 euro lunară pentru a nu fi în grija copiilor. Soțul său are o cruce de lemn, nu are turnat beton pe mormânt sau monument funerar (f.51 dosar instanță).
Partea civilă C. A. L., audiat fiind de instanță, a solicitat și el cei 12.000 daune materiale alături de mama, sora și fiul său H. E., arată că, și el a lucrat în Ungaria dar nu poate prezenta acte, la fel și sora lui. Când mama sa lucra în Ungaria de minor avea grijă tatăl său, victima. Recunoaște că tatăl său era băut la data accidentului. Recunoaște că după accident, ieșind din același local unde băuse alături de tatăl său anterior accidentului l-a împins pe inculpat în șanț, dar nu l-a agresat. Mama sa a fost operată acum 20 de ani de cancer. Cere 100.000 euro că nu mai poate să meargă la lucru și trebuie să o îngrijească pe mama sa și pe fiul său (H. E.). Arată că a vândut o casă la 2 zile după accident, banii i-a dat pentru înmormântarea tatălui său. Tatăl său lucra la vaci câștiga 1.500 lei/lună. Arată că el nu primește ajutor social nici sora sa. Mama sa primește ajutor social. Tatăl său nu are decât o cruce la mormânt nu și monument funerar (f.52).
Martorul P. N. G. (f.80) arată că în perioada anului 2009-2011 a fost vecin cu casa victimei, arată că știe că cei doi copii ai victimei și soția mergeau în Ungaria și se întorceau cu bani. Arată că victima lucra ca și văcar și primea cam 35-40/lună de vacă și îngrijea circa 40-50 de vaci. Știe că victima consuma alcool destul de des. Nu știe ca copii victimei să fi lucrat după decesul victimei și nici înainte, în România. Partea civilă L. mai ajută oamenii prin .>
Din actele de la dosar rezultă că partea civilă C. Iulianna sr. face dovada calității de soție a defunctului. La fel face dovada filiației și părțile civile C. Iulina jr. și C. A. L., ultimii doi în calitate de copii ai victimei.
Conform înscrisului de la fila 23 minorul H. E. B. a fost dat în plasament părții civile C. Iulianna fostă Bachecz și victimei C. L.. Acest minor nu are filiația stabilită față de tată, conform înscrisului de la fila 23 și 142. Prin luarea măsurii plasamentului Statul Român le-a acordat o indemnizație celor două persoane care au luat în plasament minorul. În condițiile Codului Familiei a Noului cod civil și a Legii nr.272/2004 între cei care au luat în plasament minorul și acesta nu există obligație legală de întreținere pentru ca minorul să poată cere o indemnizație lunară după decesul victimei C. L.. Din înscrisurile de la fila 65-74 rezultă că din anul 2004 C. Iulianna, C. L., C. A. L., C. I., H. E. B. au beneficiat de ajutor social conform Legii nr.416/2001. În ianuarie 2010 primeau ajutor social minorul, victima și soția acestuia I.. De menționat că, C. A. L. din anul 2005 până în anul 2009 a avut dosar separat pentru acordarea ajutorului social.
În condițiile Legii nr.416/2001 beneficiază de ajutorul social persoanele care nu realizează un venit minim garantat. În acest context văzând că părțile civile au beneficiat de un ajutor social, instanța apreciază ca necredibilă afirmația cum că victima și părțile civile majore ar fi desfășurat activități care să le fi adus venituri substanțiale deoarece într-o astfel de situație aceștia nu ar mai fi trebuit să beneficieze de ajutor social.
Afirmațiile părții civile C. Iulianna sr. cum că s-a îmbolnăvit de Parkinson după decesul soțului și că anterior a lucrat în Ungaria sunt necredibile în contextul în care această parte civilă avea o . afecțiuni la data de 28.01.2010 conform fișei de la fila 78. Din înscrisul emis de medicul de familie al părții civile C. Iulianna sr. (f.76) rezultă că, aceasta din anul 2005 suferă de Parkinson, cardiopatie ischemică cronică, gastrită cronică, insuficiență circulatorie cerebrală. Ca urmare afirmațiile acestei părți civile cum că s-a îmbolnăvit numai ulterior decesului soțului sunt neadevărate; la fel de neadevărate fiind și afirmațiile că anterior a muncit în agricultură. În acest sens se are în vedere că a beneficiat în permanență de ajutor social precum și afecțiunile medicale cronice ale părții civile. Afirmațiile părților civile cum că, pentru a înmormânta victima partea civilă C. A. L. a vândut o casă la 2 zile după decesul victimei sunt neadevărate în contextul în care din înscrisul de la fila 89 dosar rezultă că la data de 17.09.2010 respectiv la 9 luni după decesul victimei printr-un antecontract acesta și-a vândut o casă (a promis vânzarea).
Ca urmare a celor de mai sus, văzând că părțile civile nu au făcut dovada cheltuielilor materiale solicitate, le-a acordat în echitate suma de 3.000 lei cu titlul de despăgubiri civile, apreciind ca rezonabilă această sumă necesară înmormântării victimei. Instanța nu a obligat inculpatul alături de asigurator la prestații periodice nefăcându-se dovada că victima avea un venit stabil la data decesului și predictibil în viitor; victima trăind din ajutor social. Suma de 3.000 lei se va acorda o singură dată părților civile majore acestea urmând să o împartă în mod amiabil; nu și minorului neexistând la dosar probe din care să rezulte că și acesta a contribuit la înmormântarea victimei.
Ca urmare a faptului că victima nu avea un venit stabil din muncă sau pensie și nici o speranță rezonabilă în acest sens, C. Iulianna sr. nu poate pretinde o pensie lunară de întreținere după victimă.
Pentru aceleași considerente nu poate pretinde pensie de întreținere nici minorul H. E. B.; pe lângă aceste considerente se mai adaugă și împrejurarea că, nu există o obligație legală a victimei de întreținere a acestui minor conform argumentelor de mai sus.
Față de despăgubirile civile morale, instanța, în echitate, a acordat părților civile daune morale fără însă a se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză. Instanța are în vedere raționamentul că, nu trebuie să constituie o sursă de îmbogățire nejustificată decesul unei persoane într-un accident rutier. Tot așa a fost avut în vedere că simplul fapt că inculpatul urmează a răspunde civil alături de asigurator care are o capacitate financiară semnificativă, nu poate duce la acordarea unor sume cu titlul de despăgubiri morale care nu au corespondent în realitate. La acordarea despăgubirilor morale se are în vedere legătura afectivă și filiația părților. Nu în ultimul rând se are în vedere persoana defunctului. Victima era o persoană care trăia din ajutorul social, fără un loc de muncă stabil, și era consumatoare de alcool. Cei doi copii ai victimei nu se gospodăreau cu acesta la data decesului (erau plecați în Ungaria la data decesului victimei conform propriilor afirmații), nu aveau venituri stabile din muncă, trăiau din ajutor social, la fel și soția victimei.
În echitate, instanța a acordat soției supraviețuitoare suma de 10.000 euro plătibil în lei și câte 5.000 euro plătibil în lei în mod individual fiecăruia dintre cei doi copii ai victimei, cu titlul de despăgubiri morale.
Ținând cont că minorul H. E. B. locuia împreună cu victima, i-a acordat acestuia chiar fără a face dovada filiației față de victimă suma de 2.000 euro plătibil în lei, apreciind ca rezonabilă împrejurarea că minorul a avut o mică suferință afectivă la decesul victimei..
Din ancheta socială de la fila 139-140 rezultă că partea civilă C. Iulianna s-a prezentat de mai multe ori la sediul primăriei pentru a anunța că nu-l mai poate supraveghea pe minor acesta având un comportament deviant, fiind văzut frecvent în anturajul persoanelor predispuse la comiterea de fapte antisociale. Din ancheta socială de la fila 158 din 16.02.2010 (la câteva zile după decesul victimei) rezultă că minorul nu este îngrijit și educat corespunzător, nu frecventează cursurile școlare, are un comportament nepotrivit. Se propune revocarea măsurii de plasament și internarea minorului într-un centru rezidențial în regim de urgență.
Sumele de mai sus urmează să fie suportat de inculpat alături de asiguratorul S.C. O. V. I. G. S.A. la care a fost asigurat inculpatul conform poliței de asigurare de la fila 32 dosar u.p.
Având în vedere că, accidentul s-a produs în ianuarie 2010 nu se aplică normele Noului Cod Civil sub aspectul reglementării răspunderii civile. În condițiile Legii nr.136/1995 art.41 asiguratorul este obligat să plătească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de asigurat terțelor persoane păgubite, precum și cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. Conform art.42 drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, asiguratorul putând fi chemat în judecată în limitele obligațiilor ce-i revin. Conform art.50 despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlul de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite.
Asiguratorul răspunde pentru prejudiciul cauzat de inculpat în baza unei răspunderi civile contractuale ce derivă din contractul de asigurare obligatorie a autoturismului reglementat de Legea 136/1995, sau prin efectul legii când răspunde Biroul de A. Naționale pentru autoturismul care nu are o asigurare valabilă; în acest sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.1/2005, care arată că răspunderea asiguratorului este o răspundere proprie contractuală a acestuia și nu în solidar cu inculpatul, el neavând calitatea de parte responsabilă civilmente. S-a citat în acest sens „așa fiind, din analiza dispozițiilor legale și a principiilor de drept la care s-a făcut referire, rezultă că în cazul producerii unui accident de circulație având ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală bazată pe art.998 din Codul civil a celui care fapta sa a cauzat efectele păgubitoare cu răspunderea contractuală a asiguratorului întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin Legea 136/1995”.
În sensul că asiguratorul are o răspundere contractuală proprie alături de inculpat este și practica Curții de Apel Cluj. În acest sens este Decizia penală nr.583/R/2008 din 6 octombrie 2008, care arată că „în baza art.14 și 346 Cod procedură penală, 998 Cod civil, va obliga inculpatul, alături de asigurator, la plata despăgubirilor civile” (publicată pe site-ul Juridex), precum și hotărârea nr.246/R/26.04.2009 a Curții de Apel Timișoara.
Principiile răspunderii civile ale asiguratorului alături de inculpat au rămas aceleași și în reglementarea Noului Cod Civil.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs, în termenul legal, inculpatul G. V. și părțile civile C. I., C. I., C. A. L., H. E. B.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei principale ca urmare a reținerii culpei concurente a victimei și diminuarea daunelor morale la care a fost obligat.
Părțile civile au solicitat admiterea în totalitate a pretențiilor civile și acordarea integrală a cheltuielilor de judecată solicitate primei instanțe (conform chitanței depuse la dosarul de fond).
Recursurile sunt nefondate.
În fața primei instanțe inculpatul a recunoscut integral acuzația din rechizitoriu și a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată (f.50 dosarul tribunalului), cerere admisă de judecătorie (f.184 verso), care a pronunțat condamnarea în condițiile art.320 ind.1 Cpp. În condițiile în care în rechizitoriu s-a reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație (f.5 dosarul judecătoriei), iar inculpatul a recunoscut integral acuzația din rechizitoriu, acesta nu mai poate reveni în recurs asupra declarației de recunoaștere și, implicit, asupra situației de fapt reținută în actul de sesizare. Prin urmare, motivul de recurs având ca obiect reducerea pedepsei principale ca urmare a reținerii culpei concurente a victimei este nefondat.
Criticile inculpatului și părților civile referitoare la modul de soluționare a laturii civile sunt nefondate, în contextul în care prima instanță a motivat punctual soluția asupra fiecărui capăt de cerere având ca obiect daune, indicând și analizând mijloacele de probă relevante (f.183-184 dosarul judecătoriei).
În ce privește critica referitoare la acordarea parțială a cheltuielilor de judecată suportate de partea civilă C. I. la judecata în primă instanță (constând în onorariul avocatului ales), soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică în raport de admiterea parțială a acțiunii civile promovate de această parte și de prevederile art.193 alin.2 Cpp.
Pentru aceste motive în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cpp va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul G. V. și părțile civile C. I., C. I., C. A. L., H. E. B., împotriva sentinței penale nr.91/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Va menține sentința recurată.
În baza art.192 alin.2 Cpp îi va obliga pe fiecare dintre recurenți la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul G. V. și părțile civile C. I., C. I., C. A. L., H. E. B., împotriva sentinței penale nr.91/25.09.2012 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Menține sentința recurată.
În baza art.192 alin.2 Cpp obligă pe fiecare dintre recurenți la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 03.12.2012.
Președinte Judecător Judecător
C. C. F. I. V. S.
Grefier,
C. I.
Red. F.I./21.12.12
Tehnored. C.I./21.12.12
PI. – F. M. D. – Jud. Chișineu Criș
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51... → |
|---|
