ICCJ. Decizia nr. 109/2004. Penal. 174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.109.
Dosar nr.12/2004
Şedinţa publică din 25 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.304 din 16 octombrie 2003 a Tribunalului Mehedinţi, inculpatulB.Z.I. a fost condamnat la 20 ani închisoare şi 7 ani interzicereadrepturilor prevăzutede art. 64 lit. a) şi b)C. pen., pentruinfracţiuneadeomorcalificat, prevăzută de art.174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. b)C. pen.
Totodată tribunalul, a menţinut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 3 iunie 2003 la zi şi l-a obligat la 70.000.000 lei despăgubiri civile din care 20.000.000 lei reprezintă daune morale părţilor civile Ş.M. şi Ş.F., precum şila 5.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt că inculpatul păzea plantaţia de cireşi aparţinând locuitoruluiO.S. iar în seara zilei de 2 iunie 2003, inculpatul s-a certat cu numitulG.I., care venise cu un autoturism cu prietena să culeagă cireşe.
Între timp a început să plouă , inculpatul a rămas în plantaţie iarnumitul G.I. s-a adăpostit înautoturism. După încetarea ploii, conflictul s-a reluat între cei doi, dar la intervenţia prietenei numitului G.I., acesta a părăsit locul cu autoturismul.
În continuare victima, minorul Ş.M.în etate de 15 ani,care era prezentă, i-a spus inculpatului că va fi bătut de numitul G.I.când va fi prins , fapt ce l-a enervat pe inculpat care a lovit-o cu pumnii, apoi cu un cuţit în zona toracică stânga, sub braţ,producându-i o plagă penetrantă hemitorace stâng cu interesarea plămânului şicordului, cu consecinţa morţii violentă a acesteia.
După comiterea faptei inculpatul a fugit în direcţia pădurii şi alăsat cuţitul la locuinţa mamei sale.
Prin Decizia penală nr. 509 din10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat prin care solicita reducerea pedepseipe care o considera prea severă.
Împotriva acestei decizii, inculpatula declarat recurs, solicitând prin apărătorul său, a se reţine că nu a urmărit uciderea victimei şi totodată a cerut reducerea pedepsei pe care o consideră prea severă, temeiuri de casare prevăzute de art. 3859pct. 14 şi 17 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză şi a lucrărilor dosarului rezultă că instanţeleîntemeindu-se pe probele administrate, au stabilit şi reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului şi de asemenea ,au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, inculpatul a avut un conflict cu altă persoană ce venise la plantaţia de cireşi pe care o păzea şi după plecarea acesteia, la atenţionarea făcută de către victimăcă va fi bătutde acea persoană, a lovit-o cu pumnii şi apoi cu un cuţit în piept, producându-imoartea.
Prin urmare, lovind victima, cu un cuţit, instrument apt de a ucide, în zona pectorală stângă, zonă vitală şi cu interesarea cordului , inculpatul a prevăzut posibilitatea produceriimorţii acesteia şi deci a acţionatcu intenţia directă de a ucide.
Nici cererea de reducere a pedepsei nu se justifică faţă de gravitatea fapteicomise, în împrejurările de fapt expuse, astfel că pedeapsa aplicată a fost just individualizată în raport de celelalte criterii prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul declarat.
Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventivea inculpatului şi va fi obligat acesta la cheltuieli judiciare către stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.Z.I.împotriva deciziei penale nr. 509 din 10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Craiova.
Compută din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 3 iunie 2003la 25 februarie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 25 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1021/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1107/2004. Penal. Art.271 alin.2 c.pen. Recurs... → |
|---|
