ICCJ. Decizia nr. 1021/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1021
Dosar nr.207/2004
Şedinţa publică din 20 februarie 200.
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1127 din 20 noiembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 4 din Legea nr.143/2000 a condamnat pe inculpatul A.S.R. la 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus prevenţia inculpatului de la 8 iulie 2003 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat cantitatea de 2 gr heroină rămasă în urma analizei de laborator.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 4.000.000 lei onorariu avocat oficiu s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că la data de 8 iulie 2003, lucrători de poliţie din cadrul I.G.P. – Direcţia de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind însoţiţi şi de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti într-un autobuz RATB, l-au depistat pe inculpatcare avea în mâna stângă, într-un celofan şase punguţe din material plastic transparent ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej, despre care inculpatul a afirmat că îi aparţin şi conţin heroină pe care o cumpărase în vederea consumului propriu.
În continuarea flagrantului, organele de poliţie însoţite de procurors-au deplasat la domiciliul inculpatuluiîn vederea efectuării unei percheziţii domiciliare. În locuinţa inculpatului nu au fost găsite şi ridicate alte bunuri interzise la deţinere prin lege.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 365169 din 8 iulie 2003 a rezultat că punguţele ridicate de la inculpat conţineau 2,10 grame heroină.
Instanţa a înlăturat dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), menţionate în actul de sesizare, cu motivarea că inculpatul a beneficiat de reabilitarea de drept cu privire la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere ce-i fusese aplicată prin sentinţa penală nr. 1023 din 2 iulie 1997 a Tribunalului Bucureşti, iar o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2301/1995 a Judecătoriei Ploieşti, pentru săvârşirea unei infracţiuni de vătămare corporală din culpă, nu poate constitui prim termen al recidivei.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr. 761/A din 16 decembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Inculpatul a formulat recurs, nemulţumit de cuantumul pedepsei aplicate, pe care l-a considerat prea mare.
Recursul este nefondat.
Instanţele au făcut o corectă individualizare a pedepsei, în raport de toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinând cont că inculpatul a mai fost condamnat pentru trafic de droguri în anul 1997, când i s-au aplicat dispoziţiile art. 861 C. pen. şi că nu are ocupaţie.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct.1 lit. b) C. proc. pen. recursul urmează a fi respins.
Se va computa detenţia preventivă a inculpatului de la 8 iulie 2003 la 20 februarie 2004.
Văzând şi dispoziţiile art.192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.S.R. împotriva deciziei penale nr. 761/A din 16 decembrie 2003a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 8 iulie 2003 la 20 februarie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul pentru interpretul de limbă persană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 98/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 109/2004. Penal. 174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
