ICCJ. Decizia nr. 2749/2004. Penal. Art.209 c.pen.ant. Recurs în anulare

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2749/2004

Dosar nr. 673/2004

Şedinţa publică din 20 mai 2004

Asupra recursului în anulare de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 112 din 16 martie 1960, Tribunalul Militar Craiova a condamnat pe inculpaţii:

1. D.R. la 8 ani de închisoare şi 4 ani interdicţie corecţională.

2. C.R. la 7 ani închisoare corecţională şi 4 ani interdicţie corecţională.

3. P.A. la 6 ani închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie corecţională.

4. B.N.,

5. M.C. la câte 4 ani închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie corecţională, şi

6. N.A. la 3 ani închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie corecţională, toţi pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior şi

7. C.Şt. la 6 ani închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie corecţională, pentru infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior şi 5 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de deţinere de monede, prevăzută de art. 2 şi art. 14 din Legea nr. 284/1997, dispunându-se conform art. 101 din acelaşi cod, executarea pedepsei cele mai grele de 6 ani închisoare corecţională şi 3 ani interzicerea unor drepturi.

Conform art. 25 pct. 6 C. pen. anterior, a dispus confiscarea totală a averii inculpaţilor.

S-a reţinut că, în perioada 1957 - 1959, în mod repetat, inculpaţii au făcut comentarii ostile la adresa regimului politic din România, preconizând schimbarea acestuia, şi au adus calomnii U.R.S.S. şi lagărului socialist.

De asemenea, inculpatul C.Şt. a deţinut în mod ilegal 11 monede din aur.

Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militară, Colegiul de recurs a respins recursurile declarate de inculpaţi.

Împotriva acestor hotărâri procurorul general a declarat recurs în anulare în temeiul prevederilor art. 409 şi a art. 410 alin. (1) partea I pct. 2 teza I C. proc. pen., motivat de faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.

Recursul în anulare este fondat, pentru următoarele considerente:

Infracţiunea de uneltire contra ordinii sociale se pedepsea cu închisoare corecţională de la 3 la 10 ani şi interdicţie corecţională de la 3 la 5 ani şi constă în a face propagandă, agitaţie sau de a întreprinde orice acţiuni pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernământ democratice sau din care ar rezulta un pericol social pentru securitatea statului.

Din probele dosarului, rezultă că inculpaţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de măsurile cu caracter economic luate la acea vreme de partid şi guvern, au colportat ştirile transmise de posturile de radio străine şi au elogiat modul de viaţă din statele capitaliste.

Martorii P.F., T.E., G.I., M.I. şi C.I. au relatat că inculpaţii, în mai multe rânduri au ascultat posturile de radio străine şi au făcut comentarii cu caracter defăimător la adresa regimului comunist, exprimându-şi speranţa că, în curând, acesta va fi schimbat.

Or, prin conţinutul lor concret, acţiunile inculpaţilor, care au constat în discuţii şi comentarii la adresa regimului politic din acea vreme, nu erau de natură să determine schimbarea ordinii sociale, a formei de guvernământ ori să pericliteze securitatea statului.

Cum elementele constitutive ale infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale, nu sunt întrunite, se impune achitarea inculpaţilor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi ca urmare înlăturarea pedepsei complimentare a confiscării averii a cărei executare a fost confirmată prin procesele verbale şi adresele nr. 17301 din 23 iulie 1960 şi 17303 din 25 iulie 1960 ale Tribunalului Capitalei.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 4141 C. proc. pen., va admite recursul în anulare şi va dispune conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 112 din 16 martie 1960, pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial Craiova şi a deciziei penale nr. 672 din 4 mai 1960, pronunţată de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a militară, Colegiul de recurs, privind pe inculpaţii D.R., C.R., P.A., B.N., M.C., N.A. şi C.Şt.

Casează hotărârile sus-menţionate.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpaţii D.R., C.R., P.A., B.N., M.C., N.A. şi C.Şt., pentru săvârşirea infracţiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct. 2 lit. a) C. pen. anterior.

Înlătură pedeapsa complementară a confiscării averii inculpaţilor.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 500.000 lei, pentru inculpaţii D.R., P.A., B.N., M.C., N.A. şi C.Şt. se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 mai 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2749/2004. Penal. Art.209 c.pen.ant. Recurs în anulare