ICCJ. Decizia nr. 2765/2004. Penal. Art.20, 174, 175 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2765/2004
Dosar nr. 1680/2004
Şedinţa publică din 21 mai 2004
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 22/ F din 4 februarie 2004 a Tribunalului Ialomiţa, pronunţată în dosarul nr. 1128/2003, în baza art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul V.V. la 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la 3 decembrie 2003 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuţit corp delict.
S-a luat act că partea vătămată V.N. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în ziua de 2 decembrie 2003, inculpatul a consumat băuturi alcoolice la un prieten din comuna Dridu, judeţul Ialomiţa şi s-a întors acasă, în jurul orei 16,30, în stare de ebrietate. Aici a cerut ficei sale, V.N., în vârstă de 16 ani să meargă în sat să-i cumpere de băut. Dată fiind starea avansată de ebrietate a tatălui său, aceasta l-a refuzat, situaţie în care V.V. a aruncat spre fiica sa un cuţit de bucătărie producându-i o plagă penetrantă în zona hemitoracelui stâng, care a necesitat pentru vindecare 22-25 zile îngrijiri medicale, cu punerea vieţii în primejdie.
V.N. a ieşit în stradă, unde a relatat martorilor O.M.I. şi S.A. ce i se întâmplase, martori pe care i-a rugat să-l caute pe fratele său vitreg, R.A., pentru a o ajuta în a i se acorda asistenţa medicală ce se impunea, în final fiind internată la Spitalul de Urgenţă Bucureşti. Aruncarea cuţitului s-a făcut de la o distanţă de 1,5 – 2 metri, cu o forţă deosebită, vătămarea corporală a N.V. fiind consecutivă penetrării unui hanorac şi a unui pulover cu care aceasta era îmbrăcată.
Cele reţinute au fost probate cu declaraţiile părţii vătămate, ale martorilor, cu raportul de expertiză medico-legală, toate coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinţe a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia penală nr. 186 A/2004.
Inculpatul a formulat recurs criticând hotărârile pronunţate pentru că în mod greşit nu s-a reţinut în favoarea sa circumstanţa atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b), solicitând casarea acestora şi reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanţa de fond a stabilit că fapta inculpatului de a arunca cu un cuţit în direcţia fiicei sale şi de a-i provoca o leziune în zona hemitoracelui stâng, care i-a pus în primejdie viaţa, constituie tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.
Nu s-a reţinut, justificat, în favoarea inculpatului, că ar fi fost provocat de victimă, întrucât refuzul acesteia de a-i cumpăra băuturi alcoolice a fost determinat tocmai de starea de ebrietate în care se afla inculpatul.
La individualizarea pedepsei instanţele au avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv modalitatea săvârşirii infracţiunii, leziunea suferită de victimă dar şi lipsa antecedentelor penale şi recunoaşterea vinovăţiei.
Aşa fiind, Curtea apreciază că nu se impune reducerea pedepsei, iar alte cazuri de casare, care să fie luate în considerare din oficiu, nu au fost identificate.
Ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat urmează a fi respins.
Se va computa detenţia preventivă a inculpatului de la 3 decembrie 2003 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.V. împotriva deciziei penale nr. 186/ A din 15 martie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 3 decembrie 2003 la 21 mai 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2764/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2766/2004. Penal. Art.174, 175 c.pen. Recurs → |
|---|
