ICCJ. Decizia nr. 4319/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4319/2004
Dosar nr. 4080/2004
Şedinţa publică din 1 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Braşov, prin sentinţa penală nr. 127/ S din 2 martie 2004, condamnă pe inculpatul G.G. la 2 ani şi 6 luni de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.
Instanţa obligă pe inculpat, în solidar cu părinţii săi, G. şi A.G., părţi responsabile civilmente, să plătească:
a) 220.000 lei despăgubiri lui I.C. şi
b) 3.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa reţine, în esenţă, că, în ziua de 20 iunie 2003, aflându-se pe strada I.L.C., din oraşul Râşnov, inculpatul acostează pe numitul I.C. (70 ani), de la care, prin violenţă, sustrage suma de 100.000 lei.
În urma acestei agresiuni, victima a suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile tratament medical.
Inculpatul declară apel, cerând să i se aplice o măsură neprivativă de libertate.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 187/ Ap din 26 mai 2004, admite apelul şi desfiinţează în parte sentinţa, în sensul că, în temeiul art. 104 C. pen., aplică inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, pe timp nedeterminat, însă, cel mult, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 490 C. proc. pen., instanţa dispune ca măsura internării să fie pusă în executare de îndată.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei sunt menţinute.
Pentru a hotărî astfel, instanţa motivează că inculpatul nu este şcolarizat şi trăieşte într-un mediu care l-a influenţat negativ, mediu de care trebuie să fie izolat, şi că trebuie şcolarizat.
Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă declară recurs, cerând casarea deciziei şi menţinerea sentinţei, deoarece inculpatul, deşi prins imediat după comiterea faptei, nu a recunoscut-o şi a mai comis şi alte fapte.
Critica nu este întemeiată.
Potrivit art. 100 C. pen., faţă de minorul care răspunde penal, se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancţiunii, se ţine seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală şi morală, de comportarea lui, de condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit şi de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului.
Instanţa de apel a apreciat, corect, că măsura educativă, a internării într-un centru de reeducare, este suficientă pentru îndreptarea inculpatului, căruia i se asigură, astfel, posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale.
Din oficiu, nu se constată motive de casare care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menţinută, prin respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva deciziei penale nr. 187/ Ap din 26 mai 2004 a Curţii de Apel Braşov, privind pe inculpaţii G.G. şi C.I.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului G.G., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4317/2004. Penal. 174 c.p. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4321/2004. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
