ICCJ. Decizia nr. 6926/2004. Penal. Recurs încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 6926/2004

Dosar nr. 7348/2004

Şedinţa publică din 27 decembrie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală, prin încheierea din 22 decembrie 2004, a respins, ca neîntemeiată, cererea inculpatei L.C.E. de liberare provizorie sub control judiciar; totodată, a respins şi cererea de constatare a nulităţii procesului verbal din data din 5 octombrie 2004, ca tardiv formulată.

S-a reţinut că, prima cerere este nefondată, întrucât sunt dovezi certe că inculpata a zădărnicit bunul mers al procesului penal, aşa cum s-a constatat cu autoritate de lucru judecat.

În ce priveşte solicitarea de a se constata nulitatea absolută a procesului verbal din 5 octombrie 2004, s-a reţinut că, potrivit art. 197 alin. (4) C. proc. pen., inculpata avea posibilitatea şi obligaţia să atace actul pretins ilegal în cursul efectuării acestuia, ori la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit de la efectuarea actului.

Împotriva încheierii a declarat recurs inculpata, dar fără a-l motiva în scris, iar apărătorul acesteia a susţinut că sunt întrunite cerinţele art. 1602 alin. (1) C. proc. pen., pentru liberarea provizorie sub control judiciar.

Recursul este nefondat.

Examinând încheierea recurată, prin prisma dispoziţiilor art. 3856 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., se constată că aceasta este legală şi temeinică.

Astfel, potrivit art. 1602 alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care învinuitul sau inculpatul este recidivist ori când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

În privinţa inculpatei s-a luat măsura arestării preventive, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, iar cauza se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa de apel a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale precizate, întrucât, aşa cum a constatat, pe baza actelor din dosar, necontestate, inculpata a zădărnicit bunul mers al procesului penal.

Or, în recurs, inculpata nu face referire la aspecte care să infirme soluţia adoptată, bazată pe zădărnicirea bunului mers al procesului penal.

Aşa fiind, cum nici din oficiu nu se constată motive de nelegalitate şi netemeinicie a încheierii atacate, recursul inculpatei este nefondat şi urmează a fi respins.

Cu privire la cea de a doua cerere nu s-au formulat motive de casare, iar din oficiu, de asemenea, nu se constată motive de nelegalitate şi netemeinicie a încheierii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata L.C.E. împotriva încheierii din 22 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurenta la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 decembrie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6926/2004. Penal. Recurs încheiere. Recurs