ICCJ. Decizia nr. 6924/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6924/2004
Dosar nr. 7328/2004
Şedinţa publică din 27 decembrie 2004
deliberând asupra recursurilor declarate de inculpaţii B.G., B.I., C.G. şi B.V. împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, la 15 decembrie 2004 în dosarul nr. 1747/P/AP/2004, constată următoarele:
La 15 decembrie 2004, în dosarul mai sus-menţionat, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a procedat din oficiu la verificarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor:
C.G.,
B.G.,
B.V. şi
B.I.
În urma acestei examinări la acelaşi termen instanţa a făcut aplicarea art. 3002 C. proc. pen., pronunţându-se printr-o încheiere, în sensul menţineri stării de arest.
În esenţă, în considerentele încheierii s-a reţinut că temeiurile care au fost avute în vedere cu prilejul luării măsurii arestării preventive a celor patru inculpaţi se menţin, fiind de asemenea integral îndeplinite cerinţele legale care operează în materie.
În altă ordine de idei s-a subliniat că urma judecării cauzei în fond şi a condamnării lor la pedepse situate între 8 şi 12 ani de închisoare, ca urmare a acuzaţiilor ce le-au fost aduse privind săvârşirea unor infracţiuni de tâlhărie, cei patru inculpaţi continua să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie, date fiind şi apelurile pe care aceştia le-au declarat şi care se află în curs de soluţionare, astfel încât, respectiva condamnare nu este relevantă cât priveşte chestiunea menţinerii sau înlăturării măsurii arestării lor preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen legal toţi cei patru inculpaţi, cauza fiind ulterior înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, secţia penală, cu numărul de dosar 7328/2004.
Recursurile nu au fost motivate în scris, însă cu prilejul dezbaterilor care au avut loc la 27 decembrie 2004 apărarea recurenţilor a evocat argumentele expuse de inculpaţi în faţa primei instanţe pentru a solicita înlăturarea măsurii arestării preventive.
Recursurile sunt nefondate.
În acest sens, Curtea reţine că, la 15 decembrie 2004, inculpaţii au solicitat să fie puşi în libertate invocând situaţia materială grea a familiilor lor, atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului precum şi prezumţia de nevinovăţie care operează în favoarea lor.
Această din urmă apărare a fost în mod corect analizată cu prilejul pronunţării încheierii recurate, instanţa subliniind că măsura arestării preventive constituie nu o îngrădire a efectelor prezumţiei de nevinovăţie, ci o consecinţă a periculozităţii faptelor de care inculpaţii sunt acuzaţi.
Corectitudinea evaluării astfel efectuate rezidă în aceea că, pe lângă elemente de circumstanţiere a căror relevanţă nu poate fi ignorată, ca de pildă situaţia materială dificilă a familiilor inculpaţilor sau a prepusa sinceritate manifestată de aceştia în timpul procesului, instanţa a luat în considerare mai cu seamă natura activităţii infracţionale, condiţiile concrete în care aceasta s-a fi desfăşurat, astfel cum au fost ele expuse în actul de acuzare, precum şi cu prevederile art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen.
În această ordine de idei este de observat că fiecare dintre recurenţi a fost trimis în judecată pentru comiterea a câte două infracţiunii de tâlhărie săvârşite în condiţiile art. 211 alin. (21) C. pen., text de lege care prevede un minim special sancţionator de 7 ani de închisoare.
În acelaşi timp, Curtea constată că în urma examinării încheierii recurate în raport cu prevederile art. 3859 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. nici una dintre aceste dispoziţii legale nu îşi găseşte incidenţa în cauză.
Aşa fiind, urmează a se face aplicarea art. 38515 alin. (1) pct. b C. proc. pen., respingându-se recursurile ca nefondate.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata către stat a cheltuielilor judiciare prilejuite de judecarea cauzei în recurs, cu menţiunea că onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru a le asigura asistenţa juridică se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.G., B.I., C.G. şi B.V. împotriva încheierii din 15 decembrie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.
Obligă recurenţii la câte 800 000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200 000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 decembrie 2004
| ← ICCJ. Decizia nr. 6923/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6926/2004. Penal. Recurs încheiere. Recurs → |
|---|
