Tentativă la infracţiunea de omor. Pericol social. Minor
| Comentarii |
|
Independent de împrejurările reale şi personale în care minorul a săvârşit fapta, prin importanţa valorii sociale puse în primejdie, aceasta prezintă un ridicat grad de pericol social şi, în consecinţă, pedeapsa aplicată va trebui să fie suficientă pentru
realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
(Secţia penală, decizia nr. 6786 din 15 decembrie 2004)
- Extras -
Prin sentinţa penală nr. 375 din 20 iulie 2004, Tribunalul Galaţi l-a condamnat pe inculpatul M.C.G. în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm., art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen., la un an şi 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen.
A tost menţinută starea de arest a inculpatului şi a fost dedusă prevenţia de la 4 decembrie 2003 la zi.
S-a luat act că părţile vătămate B.A.M. şi Casa de asigurări de sănătate Galaţi nu s-au constituit părţi civile.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.500.000 lei.
Instanţa a reţinut în fapt că, în seara de 30 octombrie 2003, în timp ce se afla cu prietenul său S.E. pe o stradă din municipiul Galaţi, inculpatul M.C.G. a văzut-o pe partea vătămată B.A.M. aşezată pe marginea carosabilului, împreună cu martora N.D.
Confundând-o cu un amic al său, inculpatul a strigat-o pe partea vătămată cu apelativul G. şi, întrucât nu a primit nici un răspuns, s-a enervat, aducându-i injurii.
După ce partea vătămată i-a explicat inculpatului că face o confuzie, acesta din urmă s-a hotărât să-i aplice o corecţie, astfel că, urmărind-o pe partea vătămată, i-a aplicat o lovitură cu piciorul în zona toracică posterioară.
Pentru a se apăra, partea vătămată a scos din buzunar un briceag şi a încercat să-l lovească pe inculpat.
între părţi a avut loc un schimb de lovituri, partea vătămată lovindu-l pe inculpat cu briceagul în zona feţei şi peste degetele de la mână, iar acesta din urmă aplicându-i primului lovituri cu pumnul şi cu picioarele.
După dezarmarea părţii vătămate, inculpatul a recuperat briceagul şi i-a aplicat acesteia o lovitură în zona abdominală.
Refugiindu-se în scara unui bloc din apropiere, partea vătămată, urmare solicitării salvării făcute de martora N.D., a fost transportată la Spitalul judeţean Galaţi, intervenindu-se chirurgical.
Din Raportul de constatare medico-legală rezultă că partea vătămată a prezentat o plagă înţepată tăiată penetrantă perforantă abdominală subombilicală, cu plăgi intestinale jejunale şi plagă mezenterică, cu complicaţii ulterioare şi care i-au pus în primejdie viaţa.
Şi inculpatul M.C.G. a prezentat, la examinarea medico-legală din 9 decembrie 2003, două cicatrice, frontal şi, respectiv, la nivelul policelui stâng.
Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere actele medico-legale, planşe foto, declaraţiile martorilor N.D. şi S.E., coroborate cu declaraţiile părţii vătămate şi ale inculpatului.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, care a criticat-o pentru greşita reţinere a circumstanţelor atenuante, omisiunea restituirii briceagului către partea vătămată şi insuficienţa cuantumului sumei reprezentând cheltuielile judiciare, care nu acoperă toate sumele avansate de stat.
Prin decizia penală nr. 494 din 13 septembrie 2004, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul parchetului, desfiinţând în parte hotărârea atacată, numai cu privire la omisiunea confiscării speciale a cuţitului corp delict, luând, în baza art. 118 lit. e) C. pen., această măsură de siguranţă, precum şi în privinţa cuantumului cheltuielilor judiciare datorate de inculpat statului, pe care l-a majorat la 2.500.000 lei.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii.
Decizia penală menţionată a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, criticând-o pentru greşita reţinere a circumstanţelor atenuante şi cuantumul pedepsei aplicate, considerat insuficient.
Verificând hotărârea atacată în baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul este fondat.
Aşa cum s-a arătat, situaţia de fapt reţinută este susţinută de materialul probator administrat în cele două faze parcurse de procesul penal.
încadrarea juridică a faptei este legală.
Circumstanţele atenuante au fost justificat reţinute, inculpatul deşi lipsit de asistenţa afectivă şi educaţia ambilor părinţi (aceştia fiind despărţiţi legal prin divorţ) a avut, aşa cum rezultă din Referatul
de evaluare, o conduită conformă regulilor de convieţuire, ajutăndu-şi mama în gospodărie, prestând activităţi în agricultură şi contribuind cu banii câştigaţi la susţinerea cheltuielilor familiei, fiind, totodată, caracterizat pozitiv de membrii comunităţii din comuna în care locuieşte.
De asemenea, inculpatul a avut o conduită sinceră în cursul procesului, evaluatorul apreciind ca fiind scăzut riscul săvârşirii altorfapte antisociale.
Pedeapsa însă, aşa cum a fost aplicată, urmare reţinerii cauzelor legale şi judiciare de reducere a acesteia, este greşit individualizată, fiind insuficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Inculpatul, deşi minor, a avut capacitatea psihică de realizare a consecinţelor faptei şi cea de voinţă, de a-şi determina şi dirija liber acţiunile.
La stabilirea şi aplicarea pedepsei se impunea să fie avute în vedere cumulativ criteriile de individualizare.
Independent de împrejurările reale şi personale în care inculpatul a săvârşit fapta, prin importanţa valorii sociale puse în primejdie, aceasta prezintă un ridicat grad de pericol social.
în raport de aceste elemente, Curtea a constatat că, în cauză, se impune majorarea pedepsei în limitele speciale, urmare reţinerii cauzelor legale şi judiciare de reducere a sancţiunii.
Din pedeapsa aplicată s-a dedus timpul arestării preventive a inculpatului de la 4 decembrie 2003 la 15 decembrie 2004.
| Infracţiuni concurente. Menţinerea măsurii arestării preventive → |
|---|
