ICCJ. Decizia nr. 2919/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 335 din 10 octombrie 2004 a Tribunalului Ialomița a fost condamnat inculpatul G.C.M. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 - art. 76 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen.
S-a admis în parte cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă B.S. și obligat inculpatul la 100.000.000 lei daune morale către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la 9.700.250 lei despăgubiri civile către partea civilă C.A.S. București.
A fost obligat inculpatul la 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către parte civilă B.S.
A fost obligat inculpatul la 10.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, inclusiv taxele de expertiză medico-legale.
în ziua de 21 noiembrie 2002, în urma unor altercații anterioare, inculpatul G.C.M., a lovit în cap cu o bâtă pe partea vătămată B.S., aceasta pierzându-și cunoștința, fiind ulterior transportată la spital.
împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, inculpatul G.C.M. și partea civilă B.S.
Procurorul a considerat hotărârea pronunțată ca fiind nelegală în ceea ce privește greșita individualizare a pedepsei prin reținerea nejustificată a dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen.
Inculpatul a criticat sentința sub aspectul greșitei condamnări, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., motivat de faptul că instanța a comis o gravă eroare de fapt prin respingerea unor probatorii solicitate încă de la urmărirea penală. S-a mai criticat, de asemenea, cuantumul daunelor morale acordate părții civile. în subsidiar, s-a cerut restituirea cauzei la procuror pentru a se completa urmărirea penală.
Partea civilă a criticat sentința doar în ceea ce privește daunele morale acordate, solicitând majorarea acestora.
Prin decizia penală nr. 1001/ A din 22 decembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul procurorului, casându-se în parte sentința apelată și prin înlăturarea dispozițiilor art. 74 - art. 76 C. pen., a majorat pedeapsa aplicată inculpatului G.C.M., de la 4 ani închisoare la 8 ani închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții.
Apelurile inculpatului și al părții civile au fost respinse, ca nefondate.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, susținându-se că rapoartele de expertiză medicală au fost întocmite fără examinarea fizică a părții vătămate și că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa.
în subsidiar s-a solicitat restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.
Recursul este fondat:
Din certificatul medico-legal nr. 863 din 6 decembrie 2002 rezultă că partea vătămată a fost internată în Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon în data de 21 octombrie 2002 cu hematom acut epidural parieto-occipital drept cu grosime de 4 cm ce dezvoltă un efect de masă important asupra structurii cerebrale.
Ulterior au fost întocmite 2 expertize medico-legale, pe bază de acte medicale avizate de I.M.L. Mina Minovici, ce au concluzionat că leziunile traumatice au necesitat 70-80 zile îngrijiri medicale și au pus viața victimei în primejdie și constituie infirmitate prin lipsa de substanță osoasă craniană.
Prin urmare, comisia medico legală sesizată în cauză a emis un aviz explicit cu concluzii clare bazat pe fișa de internare a părții vătămate într-o unitate medicală.
Susținerile inculpatului întărite de declarațiile fratelui său, în sensul că partea vătămată s-ar fi împiedicat și ar fi căzut, sunt infirmate pe de o parte de actele medicale care au atestat un mecanism activ de producere a leziunilor, coroborate cu declarațiile martorilor audiați care au perceput direct desfășurarea activității infracționale, arătând că au văzut când inculpatul a lovit cu bâta de base-ball pe partea civilă și în ultim rând de declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei în faza de urmărire penală, ce conduc la concluzia indubitabilă a vinovăției acestuia, fapta întrunind elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor corect reținută de instanțe.
Din examinarea hotărârii atacate, din oficiu se constată că instanța de fond în mod justificat a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., ținându-se seama de datele personale ale inculpatului și anume atitudinea sa după săvârșirea faptei prin ajutorul acordat părții civile care a fost transportată la spital pentru primele îngrijiri medicale, lipsa antecedentelor penale, comportarea corectă până la săvârșirea faptei, preocupat de învățătură, în relații bune cu colegii, fără abateri disciplinare, cât și vârsta de numai 19 ani, date și elemente care au impus aplicarea, de către instanța de fond, a unei pedepse stabilită spre limita minimă.
Ca atare în funcție de împrejurările arătate se impunea menținerea pedepsei cu aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., în vederea realizării corecte a scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen., respectiv o reeducare corespunzătoare a inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Pentru aceste motive, Curtea a admis recursul declarat de inculpatul G.C.M., s-a dispus conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2900/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1019/2005. Penal → |
|---|
