ICCJ. Decizia nr. 2921/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 177 pronunțată la 9 februarie 2005, în dosarul penal nr. 6479/2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de condamnatul A.D.G., împotriva sentinței penale nr. 654 din 3 iulie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală.
în motivarea contestației acesta a arătat că după data de 14 decembrie 2001 a stat în stare de arest ilegal, deoarece măsura arestării preventive încetase de drept. A solicitat să se ia act de această situație.
Instanța a arătat în considerentele sentinței că cele solicitate nu-și găsesc locul în vreunul dintre motivele prevăzute de lege pentru contestația în anulare, iar temeiurile de drept invocate se referă la plângeri ce pot fi făcute împotriva actelor de urmărire penală și ale măsurilor până la judecarea cauzei.
împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs referindu-se la greșita aplicare a legii [(art. 3859alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.)] prin respingerea contestației sale.
înalta Curte, examinând hotărârile în raport de critica formulată, probele dosarului și dispozițiile legale, constată că recursul este nefondat, critica fiind nejustificată. Instanțele s-au pronunțat corect.
Până la finalizarea urmăririi penale condamnatul se putea plânge împotriva măsurilor și a actelor de procedură efectuate de procuror. După trimiterea în judecată toate cererile condamnatului urmau să se rezolve la termenele fixate pentru verificarea legalității arestării preventive sau de judecată.
Prin sentința nr. 743 din 14 noiembrie 2001, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus conform art. 300 alin. (2) C. proc. pen., restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Tribunalul București pentru refacerea actului de sesizare, menținând starea de arest.
Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 33/ R din 16 ianuarie 2002, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și a casat hotărârea de restituire, trimițând cauza pentru continuarea judecății cu ocazia judecății, prin sentința penală nr. 654 din 3 iulie 2003 condamnatul a primit o pedeapsă de 11 ani închisoare, menținându-i-se starea de arest și fiindu-i dedusă din cuantumul pedepsei aplicate.
înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul prin decizia nr. 1467 din 16 martie 2004, sentința rămânând definitivă.
Cum în prezent condamnatul se află în executarea pedepsei de 11 ani închisoare din care i s-a computat întreaga durată a arestului preventiv, cele solicitate nu au deschisă nici calea legală și nici condamnatul vreun interes justificat încălcat.
în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a respins recursul cu cheltuieli judiciare conform art. 191 și art. 192 C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 3026/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2946/2005. Penal → |
---|