ICCJ. Decizia nr. 4786/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 615 din 26 aprilie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de condamnatul V.V. de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 22/ F din 4 februarie 2004 a Tribunalului Ialomița, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2765 din 20 mai 2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 - art. 76 C. pen.
Instanța de fond a motivat respingerea cererii prin aceea că în speță nu s-au constatat împrejurări deosebite care să aibă consecințe grave pentru condamnat sau familia sa.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 461/ A din 15 iunie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciindu-se hotărârea pronunțată în cauză ca legală și temeinică.
împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul V.V., care, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 171 teza a II-a C. proc. pen., a solicitat în esență întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile recurentului și prevederile legale, înalta Curte de Casație și Justiție, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă atunci când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a acesteia ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Ori, în cauza de față situația în care se găsește familia condamnatului nu se încadrează în acele "împrejurări speciale" cerute de legiuitor pentru care executarea pedepsei închisorii ar atrage consecințe grave pentru familie, deoarece, astfel cum se precizează în referatul de anchetă socială efectuat de Primăria Comunei Dridu, județul Ialomița, soția și cei doi copii locuiesc într-o casă moștenire de la părinții acesteia sunt sănătoși și beneficiază de ajutor social. De altfel, la data arestării, condamnatul nu mai lucra, fiind disponibilizat de la C.F.R. și relațiile sale cu membrii familiei erau afectate de faptul că acesta consuma alcool, fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen., a cărui victimă a fost fiica lui V.N., în vârstă de 17 ani. în aceste împrejurări V.V. nu ar putea fi de un real ajutor pentru familie, ci dimpotrivă ar crea probleme membrilor ei.
Pentru aceste considerente, înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata sumei de 80 lei (800.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei (200.000 lei) a reprezentat onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, care a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
← ICCJ. Decizia nr. 4781/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 69/2005. Penal → |
---|