ICCJ. Decizia nr. 523/2005. Penal. Plîngere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 523/2005
Dosar nr. 5069/2004
Şedinţa publică din 24 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 27 mai 2004, S.E. a formulat plângere împotriva notarului public I.Şt. cerând efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasă, prevăzută de art. 259 C. pen., deoarece a învinuit-o în mod mincinos că a săvârşit infracţiunea de calomnie.
S-a susţinut că, notarul a falsificat semnături, că a făcut bani negri şi că are influenţă asupra unor magistraţi, în care sens prezenta a sesizat Camera notarilor publici din Bacău.
Urmare acestei sesizări I.Şt. a formulat acţiune în instanţă împotriva numiţilor S.E. şi S.D., pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi calomnie, prevăzută de art. 205 şi art. 206 C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 419/2004, instanţa Judecătoriei Bacău a dispus condamnarea lui S.D. la pedepsele de 2 milioane lei şi respectiv 3 milioane lei, pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi calomnie, cu aplicarea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen.
S-au contopit în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. proc. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 milioane lei amendă.
Totodată, s-a dispus achitarea recurentei S.E., pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi respectiv de calomnie, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece acesta nu a semnat sesizarea trimisă de soţul ei şi nefiind implicată în nici un alt mod.
După rămânerea definitivă a sentinţei, S.E. a formulat plângerea împotriva lui I.Şt., pentru denunţare calomnioasă.
Analizând plângerea Parchetul Curţii de Apel Bacău, a constatat că în cauză fapta reclamată nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de denunţare calomnioasă deoarece I.Şt. nu a făcut-o cu rea credinţă.
I.Şt. era convins că sesizarea către Camera notarilor a fost semnată de ambii soţi.
Pe de altă parte după ce a fost achitată S.E., recursul declarat de aceasta a vizat doar individualizarea pedepsei aplicate lui S.D.
În aceste condiţii, prin rezoluţia din 30 iunie 2004, în dosarul nr. 119/P/2004 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus neînceperea urmăririi penale, faţă notarul I.Şt., soluţie menţinută prin rezoluţia din 19 iulie 2004 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Împotriva acestei soluţii, S.E. a formulat plângere solicitând condamnarea notarului pentru infracţiunea de denunţare calomnioasă şi cale de consecinţă reformarea rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale.
Instanţa verificând actele şi lucrările dosarului a constatat că, fapta notarului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 259 C. pen., socotind temeinică şi legală soluţia parchetului.
Împotriva acestei hotărâri, petiţionara a formulat recurs solicitând admiterea, casarea hotărârii pronunţate în fond şi în rejudecarea cauzei, condamnarea lui I.Şt., pentru infracţiunea de denunţare calomnioasă.
Recursul este nefondat.
Curtea analizând actele şi lucrările dosarului constată că, cu prilejul actelor premergătoare, organele de cercetare penală nu a identificat indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasă, prevăzută de art. 259 C. pen., lipsind un element constitutiv şi anume intenţia.
Ca atare, rezoluţia emisă de parchet este temeinică şi legală şi în mod corect a fost menţinută de instanţă prin respingerea plângerii, ca nefondată.
Aşa fiind, Curtea, constată că hotărârea Curţii de Apel Bacău este temeinică şi legală urmând ca în temeiul art. 38515 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondat, recursul formulat împotriva acestuia.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara S.E. împotriva sentinţei penale nr. 29 din 20 august 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 521/2005. Penal. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 524/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
