ICCJ. Decizia nr. 5636/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin încheierea de ședință din data de 15 septembrie 2005, pronunțată în dosarul penal nr. 2989/2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus menținerea stării de arest a inculpaților D.T., R.N., N.M. și I.I.
S-a reținut că în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, fiind îndeplinite cerințele art. 143 C. proc. pen.
Totodată, având în vedere că dispozițiile art. 148 lit. h) C. proc. pen., ca temei al măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, s-a dispus menținerea acestei măsuri.
împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs inculpații N.M., R.N., D.T. și I.I., solicitând admiterea acestora, casarea încheierii atacate și judecarea lor în stare de libertate.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 171 C. proc. pen.
Examinând recursurile, înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu sunt fondate.
Prin sentința penală nr. 1029 din 19 iulie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art. 215 alin. (2) C. pen. și uzurpare de calități oficiale, prevăzută de art. 240 C. pen., reținând că, prin atribuirea calității de polițiști, ei au indus în eroare mai mulți cetățeni străini cărora le-au luat diferite sume de bani.
Inculpații au fost condamnați la pedepse privative de libertate (I.I. - 3,6 ani, D.T. - 4,6 ani, N.M. - 4 ani, R.N. - 3,6 ani), măsura arestării preventive fiind succesiv menținută pe parcursul procesului penal.
împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații.
Verificând din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 3002și art. 160b C. proc. pen., legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța de apel a dispus menținerea acesteia.
Curtea apreciază că soluția dispusă prin încheierea de ședință din 15 septembrie 2005 este justă.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate: pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Natura faptelor săvârșite, gravitatea acestora, pericolul social concret al faptelor și făptuitorilor justifică pe deplin măsura menținerii arestării preventive a inculpaților.
Pentru aceste motive și constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă, ca nefondate, recursurile inculpaților.
Recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorului din oficiu fiind avansate din fondul Ministerului Justiției.
S-au văzut dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.;
← ICCJ. Decizia nr. 5635/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5637/2005. Penal → |
---|