ICCJ. Decizia nr. 5637/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 309 din 30 septembrie 2004 a Tribunalului Maramureș au fost condamnați inculpații:
1. T.M.A., la 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), și art. 75 lit. c) C. pen., cu consecințele prevăzute de art. 64 și art. 71 C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 27 ianuarie 2004 la zi.
2. C.A.T., la 2 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., și art. 74 și art. 76 C. pen.
în baza art. 81 și art. 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.
în baza art. 14 C. proc. pen., și art. 998 C. civ., inculpații au fost obligați în solidar, inculpatul C.A.T. în solidar și cu părțile civilmente responsabile, să plătească părții civile P.M. suma de 1.000.000 lei despăgubiri civile constând recuperat restul prejudiciului.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea corpului delict - un cuțit tip briceag.
în baza art. 113 C. pen., s-a luat față de inculpatul T.M.A., măsura de siguranță a obligării la tratament medical până la însănătoșire.
în baza art. 193 C. proc. pen., inculpații au fost obligați, inculpatul C.A.T. în solidar cu părțile responsabile civilmente, să plătească părții civile P.M. câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare.
în baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul T.M.A. a fost obligat să plătească statului suma de 4.000.000 lei cheltuieli judiciare din care 400.000 lei reprezentând onorar pentru apărător din oficiu, iar inculpatul C.A.T. în solidar cu părțile responsabile civilmente, a fost obligat să plătească statului suma de 3.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei reprezentând onorar pentru apărător din oficiu.
Pentru a pronunța hotărârea de mai sus, instanța de fond a reținut că, în data de 25 ianuarie 2004, partea civilă P.M. și martorul O.M. se aflau în localul L.T. din Borșa, discutând cu inculpatul C.A.T. și cu martorul M.G. despre posibilitatea de a găsi un loc de cazare.
în jurul orei 22,00, în local a apărut și inculpatul T.M.A. care deși nu se cunoștea cu părțile s-a așezat la masa lor, oferindu-se să le găsească cazare.
La un moment dat martorul O.M. s-a cazat într-una din camerele localului, iar la plecare a lăsat părții civile suma de 2.200.000 lei, după puțin timp aceasta a părăsit localul hotărându-se să rămână peste noapte în autovehiculul cu care făcuse deplasarea în orașul Borșa.
în jurul orelor 2,00, P.M. a fost trezit de inculpatul T.M.A., care i-a spus că deține un apartament cu condiții bune de cazare, astfel că au pornit în direcția indicată de inculpat, însoțiți fiind de inculpatul C.A.T. și de martorul M.G.
Ajungând în fața unui imobil, pe o stradă mai puțin luminată, inculpatul T.M.A. a indicat lui P.M. un apartament situat la parter, precizându-i că va putea pătrunde în apartament doar în momentul în care se va stinge lumina din interior.
în timp ce așteptau, inculpatul T.M.A. l-a imobilizat pe P.M., i-a pus lama unui cuțit la gât, solicitându-i imperativ să scoată banii din buzunar. Partea civilă s-a conformat, iar inculpatul T.M.A. a solicitat inculpatului minor C.A.T. să ia banii, lucruri pe care acesta l-a făcut.
P.M., în încercarea de a scăpa din imobilizarea inculpatului a prins cu mâna lama cuțitului, astfel că aceasta s-a dislocat din umeri iar cei doi au căzut la pământ îmbrâncindu-se.
în cele din urmă, inculpații și martorul M.G. au fugit de la locul faptei iar ulterior din suma sustrasă inculpatul T.M.A. le-a dat inculpatului C.A. și martorului M.G. câte 300.000 lei.
Instanța de fond a reținut că inculpatul T.M.A. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), și art. 75 lit. c) C. pen., iar inculpatul C.A.T. se face vinovat de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
împotriva sentinței penale nr. 309 din 30 septembrie 2004 a Tribunalului Maramureș, a declarat apel inculpatul T.M.A., care a solicitat reținerea în favoarea lui a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., și aplicarea unei pedepse sub limita minimului special prevăzut de lege .
Prin decizia penală nr. 340 din 9 decembrie 2004, Curtea de Apel Cluj a respins recursul declarat de inculpatul T.M.A. ca nefondat, reținându-se că solicitarea acestuia de a i se aplica circumstanțe atenuante nu poate fi primită dat fiind modalitatea de comitere a faptei, faptul că l-a antrenat și pe inculpatul minor alături de el și nu în ultimul rând de starea de recidivă.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul care a solicitat prin apărător reducerea pedepsei, iar personal a invocat nevinovăția sa.
Recursul este nefondat.
Vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, toate probele administrate în cauză conducând la concluzia că inculpatul T.M.A. a săvârșit infracțiunea de tâlhărie în dauna părții vătămate P.M.
Astfel, probele care dovedesc vinovăția inculpatului, sunt procesul-verbal de consemnare a plângerii părții vătămate P.M. și declarațiile acesteia date pe parcursul procesului penal, actul medical în care se consemnează leziunile suferite de partea vătămată, procesul verbal de cercetare la fața locului faptei, planșa foto, procesul verbal de confruntare între inculpat, învinuiți și partea vătămată, declarațiile celuilalt inculpat C.A.T. și în fine declarațiile date de inculpat pe parcursul urmăririi penale și la instanța de judecată în care a recunoscut săvârșirea faptei, arătând modul în care a acționat, declarațiile care se coroborează cu declarațiile părții vătămate și a celorlalte probe administrate în cauză.
Nici celălalt motiv de recurs nu este fondat.
Pedeapsa aplicată este corespunzătoare criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), și cărora instanțele le-au dat eficiența cuvenită, astfel că o reindividualizare în sensul reducerii acesteia nu se impune.
Inculpatul este recidivist iar în pofida probelor evidente de vinovăție nu recunoaște fapta.
Cum alte motive examinate din oficiu care au condus la casare, nu sunt, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M.A. împotriva deciziei penale nr. 340 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel Cluj.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5636/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5640/2005. Penal → |
|---|
