ICCJ. Decizia nr. 5885/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 4567 din 27 iulie 2005, pronunțată în dosarul penal nr. 4299/2005, înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul C.V. împotriva încheierii din 24 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, dosar penal nr. 2111/2005.
Recurentul petiționar a fost obligat la plata sumei de 60 lei noi (600.000 lei vechi) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că prin încheierea atacată, Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, cererea formulată de petiționar de recuzare a magistraților Tribunalului Călărași.
Cum potrivit art. 52 alin. (6) C. pen., și având în vedere și dispozițiile articolului unic al O.U.G. nr. 55/2004, încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare nu este supusă nici unei căi de atac, înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționar împotriva hotărârii instanței de fond.
împotriva deciziei penale nr. 4567 din 27 iulie 2005 a înaltei Curți de Casație și Justiție, petiționarul C.V. a formulat contestație în anulare, susținând că respingerea cererii de recuzare este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., contestația în anulare se poate face doar în anumite cazuri, expres prevăzute de lege: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Cum motivele invocate de contestator nu se regăsesc printre cele prevăzute de art. 386 C. pen., Curtea constată contestația ca fiind inadmisibilă și urmează să o respingă ca atare.
în baza art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5884/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5887/2005. Penal → |
|---|
