ICCJ. Decizia nr. 66/2005. Penal. Art.211 alin.2 c. pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 66/2005
Dosar nr. 6974/2004
Şedinţa publică din 6 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 747 din 28 septembrie 2004 a Tribunalului Cluj, inculpatul M.F. (F.) a fost condamnat la 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen.
S-a dispus aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului, iar potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat timpul arestării preventive, de la 8 martie 2004, la zi.
Inculpatul a fost obligat în baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., să plătească părţii civile G.A. suma de 500.000 lei despăgubiri civile, iar în baza art. 191 C. proc. pen., să plătească statului suma de 3.500.000 lei cheltuieli judiciare.
S-a reţinut că, în după-amiaza zilei de 7 martie 2004, inculpatul M.F. (F.) împreună cu R.C. (care s-a sustras urmăririi penale şi s-a dispus disjungerea cauzei), în timp ce se întorceau cu trenul de la Deva în municipiul Cluj Napoca, observând că partea vătămată G.A. avea asupra sa o sacoşă, s-au hotărât să-i sustragă bunurile care le avea la el.
În jurul orelor 21,00, partea vătămată a coborât în gara din Cluj Napoca şi s-a deplasat cu troleibuzul până la penultima staţie, de pe Calea Floreşti.
În jurul orelor 22,00, în timp ce circula pe această stradă, partea vătămată a fost atacată de cei doi, inculpatul M.F. a prins-o cu mâna de gură, a lovit-o cu pumnul în faţă şi i-a căutat bani în buzunare şi negăsind bani, i-a smuls geanta. Partea vătămată a fost lovită şi de celălalt participant şi apoi ambii inculpaţi au fugit de la locul faptei.
La strigătele de ajutor ale părţii vătămate, un echipaj de jandarmi a pornit în căutarea agresorilor şi au reuşit să-l prindă pe inculpat, care avea asupra sa geanta cu bunurile sustrase, în timp ce R.C. a reuşit să fugă şi se sustrage urmăririi penale.
Potrivit raportului medico-legal, partea vătămată a suferit în urma agresiunii, echimoze şi excoriaţii la nivelul feţei, care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul M.F. (F.) a declarat apel împotriva sus-menţionatei sentinţe, susţinând în principal să fie achitat căci nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie, întrucât cel mult doar a luat apărarea lui R.C., pe care în consideră principalul vinovat.
În subsidiar, a solicitat aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen., reducându-se pedeapsa, la jumătate.
Prin Decizia penală nr. 312 din 11 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Cluj, a fost respins apelul declarat de inculpat, ca nefondat, s-a dedus din durata pedepsei timpul arestării preventive de la 8 martie 2004, la zi, s-a menţinut starea de arest şi a fost obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include şi onorariul apărător oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva sus-menţionatei decizii, inculpatul a declarat recurs, susţinând că greşit s-a reţinut în sarcina sa infracţiunea de tâlhărie, căci el doar a lovit partea vătămată, ca să scape pe celălalt făptuitor cu care se bătea.
Inculpatul a solicitat achitarea sau schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de tâlhărie, în infracţiunea de lovire, iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate.
Criticile formulate sunt nefondate.
Instanţele de judecată au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pe baza declaraţiilor părţii vătămate G.A., coroborate cu procesele verbale ale organelor de jandarmi, planşele foto, găsirea corpului delict sustras de inculpat lângă acesta şi declaraţiile martorilor M.I. şi Z.D.B., precum şi recunoaşterea inculpatului la urmărirea penală.
La instanţă, inculpatul a recunoscut numai faptul că a agresat pe partea vătămată, împreună cu celălalt făptuitor, negând deposedarea de geantă.
Apărarea inculpatului nu a fost primită, din moment ce probele demonstrează că inculpatul a participat împreună cu celălalt făptuitor la deposedarea prin violenţă a părţii vătămate, de geanta cu lucruri, geanta fiind găsită asupra inculpatului.
Faţă de situaţia de fapt, corect reţinută, încadrarea juridică în infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., este corectă.
În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată, fiind stabilită la nivelul minimului special, nu poate fi criticată ca prea severă, iar reducerea sub minimul special nu ar fi posibilă decât prin recunoaşterea de circumstanţe atenuante.
Ori, faţă de gravitatea faptei, împrejurările în care ea a fost comisă şi poziţia inculpatului de a încerca să se disculpe, sau să-şi atenueze răspunderea prin susţinerile nesincere de la instanţă, corect nu s-au recunoscut în favoarea acestuia circumstanţe atenuante.
Criticile formulate fiind nefondate şi cum nu se constată nici motive care se iau în considerare din oficiu, urmează, a se respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Totodată, urmează a se deduce timpul arestării preventive şi a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare, către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.F. (F.) împotriva deciziei penale nr. 312 din 11 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 8 martie 2004 la 6 ianuarie 2005.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 659/2005. Penal. Art.220 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 663/2005. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
---|