ICCJ. Decizia nr. 1040/2006. Penal
| Comentarii |
|
Inculpata P.A. a fost condamnată de instanța de fond, la 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 71 - art. 64,art. 74 și art. 76 lit. d) C. pen., și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 65, raportat la art. 64 lit. a) și b) C. pen., întrucât a fost depistată cu 20 doze de heroină destinate comercializării.
La data de 16 ianuarie 2006, prin încheiere, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpatei subzistă și justifică în continuare privarea de libertate și, în consecință, conform dispozițiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a dispus menținerea stării de arest a acesteia.
împotriva acestei încheieri, inculpata a declarat recurs.
Recursul este nefondat, pentru considerentele care se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu .. închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol, prevăzând arestarea preventivă.
Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 281/2003, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen., și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
în urma examinării lucrărilor dosarului, înalta Curte constată că dispozițiile procedurale privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatei în cursul urmăririi penale, prelungirea acestei măsuri în cursul judecății de fond și în apel, au fost respectate de instanțele competente.
Ca atare, încheierea instanței investită cu judecarea apelului, prin care s-a constatat legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatei și s-a dispus menținerea acestei măsuri, este legală.
Inculpata a săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani închisoare și există suficiente temeiuri că lăsarea ei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de inculpată nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
în baza art. 192 C. proc. pen., inculpata recurenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1246/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 816/2006. Penal → |
|---|
