ICCJ. Decizia nr. 3437/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin rezoluția nr. 103/ P din 22 septembrie 2005 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public O.A.R. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a se da această soluție s-a reținut că L.P. a formulat plângere împotriva notarului public pentru că ar fi întocmit în mod abuziv și în fals contractul de vânzare-cumpărare nr. 1547/2004, contribuind la inducerea sa în eroare de familia D.
S-a stabilit că, la data de 2 august 2004, L.P. s-a prezentat la Biroul notarului public O.A.R. solicitând întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul proprietatea sa situat în municipiul Onești str. C.D. Gherea.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și că există toate actele necesare notarul public a redactat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1547 din 2 august 2004, actul fiind citit și semnat de părți.
Ulterior, între vânzători și cumpărători a intervenit un litigiu, L.P. susținând că a fost indus în eroare și că notarul public ar fi întocmit abuziv contractul de vânzare-cumpărare.
S-a reținut că afirmațiile petiționarului nu sunt susținute de probele administrate din care rezultă în mod cert că acesta a fost de față când s-a redactat contractul și că a fost de acord cu cele consemnate de notarul public, semnând actul după ce l-a citit.
împotriva Rezoluției nr. 103/ P din 22 septembrie 2005, petiționarul a făcut plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Prin rezoluția nr. 985/II/2 din 4 noiembrie 2005 emisă de adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii făcute.
împotriva soluției date de procuror petiționarul a făcut plângere la instanță conform art. 2781C. proc. pen.
El a solicitat desființarea rezoluțiilor atacate, învederând instanței că notarul, cu bună știință, a consemnat un alt preț al vânzării decât cel convenit de părți și a substituit exemplarele contractului.
Prin sentința penală nr. 2 din 24 ianuarie 2006, pronunțată în dosarul nr. 7054/2005, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 2781alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a admis plângerea formulată de petiționarul L.P., a desființat rezoluțiile nr. 103/ P din 22 septembrie 2005 și nr. 985/II/2 din 4 noiembrie 2005 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău organ căruia i s-a trimis cauza în vederea începerii urmăririi penale împotriva notarului public O.A.R. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 și 289 C. pen.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a considerat că rezoluțiile emise de procuror sunt nelegale și netemeinice "întrucât în cauză nu au fost administrate probele (sublinierea n.s.), necesare pentru a se putea trage concluzia că plângerea penală făcută de petiționar este întemeiată".
Plecând de la premisa că prețul real al vânzării a fost de 700 milioane lei și nu de 300 milioane lei cât s-a consemnat în contract, instanța stabilește mijloacele de probă pentru demonstrarea acestui aspect.
împotriva acestei sentințe au declarat recursuri parchetul, intimatul O.A.R. și petiționarul L.P.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și intimatul solicită casarea hotărârii atacate și, pe fond, rejudecând respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate.
Petiționarul solicită și el casarea hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Bacău în vederea extinderii procesului penal și la alte persoane și trimiterea dosarului la un alt parchet în vederea efectuării urmării penale împotriva intimatului.
Examinând cauza, Curtea constată că recursurile declarate de parchet și intimat sunt întemeiate și vor fi admise, iar recursul declarat de petiționar este nefondat și va fi respins ca atare.
Se reține în fapt că L.P. a formulat plângere împotriva notarului 2006 O.A.R., pe care îl învinuiește că ar fi întocmit în mod abuziv și în fals contractul de vânzare - cumpărare nr. 1547/2004.
Din actele premergătoare efectuate în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 103/P/2005 a rezultat că la 2 august 2004 L.P. s-a prezentat la biroul notarului public O.A.R. solicitând încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul proprietatea sa situat în municipiul Onești.
în contractul de vânzare-cumpărare au fost consemnate clauzele convenite între părți cu privire la identificarea imobilului, prețul vânzării, declarația vânzătorului că a primit prețul în întregime, data plății, declarația părților că prețul vânzării este real.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și că există toate actele necesare, notarul public a redactat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1547 din 2 august 2004, actul fiind citit și semnat de părți după ce au declarat că ceea ce este prevăzut reprezintă voința lor neviciată.
Hotărârea pronunțată în cauză este nelegală și netemeinică pentru că:
Semnarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1547 din 2 august 2004 atât de la vânzător cât și de la cumpărător, în deplină cunoștință a conținutului actului, reprezintă voința părților în acel moment. Notarul public nu a făcut decât să-și exercite atribuțiile de serviciu, aplicând dispozițiile legale în raport de voința manifestată de cele două părți, fără echivoc, consfințită prin semnătură.
Faptul că ulterior vânzătorul - petent emite alte pretenții și acuză notarul de fals și abuz în serviciu, fără a dovedi o anume înțelegere a părților, alta decât cea exprimată în contract, sau chiar cu notarul cu privire la redactarea contractului de vânzare-cumpărare în principal cu privire la clauza, preț al vânzării, nu constituie temei pentru începerea urmării penale față de acesta.
De altfel, petentul L.P., la 3 mai 2005, a promovat o acțiune civilă prin care a chemat în judecată pe D.V. pentru constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1547 cu privire la apartamentul pe care îl vânduse numitei D.D. (prin mandatarul său D.V.).
întrucât în acest dosar (nr. 51/2005 al Judecătoriei Onești) reclamantul a susținut că acest contract este fals, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești. Prin rezoluția nr. 899/P/2005 din 10 mai 2005 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.V. și D.D., ambii cercetați pentru infracțiunile prevăzute de art. 290,art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), în condițiile art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Din actele premergătoare efectuate nu rezultă că notarul public ar fi luat cunoștință de faptul că prețul real al vânzării a fost de 700.000.000 lei. Simpla afirmație a petentului (nesusținută de nici o dovadă) că i s-a citit un alt înscris în care era trecută de 700 mil. lei nu este suficientă pentru a-i da eficiență.
Activitatea notarului public, inclusiv în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale unor infracțiuni, nu poate fi analizată decât în raport de obligațiile profesionale pe care acesta este ținut să le respecte și sunt expres prevăzute în legislația notarială.
în cauză de față, care are ca situație permisă încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între două persoane fizice, având ca obiect un imobil, notarul este ținut să respecte în esență dispozițiile art. 58 - art. 67 din Legea nr. 36/1995 care se referă la stabilirea identității părinților, valabilitatea procurii speciale a mandatului, luarea consimțământului părților, semnarea actului de către acestea și autentificarea actului.
Numai în situația în care din conținutul declarațiilor părților rezultă că acestea sunt contrare legii, notarul are obligația să refuze autentificarea.
în raport de dispozițiile enunțate, se constată că toate îndatoririle existente în sarcina notarului public au fost îndeplinite de către acesta, fapt ce rezultă atât din conținutul însuși al actului cât și din ansamblul documentației aflate la dosarul notarial.
Subliniem în mod special existența cererii, semnată de petent în care prețul de vânzare al apartamentului este acela de 300.000.000 lei, astfel cum s-a consemnat în actul autentic.
Ignorând aceste prevederi legale, instanța, plecând de la o premisă exprimată ritoș dar nemotivat ("Este cer că apartamentul a fost vândut cu suma de 700.000.000 lei și nu cu suma de 300.000.000 lei atât cât s-a consemnat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public") își motivează soluția exclusiv pe susținerile petiționarului și nu pe ansamblul actelor premergătoare efectuate în cauză.
De altfel, instanța constată că rezoluțiile procurorului sunt nelegale și netemeinice nefiind administrate probele necesare, omițând că soluția de neîncepere a urmăririi penale are la bază acte premergătoare.
Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică notarul public exercitându-și activitatea în concordanță cu legislația notarială în vigoare, neîncălcând vreun text de lege care ar putea atrage răspunderea sa penală.
în aceste condiții, se vor admite recursurile parchetului și intimatului, se va casa sentința penală nr. 2 din 24 ianuarie 2006 a Curții de Apel Bacău, iar pe fond, rejudecând se va respinge plângerea petiționarului L.P. împotriva rezoluției nr. 103/P/2005 din 22 septembrie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Recursul petiționarului este nefondat.
Actele premergătoare efectuate în prezenta cauză s-au referit exclusiv la intimat și așa cum s-a arătat, rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău este legală și temeinică.
Extinderea cercetărilor cu privire la alte persoane nu se poate face în prezenta cauză.
Prin rezoluția nr. 899/P/2005 din 10 mai 2005 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.V. și D.D. la care se referă petiționarul în recursul său, ceea ce a constituit o culpă penală separată.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2482/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 453/2006. Penal → |
|---|
