ICCJ. Decizia nr. 3432/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 23 din 2 iunie 2005, Tribunalul Militar Cluj a declinat în favoarea Curții de Apel Tg. Mureș judecarea cererii de reabilitare formulată de B.M.G.A. pentru tatăl său, O.C., condamnat la moarte prin sentința penală nr. 719 din 30 iunie 1958 pronunțată de Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de crimă de uneltire împotriva securității interne și externe a R.P.R.
Sentința a fost executată la 1 septembrie 1958.
Prin sentința penală nr. 9 din 3 aprilie 2006, Curtea de Apel Tg. Mureș a respins cererea, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 135 și 137 C. pen., care prevăd condițiile referitoare la trecerea unui termen - variabil în raport de cuantumului pedepsei, împrejurarea că solicitantul nu a suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut de art. 135 C. pen., are o bună conduită, și are asigurată existența prin mijloace oneste.
Codul penal nu prevede posibilitatea reabilitării și în situația condamnării la moarte, când pedeapsa a fost executată.
împotriva sentinței, petiționara a declarat recurs, considerând abuzivă condamnarea tatălui său, iar faptele pentru care a fost condamnat sunt infracțiuni politice, săvârșite ca o manifestare a opoziției sale față de statul totalitar comunist.
Recursul este nefondat.
Din examinarea dosarului rezultă că O.C. a fost condamnat prin sentința penală nr. 791 din 30 mai 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj la pedeapsa cu moartea și confiscarea totală a averii pentru infracțiunea de crimă de uneltire împotriva securității interne și externe a R.P.R., infracțiune prevăzută de art. 1 lit. c) din D.L. nr. 199/1950 combinat cu art. 6 și 4 din același act normativ.
Recursul condamnatului a fost admis de Tribunalul Suprem al R.P.R. - Colegiul Militar prin decizia nr. 206 din 24 iulie 1958, s-a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 211 C. pen., menținând însă pedeapsa cu moartea ce a fost executată la 1 septembrie 1958.
Dispozițiile art. 135 C. pen., prevăd posibilitatea condamnatului de a fi reabilitat, la cerere, de instanța judecătorească, pentru motivul vizând trecerea termenului scurs de la condamnare sau de la executarea pedepsei închisorii sau amenzii, nefiind prevăzută și situația pedepsei cu moartea.
Același articol, la lit. d), în forma inițială a codului penal (textul fiind modificat prin Legea nr. 140/1996) prevedea posibilitatea reabilitării în situația pedepsei cu moartea, comutate sau înlocuite cu pedeapsa închisorii, ceea ce, în speță, nu este cazul, cererea de comutare fiind respinsă de P.M.A.N. în ședința din 22 august 1958.
Reabilitarea este o instituție juridică ce înlătură consecințele unei condamnări, având ca efect încetarea interdicțiilor, decăderilor și incapacităților ce rezultă din condamnare.
Ea are un caracter personal, nu privește fapta, ci persoana condamnatului, repunerea acestuia în drepturile avute anterior condamnării, cu îndeplinirea unor condiții prevăzute de dispozițiile art. 134 și 137 C. pen., nu a suferit o altă condamnare, are asigurată existența prin muncă, a avut o bună conduită, ori a achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile.
Conform art. 495 C. proc. pen., cererea se poate face de condamnat, iar după moartea acestuia, de soț sau rude apropiate, dar numai în situațiile prevăzute de dispozițiile art. 134 și 137 C. pen., deci cu respectarea cerințelor de formă și fond prevăzute și enumerate mai sus.
Față de aceste elemente, recursul petiționarei B.M.G.A. va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiționara a fost obligată la cheltuieli de judecată către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 453/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3424/2006. Penal → |
|---|
