ICCJ. Decizia nr. 3924/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3924/2008
Dosar nr. 1019/33/2008
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 97 din 1 octombrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a respins plângerea formulată de petiţionarul S.O. împotriva rezoluţiei nr. 184/P/2008 din 5 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pe care a menţinut-o.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele: Prin plângerea formulată de petiţionar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a solicitat efectuarea de cercetări faţă de lucrătorul de poliţie O.V., pentru pretinsa săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen., susţinând că acesta a instrumentat defectuos plângerea penală a petiţionarului împotriva numiţilor C.M. şi M.B., propunând neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia, fără a lua declaraţii persoanelor reclamate şi fără a efectua acte de cercetare.
Prin rezoluţia din 5 mai 2008, dată în dosarul nr. 184/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de presupusul făptuitor O.V., pentru infracţiunile reclamate, reţinându-se că, din verificările efectuate, nu se poate reţine în sarcina acestuia comiterea faptelor imputate, deoarece cercetările sale au fost confirmate de către procuror şi, ulterior, de către instanţa de judecată, prin hotărâre definitivă.
Prin rezoluţia din 10 iunie 2008, dată în dosarul nr. 461/ll/2/2008 al procurorului general, a fost menţinută rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, ca fiind legală şi temeinică.
Prin plângerea depusă la instanţă, petiţionarul a solicitat desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi sancţionarea penală a intimatului O.V. pentru infracţiunile reclamate.
Instanţa de fond, prin sentinţa penală sus-menţionată, a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarului, reţinând, în esenţă, că soluţia procurorului este legală şi temeinică, întrucât actele efectuate de intimat au fost confirmate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, atât de către procuror, cât şi de către instanţa de judecată, prin hotărâre definitivă, astfel că nu se poate reţine că acesta şi-a îndeplinit defectuos îndatoririle de serviciu, favorizând pe numiţii C.M. şi M.B.
Împotriva sentinţei a declarat recurs petiţionarul, pe care l-a motivat la filele 8-10 din dosar.
Recursul declarat de petiţionar împotriva sentinţei nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod corect, instanţa de fond a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionară, ca nefondată.
Într-adevăr, aşa cum rezultă din actele premergătoare efectuate, în cauză nu sunt indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor reclamate în sarcina intimatului.
Urmare sesizării intimatului O.V., în calitate de lucrător de poliţie, prin plângerea penală formulată de petiţionar, s-a desfăşurat etapa actelor premergătoare, în conformitate cu prevederile art. 224 C. proc. pen., nefiind începută urmărirea penală în cauză. în această fază exterioară procesului penal, în care nu există persoane cu calitate procesuală de părţi, cu drepturi şi obligaţii procesuale, dispoziţiile procesual penale nu permit strângerea de probe, ci doar efectuarea unor verificări, în care nu se pot efectua audieri.
Pe de altă parte, activitatea de cercetare penală a lucrătorilor de poliţie este supusă verificării procurorului, care poate confirma sau infirma propunerile organului de cercetare penală, iar soluţia dispusă de procuror este supusă cenzurii instanţei.
Or, în cauză, aşa cum rezultă din examinarea actelor dosarului, se constată că petiţionarul a urmat procedura prevăzută de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. şi a exercitat căile de atac prevăzute de lege, iar controlul efectuat a confirmat legalitatea şi temeinicia soluţiei de neîncepere a urmăririi penale propusă de intimat.
În raport de considerentele expuse, se constată că sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul S.O., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar S.O. împotriva sentinţei penale nr. 97 din 1 octombrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3922/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2386/2008. Penal → |
|---|
