ICCJ. Decizia nr. 917/2008. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 917/2008
Dosar nr. 172/59/2008
Şedinţa publică din 12 martie 2008
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 46/ PI din 4 martie 2008, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, s-a admis sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare emis în dosar nr. 205 Js 122 423/02 pe seama persoanei urmărite internaţional N.I. (fost M.). A dispus predarea urmăritului internaţional N.I. (fost M.), către autorităţile judiciare germane.
În baza art. 89 din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea persoanei urmărite internaţional N.I. (fost M.) pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 4 martie 2008, ora 9,30.
A dispus ca în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate de către autorităţile judiciare germane, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
S-a reţinut că sub nr. dosar 172/59/2008 al Curţii de Apel Timişoara, s-a înregistrat mandatul european de arestare emis de Procuratura Augsburg - Germania sub nr. dosar 205 Js 122 423/02, pe numele cetăţeanului român urmărit internaţional N.I. (fost M.).
La dosar a fost ataşată copia tradusă în limba română a mandatului european de arestare descris mai sus, potrivit art. 79 din Legea nr. 302/2004 modificată, conţinând toate elementele prevăzute de anexa nr. 1 din legea menţionată mai sus.
Mandatul european de arestare descris mai sus, a fost emis de către Procuratura Augsburg - Germania sub număr dosar 205 Js 122 423/02 pentru comiterea a patru fapte penale de către cetăţeanul român urmărit internaţional N.I. (fost M.), respectiv delapidare în două cazuri în combinaţie cu înşelăciune în două cazuri, conform paragrafu 246 alin. (l) şi (2), art. 263 alin. (l) şi art. 53 C. pen. german.
Starea de fapt reţinută în sarcina persoanei urmărite este următoarea:
În perioada 25 iunie 1999 - 25 februarie 2000 învinuitul a încheiat cu firma F.B. Societatea cu răspundere limitată (SRL) din Gersthof patru contracte de împrumut la care a girat cu patru autoturisme în valoare de 215.000,00 mărci germane. După rezilierea împrumutului şi cererea de returnare a autoturismelor, învinuitul a plecat la 2 septembrie 2001 cu autoturismele în România.
La 10 mai 1999 şi 2 iunie 1999, învinuitul a încheiat după ce a pretins că e solvabil şi disponibil de plata cu firma îngeri din Viena două contracte de leasing având ca obiect două remorci frigorifice, însă nu a plătit. Cecurile emise de el în Ausburg nu au fost acoperite. S-a produs o daună în valoare de 130.240 mărci germane.
Prin contractul din 12 iulie 2000 care a fost semnat de învinuit în Ausburg, acesta a luat de la firma G.L.G. un cap tractor în leasing în valoare de 41.000,00 Euro, pe care l-a dus din Ausburg în România. După rezilierea contractului de leasing prin fax la 13 mai 2003 în România şi cererea de returnare a vehiculului, el şi-a păstrat vehiculul şi a dispus de el ca şi cum ar fi proprietatea lui.
Instanţa constată că mandatul de arestare european conţine toate elementele necesare, precum şi datele personale ale persoanei urmărite, faptele pentru care este urmărit internaţional, starea de fapt şi încadrarea juridică a acestora, fiind îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, limitele de pedeapsă cu care sunt pedepsite infracţiunile descrise, dar şi autoritatea judiciară emitentă a mandatului, cu toate datele necesare.
În declaraţia dată, numitul N.l. (fost M.) a arătat că nu este de acord să fie predat autorităţilor germane pentru a fi cercetat pentru faptele menţionate în mandat, întrucât, nu a comis faptele pentru care este urmărit. Mai arată, de asemenea, că nu îşi contestă identitatea.
Analizând condiţiile impuse de Legea nr. 302/2004 modificată raportat la declaraţia dată de către persoana urmărită internaţional N.l. (fost M.), instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 302/2004 modificată, legat de natura infracţiunilor pentru care este urmărită penal, dar şi cu privire la cuantumul pedepsei cu care este sancţionată fapta de legea penală.
În ceea ce priveşte motivul de refuz invocat de către N.l. (fost M.), acesta nu se încadrează în nici unul din motivele de refuz prevăzută de art. 88 respectiv art. 90 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 modificată.
Văzând că nu sunt impedimente cu privire la predarea urmăritului internaţional N.l. (fost M.) către autorităţile judiciare germane, instanţa în baza art. 94 din Legea nr. 302/2004, va admite sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare din dosarul nr. 205 Js 122 423/02 şi va dispuse predarea persoanei urmărite internaţional N.l. (fost M.), autorităţilor judiciare germane.
În baza art. 89 din Legea nr. 302/2004, va dispune arestarea persoanei urmărite pe o perioadă de 29 zile.
În baza art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 va dispune ca în cazul în care se va pronunţa de către autorităţile germane o pedeapsă privativă de libertate, persoana urmărită să fie transferată în România pentru executarea acesteia.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs avocatul V.P. angajat de soţia persoanei solicitate, situaţie în care în conformitate cu dispoziţiile art. 3852 C. proc. pen., combinat cu art. 362 alin. (2) teza ultimă C. proc. pen., chestionat fiind persoana solicitată N.l. a declarat că înţelege să îl însuşească şi să solicite judecarea recursului pe fondul său.
Cu ocazia dezbaterilor orale la termenul de judecată de astăzi 12 martie 2008 s-a solicitat admiterea recursului formulat, casarea sentinţei criticate întrucât în mandatul european de arestare emis sunt menţionate patru fapte imputate iar în descriere sunt reţinute doar trei asemenea fapte, iar pe de altă parte nu sunt probe care să îl incrimineze şi nu s-a sustras de la urmărirea penală desfăşurată în Germania.
Examinând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de critică invocate cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestora şi în consecinţă recursul declarat de persoana solicitată N.l. se priveşte, ca nefondat, şi urmează a fi respins ca atare în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aceasta întrucât în mod legal şi temeinic prima instanţă investită, în sensul dispoziţiilor art. 94 din Legea nr. 302/2004 cu sesizarea formulată de Procuratura Ausburg - Germania privind executarea mandatului european de arestare emis în dosarul acesteia nr. 205 Js 122 423/02 pentru comiterea a patru infracţiuni imputate cetăţeanului român urmărit internaţional N.l. şi anume două infracţiuni de delapidare în două cazuri în combinaţie cu două infracţiuni de înşelăciune în două cazuri prevăzută de art. 246 alin. (l) şi (2) şi art. 263 alin. (l), art. 53 C. pen., german., a statuat că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile pretinse prin dispoziţiile art. 85 din legea indicată, raportat pe de o parte la natura infracţiunilor pentru care este urmărită penal persoana solicitată N.l., dar şi în raport de cuantumul pedepselor prevăzute de textele de lege germane sancţionatorii.
Sub primul aspect mai înainte arătat, în mod justificat de datele mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară germană, competentă prima instanţă a avut în vedere ca situaţie de fapt reţinută în sarcina persoanei solicitate următoarele:
În perioada 25 iunie 1999 - 25 februarie 2000 învinuitul a încheiat cu firma F.B. Societatea cu răspundere limitată (SRL) din Gersthof patru contracte de împrumut la care a girat cu patru autoturisme în valoare de 215.000, 00 mărci germane. După rezilierea împrumutului şi cererea de returnare a autoturismelor, învinuitul a plecat la 2 septembrie 2001 cu autoturismele în România.
La 10 mai 1999 şi 2 iunie 1999, învinuitul a încheiat după ce a pretins că e solvabil şi disponibil de plata cu firma îngeri din Viena două contracte de leasing având ca obiect două remorci frigorifice, însă nu a plătit. Cecurile emise de el în Ausburg nu au fost acoperite. S-a produs o daună în valoare de 130.240 mărci germane.
3. Prin contractul din 12 iulie 2000 care a fost semnat de învinuit în Ausburg, acesta a luat de la firma G.L.G. un cap tractor în leasing în valoare de 41.000,00 Euro, pe care l-a dus din Ausburg în România. După rezilierea contractului de leasing prin fax la 13 mai 2003 în România şi cererea de returnare a vehiculului, el şi-a păstrat vehiculul şi a dispus de el ca şi cum ar fi proprietatea lui.
Aşa fiind, în mod legal prima instanţă a reţinut că mandatul de arestare european conţine toate elementele necesare, precum şi datele personale ale persoanei urmărite, faptele pentru care este urmărit internaţional, starea de fapt şi încadrarea juridică a acestora, fiind îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, limitele de pedeapsă cu care sunt pedepsite infracţiunile descrise, dar şi autoritatea judiciară emitentă a mandatului, cu toate datele necesare.
Pe de altă parte critica recurentului N.I., în sensul că nu este de acord să fie predat autorităţilor germane pentru a fi cercetat pentru faptele menţionate în mandat întrucât nu le-a comis şi nu există probe care să îl incrimineze, nu poate fi caracterizată ca fiind unul din motivele de refuz prevăzută de art. 88 respectiv art. 90 alin. (6) din Legea nr. 304/2004 modificată şi în consecinţă nici nu poate fi tratată, examinată, şi apreciată de instanţa română abilitată cu soluţionarea exclusivă a solicitării autorităţii judiciare competentă din Germania de dispunere a punerii în executare a mandatului european de arestare emis şi care în acest limitat tipar procesual a statuat aşa cum s-a văzut mai sus, îndeplinirea în integralitate a condiţiilor impuse prin prevederile art. 85 din aceeaşi lege.
Chestiunile iterate de recurentul persoană solicitată N.I. urmează a fi formulate de cu titlu de cereri, moţiuni, excepţii şi apărări de fond în cadrul procedurii judiciare de urmărire penală ce se instrumentează de autoritatea judiciară din Germania.
În consecinţa logico - formală a celor statuate mai sus în mod legal prima instanţă constatând inexistenţa unor impedimente la predarea recurentului urmărit internaţional a dispus în temeiul art. 94 din Legea nr. 302/2004 predarea acestuia autorităţilor judiciare germane, iar în baza art. 89 din aceeaşi lege s-a dispus arestarea pe o perioadă de 29 zile.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Cu opinie majoritară
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată N.I. împotriva sentinţei penale nr. 46/ PI din 04 martie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 12 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 906/2008. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 923/2008. Penal → |
|---|
