ICCJ. Decizia nr. 93/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 93/2008
Dosar nr. 9135/1/2007
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2008
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, la 12 ianuarie 2007, petiţionarul C.N. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistratul judecător S.N. de la Tribunalul Braşov, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen., cu ocazia soluţionării dosarului civil de partajare a bunurilor comune, având nr. 8478/2001.
Parchetul astfel sesizat, prin rezoluţia nr. 5/P/2007 din 24 ianuarie 2007 a dispus în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen.
Prin rezoluţia nr. 49/II/2/2007 din 31 ianuarie 2007 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a fost respinsă plângerea petiţionarului.
Întrucât a fost nemulţumit de soluţia de neîncepere a urmăririi penale cât şi de rezoluţia de respingere a plângerii, petiţionarul C.N. a formulat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângere împotriva procurorului S.V. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, solicitând anchetarea acestuia pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen., cu ocazia adoptării rezoluţiei nr. 5/P/2007.
Plângerea a fost formulată la 22 martie 2007 şi înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la nr. 4709/007 din 26 martie 2007.
După efectuarea actelor premergătoare Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin rezoluţia nr. 4709/1857/2007 din 3 aprilie 2007, a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petiţionar.
La adoptarea soluţiei s-a avut în vedere că nu rezultă indicii de comitere a infracţiunii reclamate şi că petentul avea posibilitatea în cazul în care era nemulţumit de soluţie să facă plângere potrivit art. 275 – art. 278 C. proc. pen.
Împotriva acestei rezoluţii petiţionarul a făcut plângere, care a fost respinsă prin rezoluţia nr. 12013/4851/2007 din 25 septembrie 2007 dată de procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În contra soluţiei, petiţionarul C.N. a formulat în baza art. 2781 C. pen., plângere susţinând că rezoluţiile nu fac referire la actele depuse şi nu se arată temeiurile de drept care justifică soluţia adoptată.
Faţă de actele depuse, afirmaţia procurorului S.V. cum că „valoarea imobilului este cea care rezultă din raportul de expertiză nu corespunde adevărului având în vedere că expertiza nu a evoluat imobilul ci doar două componente ale acestuia apartamentul de la etaj şi cel de la parter şi nimic mai mult”.
Plângerea formulată este întemeiată şi urmează a fi admisă.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că petiţionarul s-a adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o plângere penală, împotriva magistratului procuror S.V., reclamând săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. A depus acte şi a descris în ce constă falsul săvârşit de procuror cu ocazia soluţionării plângerii formulată împotriva magistratului judecător S.N.
Potrivit art. 228 C. proc. pen., organul de cercetare penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute în art. 221 C. proc. pen., dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10 cu excepţia celui de la lit. b1) C. proc. pen.
Faţă de plângerea penală cu care a fost sesizat şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 222 C. proc. pen., procurorul trebuia ca în urma actelor premergătoare să dispună prin rezoluţie una din soluţiile indicate de codul de procedură penală, neînceperea sau începerea urmăririi penale.
Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 2781 lit. b) C. proc. pen., urmează să admită plângerea, să desfiinţeze rezoluţia atacată şi să trimită cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Admite plângerea formulată de petiţionarul C.N. împotriva rezoluţiei nr. 4709/1857/2007 din 3 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Desfiinţează rezoluţia atacată şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 768/2008. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 3920/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
