ICCJ. Decizia nr. 1005/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1005/2009
Dosar nr. 7204/63/2008
Şedinţa publică din 20 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 444 din 27 octombrie 2008 Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul G.N. (fiul lui P. şi M., născut la 5 octombrie 1964 în com. Bistreţ, jud. Dolj, dom. în Hunedoara, cu reşedinţa în com. Bistreţ) la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen.
S-a făcut şi aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă durata arestului preventiv de la 10 ianuarie 2008 la zi.
Inculpatul a fost obligat la 1848,52 lei către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi s-a luat act că părţile civile G.M. şi D.C. au renunţat la despăgubiri.
A fost obligat inculpatul la 1420 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut că în seara zilei de 5 ianuarie 2008 între inculpatul G.N. şi mama sa, G.M., s-a declanşat un conflict pe fondul consumului de alcool. Conflictul a culminat cu lovirea de către inculpat a mamei sale cu o bucată de lemn.
Se reţine că inculpatul a aplicat lovitura în capul mamei sale, după care s-a culcat.
A doua zi victima a fost găsită de nora sa – G.V. într-o stare precară de sănătate, astfel că aceasta a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova unde a decedat la 9 ianuarie 2008.
Raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză a concluzionat că moartea victimei s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii, consecinţa hemoragiei meningo - cerebrale cu hematom subdural şi dilacerare cerebrală, urmare a unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile au fost produse prin lovire cu şi de corpuri dure, iar între leziuni şi deces există legătură cauzală directă.
La individualizarea pedepsei instanţa fondului a motivat că a avut în vedere gravitatea faptei comise, împrejurările săvârşirii, starea conflictuală între inculpat şi victimă şi recunoaşterea parţială a faptei de către inculpat.
S-a motivat că starea de fapt reţinută este dovedită cu declaraţiile martorilor G.V., C.G., C.C.V., Z.N., D.G., coroborate cu declaraţiile inculpatului şi raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză.
Prin Decizia penală nr. 14 din 22 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului, care a criticat hotărârea fondului pentru nereţinerea circumstanţelor atenuante şi pentru pedeapsa pe care o consideră prea severă.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care nu a motivat în termenul prev. de art. 38510 recursul său.
În concluziile orale inculpatul a criticat hotărârile pronunţate pentru pedeapsa pe care o apreciază prea severă şi a cerut reducerea acesteia sub limita minimă prevăzută de lege prin aplicarea unor circumstanţe atenuante.
Înalta Curte, examinând cauza în raport de prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul formulat de inculpat nu este fondat.
Nu există nici un motiv de casare care examinat din oficiu ar putea crea inculpatului o situaţie mai favorabilă.
Instanţele au stabilit o corectă situaţie de fapt, încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar pedeapsa just individualizată.
Critica formulată de inculpat în motivele orale prin avocatul său, ce se încadrează în motivul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., nu este fondată.
Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea comisă este egală cu minimul special prevăzut de lege.
În cauză nu există nici o împrejurare de natură să atenueze răspunderea penală a inculpatului, prin urmare, coborârea pedepsei sub această limită ar fi nelegală.
În consecinţă, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, pe care îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
Se va computa din pedeapsă durata arestului preventiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.N. împotriva Deciziei penale nr. 14 din 22 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 10 ianuarie 2008, la 20 martie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 978/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1011/2009. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
