ICCJ. Decizia nr. 1085/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1085/2009
Dosar nr. 3478/1/2009
Şedinţa publică din 29 mai 2009
Asupra plângerii de faţă:
Petiţionarul T.M. a formulat plângere penală împotriva magistraţilor N.D. – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi I.M. – procuror şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie semnatarii comunicării nr. 8087/5043/VIII/1/2008 din 19 noiembrie 2008, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, prev. de art. 247 C. pen.
Petiţionarul a susţinut că respingerea plângerii prin rezoluţia nr. 8087/5043/VIII/1/2008 este abuzivă, întrucât aceasta îndeplinea condiţiile de formă şi era susţinută de probe.
Prin rezoluţia nr. 1581/P/2008 din 27 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii N.D. – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi I.M. – procuror şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 247 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., constatându-se că faptele reclamate nu există.
Soluţia a fost verificată, la plângerea petiţionarului, în conformitate cu prevederile art. 278 alin. (1) C. proc. pen., de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, care, prin rezoluţia nr. 2905/1399/II/2/2009 din 1 aprilie 2009 a menţinut-o, respingând plângerea, ca neîntemeiată.
În conformitate cu prevederile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., în termen legal, petiţionarul T.M. a formulat plângere adresată instanţei de judecată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, reiterând susţinerile din plângerea iniţială şi, solicitând tragerea la răspundere penală a intimaţilor pentru infracţiunea reclamată.
Plângerea este nefondată.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, conform art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., apreciază că soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei doi intimaţi procurori este legală şi temeinică.
Din actele premergătoare efectuate a rezultat că petiţionarul T.M. a formulat o plângere penală împotriva procurorului S.V. de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică „pentru falsificarea realităţii juridice în dosarul nr. 415/P/2008".
Prin rezoluţia din 17 noiembrie 2008, dispusă de procurorul N.D., a fost respinsă plângerea petiţionarului, ca neîntemeiată deoarece nu a rezultat că i s-a produs vreo vătămare a intereselor sale şi nici comiterea vreunei infracţiuni.
Soluţia a fost comunicată petiţionarului la data de 19 noiembrie 2008, sub semnătura procurorului de caz, N.D. şi a procurorului şef de secţie I.M.
Din analiza actelor dosarului nu rezultă săvârşirea vreunei fapte penale de către cei doi procurori intimaţi, iar împrejurarea că plângerea penală nu a primit o soluţie favorabilă în ceea ce-l priveşte nu este în măsură să atragă în sarcina magistraţilor reţinerea vreunei fapte penale.
Legalitatea şi temeinicia soluţiilor dispuse de procurori se verifică prin mijloacele procesuale prevăzute de lege, nu prin anchete penale îndreptate împotriva acestora, pentru infracţiuni care nu există.
Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, plângerea petiţionarului, menţinând rezoluţia atacată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă ŞT .
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul T.M. împotriva rezoluţiei nr. 1581/P/2008 din 27 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1080/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1226/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... → |
|---|
