ICCJ. Decizia nr. 1654/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr.1654/2009
Dosar nr. 6630/1/2009
Şedinţa publică din 15 octombrie 2009
Asupra cauzei penale de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
La data de 11 august 2009 sub nr. 28240 s-a înregistrat la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar la 13 august 2009 sub nr. 6630/1/2009 la Secţia penală, plângerea formulată de petentul M.C.V. împotriva rezoluţiei nr. 1580/P/2008 din 09 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii N.S. (judecător la Curtea de Apel Bucureşti) şi M.M. (procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen.
La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul nr. 1580/P/08 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Prin plângerea adresată la 31 octombrie 2008, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petiţionarul M.C.V. a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de magistraţii N.S. (judecător) şi M.M. (procuror) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului.
În motivarea plângerii petiţionarul a susţinut că magistraţii şi-au îndeplinit în mod abuziv atribuţiile de serviciu, denaturând cu ştiinţă situaţia de fapt rezultată din probele administrate în dosarele pe care le-au instrumentat, favorizând persoanele cercetate în cauza respectivă şi care au fost reclamate de petiţionar.
În lucrarea 1165/P/2009 înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la data de 2 iulie 20098, petiţionarul M.C.V. a solicitat cercetarea şi tragerea la răspundere penală a magistraţilor C.C.L., judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I-a penală, şi U.M., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului, prevăzută şi pedepsită de art. 246 şi art. 264 C. pen., pe motiv că în dosarul penal nr. 41772/3/2008, la termenul de judecată din 30 iunie 2008, judecătorul i-a respins abuziv probele pe care le-a propus şi, în schimb, a executat întocmai şi la timp propunerea procurorului de şedinţă de respingere a plângerii.
În urma cercetărilor întreprinse în lucrarea mai sus menţionată, prin rezoluţia nr. 1165/P/2008 din 17 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii C.L. - judecător la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, şi U.D., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen., cu motivarea că, din cercetările penale efectuate, a rezultat că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.
Împotriva acestei soluţii petiţionarul M.C.V. a formulat plângere adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care prin rezoluţia nr. 1343/II/2/2008 din 12 august 2008, în baza dispoziţiilor art. 278 alin. (1) C. proc. pen., a respins-o ca neîntemeiată, cu motivarea că în cauză nu există niciun indiciu că magistraţii ar fî săvârşit vreo faptă concretă omisivă sau comisivă care să fi întrunit elementele constitutive ale infracţiunii sesizate.
Ulterior, rezoluţiile nr. 1165/P/2008 din 17 iulie 2008 şi nr. 1343/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, au fost contestate de petiţionarul M.C.V., pe calea plângerii reglementată prin dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 273 din 27 octombrie 2008, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, - în dosarul nr. 5201/2/2008, completul de judecată fiind alcătuit din N.S., având în vedere şi concluziile procurorului de şedinţă M.M. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a respins, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. (1)-(12) C. proc. pen., invocată de petiţionarul M.C.V.
Prima instanţă a reţinut inadmisibilitatea excepţiei în raport de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, modificată şi republicată. A reţinut că excepţia nu este motivată şi nu are legătură cu obiectul cauzei.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut netemeinicia plângerii formulate de petiţionar împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, privind pe intimaţii C.L. şi U.D., adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 1343/II/2/2008.
Sentinţa penală menţionată a rămas definitivă prin Decizia nr. 92 din 16 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 5201/2/2008 prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de petiţionarul M.C.V. împotriva dispoziţiei de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la art. 2781 alin. (1) – (12) C. proc. pen., dată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa mai sus arătată şi a fixat termen la 27 februarie 2009 pentru soluţionarea recursului declarat de recurentul-petiţionar împotriva modului de soluţionare a plângerii dispus de aceeaşi curte de apel prin aceeaşi sentinţă.
Prin rezoluţia nr. 1580/P/2008 din 9 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorul considerând că nu sunt evidenţiate elemente care să constituie indicii de natură penală, rea-credinţă, intenţie, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu privire la săvârşirea vreunei fapte penale de către magistraţii N.S. (judecător) şi M.M. (procuror) reclamaţi - plângerea penală fiind mai degrabă o critică adusă sentinţei penale nr. 273/2008 pronunţată în dosarul nr. 5201/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi sub aspectul infracţiunilor sesizate de persoana vătămată, în condiţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
În ceea ce priveşte acuzele aduse magistratului procuror M.M. s-a considerat că acestea nu au suport probator, concluziile puse de procuror în cadrul şedinţelor de judecată neconstituind o faptă care să poată angaja răspunderea penală.
Împotriva acestei rezoluţii petiţionarul M.C.V. a formulat plângere adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie motivând că nu a contestat această rezoluţie la procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deoarece nu are încredere în capacitatea profesională a acestuia.
Înalta Curte, analizând plângerea petiţionarului M.C.V., constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se rezolvă de procurorul şef de secţie al aceluiaşi parchet, iar conform art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Or, în cauză, se constată că petiţionarul nu a respectat procedura prevăzută de art. 278 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., neformulând plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 1580/P/2008 din 9 iulie 2009, la procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci s-a adresat direct cu plângere împotriva acestei rezoluţii, instanţei de judecată - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Constatând nerespectarea dispoziţiilor legale, Înalta Curte, urmează în baza art. 2781 alin. (13) C. proc. pen. să trimită plângerea formulată de petiţionarul M.C.V. împotriva rezoluţiei nr. 1580/P/2008 din 9 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceluiaşi parchet, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
În temeiul dispoziţiilor art. 2781 alin. (13) C. proc. pen. trimte plângerea petentului M.C.V. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire penală şi Criminalistică.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1643/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1666/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
