ICCJ. Decizia nr. 1970/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1970/2009
Dosar nr. 2/54/2009
Şedinţa publică din 26 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 61 din 30 martie 2009 Curtea de Apel Craiova a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta SC V.L. SNC împotriva Ordonanţei nr. 489/P/2008 din 29 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, obligând-o pe petiţionară la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar ulterior, prin încheierea de îndreptare a erorii materiale şi la plata cheltuielilor judiciare către intimatul U.P.
Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut că printr-o plângere adresată instanţei conform dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., petentul V.C. - în numele şi ca reprezentant legal al SC V.L. SNC Craiova - a criticat Ordonanţa nr. 489/P/2008 din 29 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, precum şi Rezoluţia nr. 2191/II/2/2008 din 17 noiembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, susţinând că, prin ordonanţa din 29 octombrie, dată în Dosarul nr. 489/P/2008, în mod greşit s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii U.P. şi T.B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 242 C. pen. şi disjungerea cauzei cu declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova în vederea efectuării de cercetări faţă de N.D., pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni prevăzută de art. 242 C. pen., în condiţiile în care, în mod neadevărat, procurorul a făcut menţiunea că actele la care a făcut referire că au fost sustrase din dosare sau înlocuire, s-ar afla în alte dosare aflate la poliţie, Parchet sau instanţe.
Examinând actele, curtea de apel a apreciat că plângerea este neîntemeiată deoarece din probatoriile administrate nu s-a constatat că intimaţii U.P. şi T.B. ar fi desfăşurat activităţile infracţionale invocate de către petentă.
Nemulţumită de soluţia pronunţată petenta prin reprezentantul său a declarat recurs criticând hotărârea pentru netemeinicie şi nelegalitate şi a solicitat judecarea şi condamnarea intimatelor pentru faptele imputate, care în opinia sa au fost dovedite.
Împotriva sentinţei pronunţată de prima instanţă a declarat recurs şi intimatul U.P. care însă, ulterior a declarat că-şi retrage recursul, printr-o cerere trimisă instanţei la 19 mai 2009.
Faţă de cererea formulată de intimatul recurent Înalta Curte având în vedere dispoziţiile art. 3854 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen. şi constatând îndeplinite în speţă condiţiile impuse de lege cu privire la retragerea recursului urmează a lua act de voinţa recurentului intimat valabil exprimată.
Referitor la recursul declarat de petiţionară Înalta Curte examinând actele şi lucrările din dosar, respectiv hotărârea pronunţată în raport cu critica invocată cât şi din oficiu constată că recursul este nefondat.
Soluţia instanţei de fond, de respingere a plângerii formulată de petiţionară este corectă în condiţiile în care din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii că intimaţii U.P. şi B.T. ar fi săvârşit faptele reclamate de către reprezentantul petiţionarei, astfel că soluţia dispusă faţă de aceştia, de neîncepere a urmăririi penale este justificată.
Actele a căror dispariţie a reclamat-o petiţionara, ca urmare a unor presupuse sustrageri s-au regăsit ataşate în dosarele şi lucrările soluţionate de către organele judiciare cărora petiţionara li s-a adresat cu numeroase plângeri, aşa încât în mod întemeiat s-a apreciat că infracţiunea reclamată în sarcina intimaţilor, respectiv cea prevăzută de art. 242 C. pen. nu există.
Aşa fiind, hotărârea primei instanţe prin care urmare a respingerii plângerii formulate de petiţionară s-a menţinut implicit soluţia procurorului, de neîncepere a urmăririi penale este legală şi temeinică, astfel că recursul declarat de petiţionară împotriva acesteia este nefondat şi va fi respins ca atare de către Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC V.L. SNC împotriva Sentinţei penale nr. 61 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova - secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Ia act de retragerea recursului declarat de intimatul U.P. împotriva Sentinţei penale nr. 61 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova - secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurentul intimat U.P. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 425/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 428/2009. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
