ICCJ. Decizia nr. 2509/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2509/2009
Dosar nr. 8534/99/2007
Şedinţa publică din 30 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 520 din 15 septembrie 2008, Tribunalul Iaşi a dispus condamnarea inculpatului B.D. (fiul lui N. şi V., născut la 10 septembrie 1968) la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 C. pen. şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 180 alin. (1) C. pen.
- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., urmând ca inculpatul să execute ca urmare a concursului prevăzut de art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen., 6 ani închisoare la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, final având de executat 6 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., dispune confiscarea sapei cu coadă de lemn, ruptă şi folosită la săvârşirea infracţiunilor.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 RON daune morale către reprezentantul legal A.F.O. al părţii vătămate A.R.I.; părţii civile Spitalul orăşenesc Târgu Frumos la plata sumei de 88,29 RON; Spitalului clinic de urgenţă „P.N.O.”, părţii civile Spitalul clinic de urgenţă pentru copiii „S.M.” suma de 2204,73 RON.
S-a luat act că partea vătămată C.E. şi C.D.E. şi Serviciul de ambulanţă al judeţului Iaşi nu s-au constituit părţi civile, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că partea vătămată C.E., căsătorită cu C.D. au împreună un copil C.D.E., care la rândul său avea dintr-o căsătorie anterioară încă doi copii în întreţinere.
În anul 2005, partea vătămată C.E., fiind la lucru în Italia l-a cunoscut pe inculpat, începând o relaţie de concubinaj, hotărând ca la revenirea în ţară să locuiască împreună.
Aşa fiind, revenind în ţară în 2007, inculpatul şi partea vătămată au achiziţionat o casă în satul Boureni, însă nefiind soluţionat partajul cu fostul soţ, cumpărarea locuinţei s-a făcut pe numele fratelui său, în care s-au şi mutat ulterior.
În ziua de 9 august 2007, partea vătămată C.E. împreună cu fiica sa C.D.E. a mers în satul Vulturi, comuna Popricani, judeţul Iaşi, la locuinţa părinţilor săi.
După două zile, respectiv în ziua 12 august 2007, cele două părţi vătămate s-au deplasat din localitatea Vulturi în municipiul Iaşi pentru a o vizita pe numita M.M., sora părţii vătămate C.E.
În aceeaşi zi - 12 august 2007-, în jurul orelor 1700, partea vătămată C.E. însoţită de fiica sa C.D.E. şi de un nepot în vârstă de 4 ani, partea vătămată A.R.I., s-a reîntors la locuinţa din satul Boureni, comuna Balş, judeţul Iaşi unde se afla inculpatul B.D.
Imediat ce a ajuns la locuinţa din Boureni între partea vătămată C.E. şi inculpatul B.D. a izbucnit o ceartă generată de sentimentul de gelozie pe care îl nutrea acesta din urmă.
La un moment dat, partea vătămată C.E. i-a cerut inculpatului să plece din imobilul în care locuiau. Enervat de această solicitare întrucât se considera îndreptăţit să locuiască în acea casă, inculpatul B.D. s-a înarmat cu o sapă găsită în curtea locuinţei cu intenţia de a o lovi pe concubina sa.
Sesizând intenţia inculpatului şi având reprezentarea că nu poate evita agresiunea într-o altă modalitate, partea vătămată C.E. s-a refugiat în curtea unui vecin, respectiv în curtea locuinţei martorului G.M. Împreună cu partea vătămată majoră au alergat şi minorii C.D.E. şi A.R.I.
Inculpatul B.D., înarmat cu obiectul contondent sus-arătat, a pornit în urmărirea părţilor vătămate, ajungându-le în curtea locuinţei martorului G.M. Aici inculpatul a lovit, cu partea metalică a sapei pe care o avea asupra sa, iniţial, pe partea vătămată C.E., în regiunea capului şi a spatelui. În urma loviturilor primite partea vătămată C.E. a căzut jos.
În acele împrejurări, inculpatul B.D., cu aceeaşi sapă, i-a lovit şi pe cei doi minori - C.D.E. şi A.R.I. - care se aflau în preajma părţii vătămate majore. Astfel, inculpatul i-a aplicat minorei C.D.E. o lovitură, cu partea din lemn a sapei, peste mâna dreaptă, iar pe minorul A.R.I., cu acelaşi obiect contondent, l-a lovit, o singură dată, în zona feţei.
În timpul cât inculpatul le-a lovit pe acele părţi vătămate minore, C.E., profitând de neatenţia agresorului, s-a ridicat şi a fugit din locul unde fusese agresată, către locuinţa unui alt vecin, respectiv al numitului A.C.
În curtea locuinţei martorului A.C., partea vătămată C.E. a fost ajunsă de inculpat care, din nou, a început să o lovească cu sapa pe care o avea asupra sa până când coada sapei s-a rupt. Şi de această dată loviturile au fost aplicate în partea superioară a corpului victimei, vizând inclusiv regiunea capului.
Se impune a arăta că în momentul în care alerga în urma părţilor vătămate, inculpatul B.D. o ameninţa cu moartea pe concubina sa C.E.
Părţilor vătămate minore C.D.E. şi A.R.I. le-au fost acordate primele îngrijiri medicale de către martorul G.M.
În aceeaşi seară, cele trei părţi vătămate au fost transportate, cu salvarea, iniţial la Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos unde le-au fost acordate îngrijiri medicale, după care au fost transportate la unităţi spitaliceşti din municipiul Iaşi. Partea vătămată C.E. a fost internată, în perioada 12 august - 24 august 2007 la Spitalul Clinic de Urgenţe „P.N.O."; Iaşi, partea vătămată C.D.E. a fost internată la Spitalul Clinic de Urgenţă „S.M."; Iaşi în perioada 12 august - 21 august 2007, iar partea vătămată A.R.I. a fost examinat şi îngrijit la data de 12 august 2007, la Spitalul Clinic de Urgenţă „P.N.O."; Iaşi.
Potrivit concluziilor actelor medico-legale existente la dosar, partea vătămată C.E. a prezentat plăgi craniocerebrale cu fracturi cominutive medio coronar şi paramedian dr. cu intersectarea sinusului longitudinal sup. 1/3 aut., contuzie cerebrală, plăgi tăiate, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30 - 35 zile îngrijiri medicale şi care au fost de natură să pună în primejdie viaţa victimei.
În privinţa părţii vătămate C.D.E., actele medico-legale administrate în cauză, au dovedit că aceasta a suferit fractură deschisă 1/3 distală humerus stg., leziune ce a necesitat pentru vindecare un număr de 35 - 40 zile îngrijiri medicale.
Cu privire la partea vătămată A.R.I., prin Raportul de constatare medico-legală din 13 august 2007 a I.M.L. Iaşi, s-a concluzionat că prezenta o plagă contuză la faţă, la nivelul regiunii sprincenare dr., leziune ce a necesitat pentru vindecare un număr de 8 - 10 zile îngrijiri medicale.
Audiat cu privire la învinuirea adusă, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, după ce în prealabil i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul B.D. a recunoscut că la data 12 august 2007, cu partea metalică şi cu partea din lemn a unei sape, i-a aplicat părţii vătămate C.E. mai multe lovituri, însă, a susţinut că el nu a acţionat cu intenţia de a suprima viaţa victimei. Cu privire la faptele de lovire comise asupra minorilor C.D.E. şi A.R.I., inculpatul B.D. a susţinut că „numi amintesc să-i fi lovit";.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în principal, necesitatea schimbării încadrării juridice a faptei în cea prevăzută de art. 182 C. pen., vătămare corporală.
În subsidiar, a cerut reţinerea circumstanţei atenuante a provocării prevăzută de art. 73 C. pen., iar într-un subsidiar îndepărtat, reducerea pedepsei prin reţinerea circumstanţei atenuante şi înlăturarea sporului de 2 luni închisoare aplicat.
Prin Decizia nr. 4 din 26 martie 2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului şi împotriva acestei decizii inculpatul a formulat recurs şi prin apărătorul desemnat din oficiu s-a cerut admiterea, casarea hotărârii pronunţate de instanţa de control judiciar şi în rejudecare, schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prevăzută de art. 182 C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 3859 pct. 17 şi 14 C. proc. pen., instanţa constată recursul nefondat.
Analizând complexul material probator administrat în cauză, rezultă fără echivoc, că inculpatul este cel ce a declanşat conflictul din 12 august 2007, pe fondul sentimentului de gelozie.
Astfel, din coroborarea şi interpretarea declaraţiilor părţii vătămate C.E., C.D.E., reprezentantul legal A.R.I., depoziţiile martorilor G.M., P.S., T.O., A.F.D. şi Ţ.G., concluziile actelor medico-legale şi nu în ultimul rând declaraţiile inculpatului prin care recunoaşte săvârşirea faptelor, rezultă că inculpatul a aplicat concubinei mai multe lovituri în zona capului, spatelui şi membrelor superioare cu partea metalică şi partea din lemn a unei sape, provocându-i plăgi cranio-cerebrale cu fracturi cominutive, medio coronar şi paramedian drept, ce au necesitat 30 - 35 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa părţii vătămate în primejdie.
De asemenea, acelaşi inculpat a aplicat părţii vătămate C.D.E. o lovitură în regiunea mâinii stângi, cauzându-i o fractură deschisă, iar părţii vătămate minor A.R.I. o lovitură în zona feţei, provocându-i o plagă pentru a cărei vindecare a necesitat 8 - 10 zile de îngrijiri medicale.
Or, faţă de multitudinea loviturilor aplicate, intensitatea acestora, zona vitală vizată, dar şi instrumentul folosit, conduce către intenţia inculpatului de a ucide.
De altfel, intenţia rezultă şi din faptul că inculpatul prolifera frecvent ameninţări cu moartea şi inacţiunea acestora prin abandonare, atunci când partea vătămată era căzută la pământ, fiind îndeplinite elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor şi ale infracţiunii de vătămare corporală gravă, demonstrându-se intenţia acestuia de a ucide.
Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea constată că în aprecierea cuantumului s-a manifestat clemenţa, pedeapsa fiind orientată spre minim cu aplicarea corectă a sporului, faţă de toată activitatea infracţională desfăşurată, încât se apreciază că nu se impune înlăturarea acestui spor.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului, pe care-l va obliga la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva Deciziei penale nr. 4 din 26 martie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 30 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2035/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2053/2009. Penal. Ucidere din culpă (art.178... → |
|---|
