ICCJ. Decizia nr. 2689/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2689/2009
Dosar nr. 591/36/2009
Şedinţa publică de la 22 iulie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 99 pronunţată la data de 04 martie 2009, în Dosarul nr. 9810/118/2008, Tribunalul Constanţa a hotărât:
„În baza art. 174 C. pen., condamnă inculpatul M.O. la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. după executarea pedepsei principale.
Face aplicarea art. 71 în referire la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata detenţiei.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată prin măsurile reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la data de 14 octombrie 2008, la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului.
Constată că nu au fost formulate pretenţii civile în cauză.
În baza art. 189 C. proc. pen.
Onorariul de avocat din oficiu pentru faza cercetării judecătoreşti, în sumă de 200 RON, se decontează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa, în favoarea avocat S.V.
În baza art. 191 C. proc. pen.;
Obligă inculpatul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”.
Pentru pronunţarea hotărârii instanţa a reţinut situaţia de fapt următoare:
În noaptea de 13/14 octombrie 2008, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, urmare a unui conflict spontan, inculpatul M.O. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în figură victimei P.P., aflat în locuinţa din localitatea 2 Mai, comuna Limanu, judeţul Constanţa şi după ce aceasta a căzut, a continuat s-o lovească puternic cu pumnii şi picioarele în zona capului cauzându-i leziuni care au condus la deces.
Situaţia de fapt s-a dovedit cu mijloacele de probă următoare: proces-verbal de cercetare la faţa locului cu planşa foto, raportul de constatare medico-legală de necropsie cu planşa foto, raportul de constatare privind examinarea petelor de sânge ridicate de la locuinţa victimei şi de pe vestimentaţia inculpatului, declaraţiile martorilor, declaraţiile inculpatului.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa cât şi inculpatul M.O.
Ambele apeluri au vizat individualizarea pedepsei, procurorul solicitând majorarea cuantumului pedepsei aplicate, iar inculpatul reducerea acestuia sub minimul prevăzut de textul incriminator prin reţinerea de circumstanţe atenuante.
Prin Decizia penală nr. 46 din 14 mai 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi inculpatul M.O. împotriva Sentinţei penale nr. 99 din 4 martie 2009, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 8910/118/2008, pe care a apreciat-o ca fiind legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, solicitând, în urma casării hotărârilor şi a rejudecării, majorarea pedepsei, caz de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând decizia penală atacată prin prisma motivului de recurs formulat, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţele anterioare au stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei săvârşită de acesta.
De altfel, nici nu se contestă săvârşirea faptei de către inculpat, pe care acesta a recunoscut-o, şi nici alte aspecte, cu excepţia cuantumului pedepsei.
Referitor la motivul de recurs formulat de parchet şi care vizează o nouă individualizare a pedepsei, cu consecinţa majorării pedepsei aplicate inculpatului M.O., Înalta Curte apreciază că în cauză s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, modalitatea şi împrejurările comiterii acesteia, cât şi circumstanţele personale, limitele de pedeapsă (atitudinea sinceră, de regret a faptei săvârşite, nu are antecedente penale, a săvârşirii faptei pe fondul consumului de alcool), aspecte ce au condus la stabilirea unei pedepse care, prin cuantum şi modalitate de executare, corespunde scopurilor pedepsei astfel cum sunt reglementate de disp. art. 52 din C. pen.
Prin urmare, în cauză nu sunt motive care să justifice majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, conform dispozitivului.
Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, împotriva Deciziei penale nr. 46 P din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe inculpatul M.O.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 14 octombrie 2008 la 22 iulie 2009.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 iulie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4006/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4031/2009. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
