ICCJ. Decizia nr. 2748/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2748/2009
Dosar nr. 3052/2/2009
Şedinţa publică din 5 august 2009
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 82 din 30 martie 2009, pronunţată în dosarul nr. 3052/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată potrivit art. 2781 C. proc. pen de petiţionarul B.V.D. împotriva disjungerii dispusă de procuror privind participarea acestuia la comiterea faptelor prevăzute în Rechizitoriul din dosarul nr. 22/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T.
Instanţa a reţinut că măsura disjungerii luată de procuror nu este supusă controlului instanţei de judecată în cadrul procedurii plângerii prevăzută de art. 278 alin. (3) şi art. 2781 alin. (1) C. proc. pen, care vizează doar soluţiile de clasare, scoatere de sub urmărire penală sau încetare a procesului penal.
Împotriva acestei sentinţe, petentul a declarat recurs nemotivat.
Examinând recursul declarat de petent, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este fondat, pentru motivele ce urmează:
Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanţei sau a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată sau orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În speţă, însă, plângerea nu vizează o asemenea rezoluţie sau ordonanţă, ci măsura disjungerii luată faţă de petent, prin rechizitoriu.
Prin urmare, în mod legal, Curtea de apel a respins ca inadmisibilă plângerea care vizează această măsură.
Reţinând că sentinţa atacată este conformă legii, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionar.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen, recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.V.D. împotriva sentinţei penale nr. 82 din 30 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 august 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2729/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2754/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|