ICCJ. Decizia nr. 2743/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2743/2009
Dosar nr. 6347/1/200.
Şedinţa publică din 3 august 200.
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, prin încheierea din 27 iulie 2009, pe timpul soluţionării apelurilor mai multor inculpaţi, printre care şi cei doi inculpaţi recurenţi, G.I. şi L.M., a verificat legalitatea arestării preventive luată faţă de aceştia, în baza art. 3002 şi art. 160b C. proc. pen.
Astfel, prin încheierea şedinţei publice din 27 iulie 2009, instanţa de apel sus-menţionată, în baza textelor enunţate, a dispus, a se menţine arestarea preventivă a acestora, neîncetând motivele pentru care au fost privaţi de libertate.
Cei doi inculpaţi G.I. şi L.M., nemulţumiţi de această dispoziţie din încheierea din 27 iulie 2009, în termenul legal, au declarat recursurile de faţă.
Ambii recurenţi, socotesc că sunt nevinovaţi, motiv pentru care, apreciază că, arestarea lor preventivă este nelegală şi de aceea au cerut a se revoca arestarea, aşa încât pentru viitor să fie judecaţi în stare de libertate.
Recursurile sunt nefondate.
Curtea, examinând lucrările dosarului, reţine că cei doi inculpaţi recurenţi, alături şi de un alt inculpat, au fost condamnaţi la câte 11 ani închisoare, fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1)-(5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi fals în declaraţii prevăzută de art. 290 C. pen. şi cu reţinerea stării de recidivă pentru fiecare, prin sentinţa penală nr. 158 din 2 iunie 2009 a Tribunalului Gorj.
Toţi inculpaţii au fost judecaţi în stare de arest preventiv şi în aceste condiţii, instanţa de apel, din oficiu, după verificarea legalităţii luării acestei măsuri, prin încheierea recurată a dispus, menţinerea privării lor de libertate.
Se constată că în cauză, sunt îndeplinite cerinţele art. 148 C. proc. pen., precum şi ale art. 5 din CEDO, ambii inculpaţi, fiind condamnaţi de un tribunal competent, existând în acelaşi timp motive verosimile de a bănui că au săvârşit o infracţiune şi pentru a-i împiedica să comită noi infracţiuni, Curtea, reţine că într-adevăr, temeiurile potrivit cărora s-a luat măsura arestării lor preventive, nu au încetat. Se mai observă că, în acest cadru procesual, nu se poate stabili vinovăţia sau nevinovăţia recurenţilor inculpaţi.
Pentru aceste considerente, încheierea atacată va fi menţinută ca temeinică şi legală iar recursurile vor fi respinse, ca nefondate, în baza art. 385 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C ID .
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpaţii G.I. şi U.M. împotriva încheierii din 27 iulie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 16525/95/2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 august 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2736/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2744/2009. Penal → |
---|