ICCJ. Decizia nr. 3426/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3426/2009
Dosar nr. 204/44/2009
Şedinţa publică din 26 octombrie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, trimisă, ulterior, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, spre competentă soluţionare, petiţionarul N.A. (domiciliat în Brăila, B. A.I.C., judeţul Brăila) a solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistratul M.F., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În motivarea plângerii, petiţionarul N.A. a susţinut că, prim-procurorul M.F. ar fi menţionat în referatul cu nr. 473/II/2/2007 din 5 octombrie 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, date nereale, în sensul că acesta ar fi fost contactat telefonic de către organele de poliţie, dar a refuzat să se prezinte, aspect care nu corespunde adevărului.
În urma verificărilor prealabile efectuate, prin rezoluţia cu nr. 191/P/2008 din 18 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de prim procurorul M.F. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), deoarece din cercetările efectuate a rezultat că fapta sesizată nu este prevăzută de legea penală.
Împotriva rezoluţiei cu nr. 191/P/2008 din 18 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în termen legal, a formulat plângere, conform art. 275 - 278 C. proc. pen., petiţionarul N.A.
Prin rezoluţia cu nr. 815/II/2/2008 din 18 iulie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, plângerea petiţionarului N.A. a fost respinsă ca nefondată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., nemulţumit de soluţia de neurmărire penală dată de parchet, petiţionarul N.A. s-a adresat cu plângere Curţii de Apel Galaţi, competentă să judece cauza în primă instanţă, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei nr. 191/P/2008 din 18 iunie 2008 şi trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimatul M.F. sub aspectul faptelor sesizate.
Prin Sentinţa penală nr. 66/F din 10 aprilie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de petiţionarul N.A. (domiciliat în Brăila, Bulevardul A.I.C., judeţul Brăila) împotriva rezoluţiei nr. 191/P/2008 din 18 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, menţinută prin rezoluţia nr. 815/II/2/2008 din 18 iulie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petiţionarul N.A. la plata către stat a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petiţionarul N.A., care a solicitat casarea hotărârii atacate, admiterea plângerii formulate, desfiinţarea rezoluţiei parchetului şi trimiterea cauzei procurorului pentru tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate.
Examinând sentinţa penală recurată sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prevederilor art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de petiţionarul N.A. este nefondat pentru următoarele considerente:
Ca o garanţie a respectării legalităţii în procesul penal, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca orice persoană nemulţumită de soluţiile de neurmărire penală dispuse de procuror, să facă plângere împotriva acestora.
În concepţia legiuitorului, poate face o astfel de plângere orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate.
Accesul liber la justiţie este reglementat de legiuitor, iar cel nemulţumit de soluţia dată de procuror se poate adresa judecătorului de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, aşa cum de altfel, a procedat şi petiţionarul N.A. prin plângerea ce face obiectul verificării în cauza de faţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 C. proc. pen., ";când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen";.
Astfel, potrivit formalismului legii procesual penale, având caracter de garanţie egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală şi ca raţiune satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul menţionat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului. Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sancţiunii menţionate, duce la pierderea acestuia.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., care are ca denumire marginală ";Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată";, după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Înalta Curte, examinând actele şi lucrările dosarului constată că, în mod corect şi prin raportare la dispoziţiile legale mai sus-menţionate, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de petiţionarul N.A.
Conform dovezilor ataşate la lucrarea nr. 815/II/2/2008, rezoluţia de respingere de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a plângerii formulate de petiţionarul N.A. împotriva rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale cu nr. 191/P/2008 i-a fost comunicată acestuia la data de 24 iulie 2008.
În termen de 20 de zile de la primirea rezoluţiei, adică cel mai târziu până la data de 14 august 2008, data poştei, petiţionarul putea formula plângere, conform art. 2781 C. proc. pen., la instanţa de judecată.
Petiţionarul a formulat plângere abia la data de 17 decembrie 2008, cu depăşirea termenului de 20 de zile.
Curtea de Apel Galaţi a pus în discuţie excepţia tardivităţii plângerii, la termenul din 11 martie 2009, iar petiţionarul a solicitat acordarea unui termen pentru a aduce dovezi că a formulat plângerea în termenul prevăzut de lege.
Niciuna dintre dovezile prezentate de petiţionar nu se situează însă înăuntrul termenului de 14 august 2008, astfel încât să echivaleze cu o plângere legală, făcută în termen.
Termenul de introducere a plângerii la instanţă fiind peremptoriu sub aspectul exercitării dreptului de petiţionare, titularul acestuia putând să formuleze plângerea doar în interiorul intervalului de timp prevăzut de lege, rezultă că neformularea plângerii în acest termen conduce la respingerea ei ca tardiv introdusă, subiectul îndrituit fiind decăzut din exerciţiul dreptului procesual respectiv.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul N.A. împotriva Sentinţei penale nr. 66/F din 10 aprilie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul petiţionar la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul N.A. împotriva Sentinţei penale nr. 66/F din 10 aprilie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3422/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2876/2009. Penal → |
|---|
